Home » Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Hubrisul totalitar si conditia umana

Vladimir Tismaneanu iulie 1, 2014 Global / Europa, Politica & Doctrine
1 comentariu 794 Vizualizari

Ideile contează și au consecințe majore. Istoria și memoria sunt inseparabile, dar sunt și foarte diferite una față de cealaltă. Acestea sunt unele dintre principalele subiecte abordate de Dan Stone în această contribuție edificatoare pentru confruntarea celor mai dificile dezbateri morale, politice și intelectuale alte timpurilor noastre. Stone este în mod clar un continuator al interpretării propuse de regretatul Tony Judt privind dilemele generate de experiența secolului douăzeci. Precum Judt, el vede lumea liberală (instituții, valori și idei) ca fiind asaltată de radicalisme utopice dispuse să renunțe la moștenirile raționalismului, umanismului și la tot ce este asociat iluminismului.

Fascismul este unul dintre dușmanii de moarte ai democrațiilor liberale și de aceea este imperativă înțelegerea naturii poliforme a anti-fascismului. Stone se opune încercărilor, de după Războiul Rece, de a omogeniza si a descredita anti-fascismul drept o simplă farsă stalinistă. Staliniștii au exploatat desigur anti-fascismul, dar acesta din urmă însemna mult mai mult decât propaganda comunistă. În acord cu Judt, Stone insistă asupra faptului că „deși conjuncturile textuale, intelectuale, culturale sau economice sunt importante, cea politic, cel în care ele au fost redactate, este cel mai convingător mod de a le contextualiza” (p. 6). Acesta este un principiu metodologic lucid, iar rezultatele sale din volumul de