Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Hanibal ante portas. “Război pe scară largă”, „război hibrid” sau „război electoral” în Ucraina?

Dorin Popescu februarie 27, 2019 Analize, Global / Europa
1 comentariu 1,554 Vizualizari

Campania electorală actuală din Ucraina, care se va finaliza cu alegerile prezidențiale din această țară (31 martie – primul tur de scrutin, 21 aprilie – al doilea tur de scrutin) necesită analize mai detaliate, din perspectiva posibilei schimbări a paradigmei geopolitice gestionate de Ucraina în ultimii ani (război pe toate fronturile cu Federația Rusă; conflict deschis în raioanele din est ale țării; agresiunile hibride ale Moscovei; tendințe de hibridizare a măsurilor de răspuns ale Kievului; tendințe de consolidare a emancipării de sub tutela ideologică, politică și geopolitică a Moscovei; sprijinul politic acordat Kievului de către marile capitale europene, țările membre UE vecine Ucrainei și Washingtonul, care au transformat această țară într-un “copil răsfățat”; măsurile de consolidare a identității și societății ucrainene, care conotează periodic și/sau sistemic pachete de măsuri asimilaționiste, contestate de principalele minorități etnice din această țară; absența unor reforme care să credibilizeze parcursul european și euro-atlantic al Kievului etc.).

Interesul Federației Ruse pentru manipularea scrutinului electoral prezidențial din Ucraina este evident; ca urmare, și imixtiunea Moscovei în acest scrutin este certă. Principalii analiști menționează forme hibride de imixtiune a Moscovei în procesul electoral ucrainean, de la fabrici de troli și Fake news la candidați-fantomă, de la decredibilizarea candidaților anti-ruși la campanii de activare a electorilor de etnie rusă din regiunile din estul și sudul țării etc.

Dincolo de retorici și interese electorale, potrivit experților ucraineni, în momentul de față imixtiunea rusă în campania electorală din Ucraina este privită ca fiind o realitate incontestabilă.

În cursa electorală au rămas de facto trei concurenți cu șanse din cei 44 care sunt înscriși oficial la Comisia Electorală Centrală: actualul președinte Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko (fost premier al Ucrainei, liderul formațiunii politice „Batkivscina/Patria”) și Volodimir Zelenski (candidat independent). Doi dintre aceștia vor intra în turul al doilea de scrutin, iar unul dintre ei va deveni președinte al Ucrainei în urma acestor alegeri.

Din această perspectivă, este important de anticipat planul Moscovei, care poate juca un rol decisiv în aceste alegeri și în perioada post-electorală.

Numeroși analiști ucraineani apreciază că nu există la aceste alegeri un candidat (propriu-zis) al Moscovei, în timp ce alții vorbesc (dimpotrivă) de mai mulți candidați.

La prima vedere, ar părea cert că Moscovei nu îi este prielnică realegerea lui Petro Poroșenko; acesta și-a probat deja vocația de promotor al derusificării țării. Pe de altă parte, Moscova poate fi interesată de menținerea actualului status-quo în Crimeea și Donbass, iar din această perspectivă actualul șef de stat (care refuză cu obstinație dialogul cu Moscova) reprezintă acoperirea perfectă pentru menținerea a la longue a Donbassului în zona gri tipică unor conflicte înghețate și pentru militarizări excesive în regiune.

Iulia Timoșenko este văzută atât la Kiev cât și la Moscova drept imprevizibilă, cu un potențial ridicat de conflictualitate și impredictibilitate. “Patrioții” ucraineni din centrul și vestul țării o revendică în mod absolut, pentru mulți dintre aceștia fiind o rezervă strategică la Petro Poroșenko (cei doi fac, până la un punct, figură comună, sunt exponenți ai Maidanului, sunt vectori ai ucrainizării societății, pledează pentru un curs european și euroatlantic al Ucrainei, promovează emanciparea de sub influența Moscovei etc). Fostul premier are (spre deosebire de Poroșenko) charismă, chiar aură de martir; capacitățile ei de a specula toate neajunsurile regimului lui Poroșenko (sărăcia, corupția, conduitele de clan, subdezvoltarea economică, absența reformelor etc.) îi asigură prezența la vârf (în “sfânta tremie”) în opțiunile electorale ale cetățenilor ucraineni. La limită, poate fi un candidat agreat condiționat de Moscova.

Cel de-al treilea candidat cu șanse reale de accedere în turul al doilea, Volodimir Zelenski, actor de comedie devenit celebru în urma rolului său din serialul de succes “Sluga naroda” / “Servitorul poporului”, este candidatul tipic anti-sistem, cu evoluție spectaculoasă generată de gradul uriaș de dezamăgire a populației în figurile de sistem (inclusiv/prioritar Poroșenko și Timoșenko). Actualul capital electoral al lui Zelenski îl reprezintă capacitatea acestuia de a acumula dezamăgirile electorilor în întreaga clasă politică a Kievului. El pare (prioritar pentru dezamăgiți) vectorul absolut al schimbării paradigmatice, în timp ce Timoșenko – vectorul schimbării individuale. Din aceaastă perspectivă, Zelenski este preferatul categoriilor cu nivel ridicat de dezamăgire (tinerii, studenții, mediile private etc.). Asul său din mânecă îl reprezintă susținerea sa de către comunitatea rusă din Ucraina, care va vota masiv cu acesta în turul al doilea de scrutin, împotriva oricăruia dintre contracandidații săi. Este aproape obligatoriu de precizat că această susținere masivă a electorilor ruși, în turul al doilea (pentru că în primul tur de scrutin voturile acestora se vor disipa către candidații tradițional orientați spre Moscova) poate asigura accesul lui Zelenski la președinția Ucrainei.

Din această perspectivă, având în vedere susținerea acestuia în bazinele rusești din estul și sudul țării, precum și posibilele legături directe sau indirecte ale acestuia cu Moscova, invocate de mass-media ucrainene și de competitorii săi electorali (legături presupuse a se derula prin intermediul unor oligarhi ucraineni și/sau prin mediile de finanțatori ai campaniei electorale), unele voci analitice sugerează că Volodimir Zelenski ar reprezenta, în ecuația electorală de la Kiev, nu atât un candidat al Moscovei, cât un candidat preferat de Kremlin.

Pe de altă parte, analiști foarte citați în Ucraina apreciază că obiectivul prioritar al Moscovei îl reprezintă nu impunerea unui candidat propriu la aceste alegeri, ci crearea unei situații de instabilitate cronică pe întreg teritoriul țării. În acest context, cu cât campania electorală din Ucraina ar crea mai multe falii și linii de diviziune internă și ar include diabolizări excesive, cu atât riscul destabilizării pe termen lung a Ucrainei ar crește în mod exponential – Moscova ar fi deci interesată ca liniile actuale de divizare internă în Ucraina să poată fi aduse la nivelul maxim de tensiune și explozie imediat după alegeri (un nou Maidan, noi secesiuni, noi intervenții hibride rusești în estul sau sudul țării etc).

În această primă analiză, analizăm factorul rusesc al campaniei electorale din Ucraina din perspectiva a trei ipoteze de lucru, vehiculate la Kiev în ultima perioadă.

  1. 1. Hanibal ante portas: „Zgomotul armelor” – “război pe scară largă

Prima ipoteză: Hanibal ante portas / Federația Rusă pregătește un război pe scară largă împotriva Ucrainei.

Teza este gestionată intens de către beneficiarii ei direcți (președintele/candidatul Petro Poroșenko și aliații acestuia, respectiv reprezentanții sistemului politico-administrativ ucrainean actual).

Gradul de credibilitate al acestei teze este puternic diluat de componenta sa electorală intrinsecă.

Detalii:

Potrivit declarațiilor președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko (consemnate ieri, 26 februarie a.c., la o reuniune cu reprezentanții conducerii operativ-strategice a Forțelor Armate ucrainene), Federația Rusă a dislocat în regiunile sale din Vest și Sud-Vest, în imediata vecinătate cu Ucraina, numeroase forțe militare de atac, inclusiv unități de rachete dotate cu rachete tactice Islander (notă: potrivit datelor anterioare ale Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia ar fi dislocat în vecinătatea granițelor cu Ucraina 28 de grupări tactice de nivel batalion): “în apropierea granițelor noastre se înființează unități de rachete dotate cu complexe Iskander, iar crearea unor forțe operative de atac pe direcțiile strategice Vest și Sud-Vest nu are nici o legătură cu apărarea Rusiei. Aceste forțe sunt destinate unui atac militar, atac pentru care Kremlinul se pregătește”.

Amenințarea unui război pe scară largă din partea Rusiei nu este o simplă declarație, este cât se poate de reală, în special în lumina pregătirilor actuale pentru război ale inamicului. Pregătiri pentru un război de acest gen se desfășoară în prezent în regiunile ruse Smolensk, Voronej, Belgorod și Rosotv-pe-Don, precum și în Crimeea”, a declarat Petro Poroșenko.

Alte elemente prezentate de șeful statului ucrainean la reuniunea menționată: Rusia continuă să consolideze comanda Forțelor Strategice unificate Zapad/Vest, în cadrul căreia intră două armate unificate, un corp de armată de tancuri, forțe militare terestre, forțe militare aeriene, forțe militare anti-rachete etc. În cadrul Direcției Strategice Sud-Vest se consolidează Armata 8 unificată, care răspunde de organizarea a două corpuri de armată – cele dislocate în teritoriile ocupate din raioanele de est ale Ucrainei (Donbass). Rusia continuă procesul de militarizare a acvatoriului Mării Negre, iar în Crimeea a fost creată o puternică mare unitate care conține componente solide terestre, maritime și aeriene, ale cărei efective totale se ridică la cca 30.000 militari.

Președintele a declarat că, pentru a respinge amenințările militare ale Federației Ruse, Ucraina a înființat o serie de noi unități militare (inclusiv de nivel brigăzi) de tip operațional, logistic și de suport tehic și și-a întărit forțele în direcțiile strategice în care au fost evidențiate amenințări provenind din Federația Rusă. De asemenea, Forțele Armate ucrainene și-au consolidat capacitatea de luptă a forțelor anti-aeriene și anti-rachetă. Au fost reconfigurate Forțele Antiteroriste, care au fost înlocuite cu Forțele pentru Operații Mixte.

Potrivit președintelui ucrainean, pe direcțiile în care se înregistrează amenințări potențiale au fost întărite forțele terestre, a fost consolidat sistemul de apărare antiaeriană, a fost mărit parcul de aviație și au fost suplimentate efectivele de luptă ale trupelor de rachete; a fost finalizată structura Forțelor Militare Navale, a fost creată Comanda Infanteriei marine, a fost întărită dotarea componentei de artilerie a apărării de litoral, a fost perfecționată infrastructura navală a Forțelor Militare Maritime în porturile din Marea Neagră și Marea Azov etc. În 2018, în dotarea armatei ucrainene au fost introduse peste 3.000 de unități de armamente noi sau modernizate, cca 500.000 rachete și muniții, 2.000 de unități de armamente individuale de tragere și complexe anti-lunetiști. În dotarea trupelor se află deja armamente precum complexele anti-tanc de mare precizie Korsar, Stugna, Barier, noi armamente destinate infanteriei, sisteme noi de apărare anti-aeriană, tehnică de luptă nouă pentru dotarea formațiunilor de război electronic și comunicații etc.

Președintele Ucrainei a declarat că actualul Complex Militar Industrial al Ucrainei a început producția de serie a tancului modernizat T-64, a reluat producția transportoarelor blindate BTR-3 și BTR-4, realizează modernizarea complexului de rachete anti-tanc Stugna-P, continuă modernizarea sistemelor reactive Grad și Smerci, a finalizat testele pentru variantele modernizate ale complexelor Kub și Tor, a început producția de serie a sistemelor reactive Verba și lansatoarelor pentru complexul Olha etc.

În cadrul aceleiași reuniuni, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, Viktor Mujenko, a declarat că riscul unei agresiuni militare rusești este la cel mai înalt nivel din anul 2014 până în prezent. Potrivit acestuia, din luna septembrie 2018 ar fi crescut de peste 2 ori numărul de tancuri dislocate de Rusia la cca 18 km de granița cu Ucraina. Oficialul militar ucrainean a declarat, de asemenea, că Federația Rusă planifică operații ofensive împotriva Ucrainei și, în context, desfășoară activități de pregătire a rezerviștilor în regiunile Rostov și Voronej: “Analiza formelor și mijloacelor de utilizare a trupelor pe care le utilizează inamicul în perioada activităților de pregătire, precum aplicația strategică Vest 2017, manevrele de trupe Vostok 2018, alte activități de pregătire militară, precum și activități în cadrul unor conflicte militare, cum este cel din Siria, confirmă în mod clar existența acestor planuri militare de tip ofensiv, în primul rând împotriva Ucrainei”.

Comandantul Forțelor de Operații, generalul-locotenent Serghei Naev, a declarat totodată că “Ucraina este gata să respingă atacul Rusiei; deși Rusia are numai în Donbass peste 400 de tancuri, armata ucraineană a fost dotată recent cu numeroase armamente de înaltă precizie”.

2. „Războaie hibride și destabilizări”: război hibrid rusesc pentru destabilizarea Ucrainei

Ipoteza a doua: Kremlinul pregătește imixtiuni mixte în Ucraina, cu scopul de a provoca destabilizări pe termen lung.

Gestionarii și beneficiarii acestei teme/retorici sunt aceiași, însă acest discurs implică existența unor ținte electorale specifice (cetățeni care au pierdut încrederea în sistem, dar nu pot acorda încredere unor “diletanți” – ținta o reprezintă în acest caz bazinul electoral dispus să acorde votului candidatului Zelenski).

Gradul de credibilitate al acestei teze este relativ diluat de componenta sa electorală.

Detalii:

Potrivit președintelui Ucrainei, în ultima perioadă Kremlinul pare a-și fi modificat planurile, trecând ,de la război la destabilizare”: Kremlinul testează în prezent „noi mijloace hibride de atac asupra Ucrainei, în vederea destabilizării situației politice interne a țării”. În acest sens, președintele Ucrainei apreciază că este nevoie de întărirea pazei principalelor obiective de stat.

Mai mult, Poroșenko a declarat că “ar fi o greșeală să se creadă că apetitul Rusiei se rezumă la Ucraina. Războiul hibrid al acesteia are ca obiectiv modificarea radicală a configurației geopolitice a Europei”.

Anterior, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei / SBU, Vasilii Grițal, a declarat că Federația Rusă încearcă să destabilizeze situația din Ucraina prin intermediul unei “hărți religioase”, organizarea de provocări în Donbass etc. Obiectivul prioritar al Moscovei ar fi, potrivit acestuia, destabilizarea maximă a situației operative, inclusiv prin atacuri asupra obiectivelor de cult în raioanele de est ale Ucrainei. Vasilii Grițal a declarat că acest plan ar fi fost deja convenit la nivelul Direcției regionale Rostov a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse / FSB. Acesta a precizat, totodată, că planurile de destabilizare a situației din Ucraina s-ar realiza cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei. Vasilii Grițal: „Curatorii din Rusia ar avea sarcina de a speria reprezentanții acestei Biserici, pentru ca reacția lor să pară cât mai naturală”…

Totodată, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Egor Bojok, a declarat recent că serviciile speciale din Federația Rusă ar fi primit 350 milioane de ruble pentru a realiza operațiuni de amestec în desfășurarea alegerilor parlamentare din Ucraina. Sumele vor fi cheltuite pentru fabricarea de „fake news”, organizarea de promovări, presiuni politice asupra conducerii statului, atacuri cibernetice etc.

3. Aspecte colaterale: război electoral”?

Ipoteza a treia: retorica anti-rusească reprezintă un paravan fără baze reale pentru câștigul electoral al candidaților percepuți ca fiind pro-ruși, o simplă gesticulație electorală.

„Războiul” cu Rusia este (pe acest palier de analiză) inventat, minat, fals. Cel adevărat s-ar rezuma astfel la lupta electorală dintre candidații cu șanse la accederea în turul al doilea al scrutinului.

Principalul gestionar și câștigător al acestei teze este Volodimir Zelenski, care tace și încurajează ca un chibiț vocile publice ale celorlalți. Orice supra-expunere media i-ar fi fatală, i-ar eroda rapid percepția anti-sistem care reprezintă cheia spre jilțul prezidențial. Cu cât vocile celorlalți se vor auzi mai clar și mai apăsat în arenă, cu atât marea mută îl va percepe ca fiind soluția la zarvă, zavere și conflict.

O serie de experți independenți evidențiază că declarațiile belicoase (anti-rusești) de mai sus ale candidaților poziționați public ca anti-Moscova convin din punct de vedere electoral actualului președinte, în calitatea sa de candidat la funcția de șef de stat la alegerile prezidențiale din martie-aprilie 2019. Petro Poroșenko are în centrul campaniei sale electorale triada “Limbă-Armată-Biserică”, iar unul din atu-urile sale în campanie l-a reprezenta poziția intransigentă față de Moscova, respectiv procesul de emancipare politică, ideologică, geopolitică, militară etc. de Moscova a Ucrainei (președintele are imaginea promotorului acestui proces). Din această perspectivă, alimentarea discursului anti-rusesc are, potrivit acestor experți, și calcule electorale imediate, benefice candidatului Petro Poroșenko.

Alți experți apreciază însă că expunerea anti-rusească a lui Poroșenko îi poate fi fatală în turul al doilea, mai ales în cazul unei confruntări cu Zelenski.

Tema rusească este văzută la Kiev ca fiind în spatele oricârei acțiuni publice a candidaților la președinție.

În aceeași zi, ieri (marți, 26 februarie), au fost publicate rezultatele unui raport independent al unor organizații ucrainene (raport care are la bază monitorizări pe o perioadă de doi ani), în care se supozează că “înalți oficiali din cercul lui Poroșenko” ar fi implicați în tranzacții oneroase desfășurate în domeniul încheierii de contracte tehnico-militare. “Prietenii lui Poroșenko fură milioane din fondurile destinate apărării”, ar fi concluzia raportului.

Mai mult, în aceeași zi, unul dintre principalii contra-candidați ai lui Petro Poroșenko la funcția de președinte, Iulia Timoșenko, a declarat că președintele Petro Poroșenko se face vinovat de „trădare de țară” și că va începe procedura de demitere din funcție a acestuia. Aceasta l-a acuzat pe președinte și pe apropiații săi de contrabandă cu produse militare (importul de piese de schimb și tehnică militară din Rusia la prețuri artificiale/exagerate). Într-un dosar conex a fost arestat, recent, fostul șef al Statului Major General al armatei ucrainene din perioada președinției lui Viktor Ianukovici, Vladimir Zaman. Potrivit Iuliei Timoșenko, activitatea în acest sens a președintelui s-ar încadra la articolul 111 din Codul penal al Ucrainei (“trădare de țară”).

Evaluări finale

Dincolo de retorici și interese electorale, în momentul de față imixtiunea rusă în campania electorală din Ucraina poate fi privită ca o certitudine, ca o realitate incontestabilă. Evidențierea acesteia, precum și cea a războiului hibrid pe care Moscova îl exercită asupra Ucrainei, este benefică în plan tactic unora dintre candidați (d.e. Petro Poroșenko), în timp ce alții eludează în mod inspirat tema rusească, preferând să tacă (Volodimir Zelenski) sau să speculeze hibele și eșecurile actualului sistem politico-administrativ intern din Ucraina – în special corupția, sărăcia, absența reformelor și absența unei viziuni privind dezvoltarea pe termen lung a Ucrainei (Iulia Timoșenko).

Dacă tema rusească nu prezintă interes pentru electoratul pasiv/liber/indecis din Ucraina, gestionarea ei nu va aduce foloase reale candidatului Poroșenko. Electoratul acestuia este suficient de consolidat, ca atare principala sa problemă o reprezintă captarea indecișilor. Iar indecișii migrează în masă către noile figuri. Campania anti-rusă pare a fi obosit chiar și la Kiev, unde se resimte din ce în ce mai mult nevoia de liniște, coroborată celei de consolidare a identității și profilului unei Ucraine de-sovietizate.

În perioada următoare, tensiunea electorală va atinge noi cote-record în Ucraina, pe măsură ce fiecare dintre cei trei candidați importanți la alegerile prezidențiale din Ucraina (Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko și Volodimir Zelenski) va încerca să exploateze instrumentele electorale optime care îi pot propulsa în turul al doilea al alegerilor (21 aprilie 2019).

Dar – dacă planul Kremlinului este să genereze instabilitate pe termen lung în Ucraina, nu cumva chiar exploatarea prioritară a instrumentelor de retorică purtătoare de încărcătură nucleară, respectiv retorica lui Hanibal ante portas (care poate fi nocivă tocmai pentru că introduce calul troian în Cetatea ucraineană) va crea chiar acele discordii interne pe care pretinde că le-ar evita?

Cum spuneam recent într-un context similar, “Hanibal ante portas, dar calul troian este deja înăuntru”.

Pot evita liderii Ucrainei căderea Cetății, după ce au introdus cu fală calul troian înăuntrul ei?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. Totusi spune:

    Volodymyr Zelensky e, indubitabil, un foarte talentat umorist si actor, ar fi pacat sa paraseasca scena teatrului pentru presedentie, oricum, fara colegii sai actori de la “Kvartal 95″ n-ar mai fi el insusi..
    Cata vreme politica Ukrainei este rusofoba, degeaba este steagul UE la Kiev.
    Occidentul European este mult mai compatibil cu Fed. Rusa decat cu Ukraina…
    Interesant si instructiv articol, multumiri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dorin Popescu


Dorin Popescu

Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectua... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Wage led growth e doar un nume sofisticat pentru ceea ce numim de obicei, in termeni si mai "tehnici...

de: r2

la "Direcții alternative în economie"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)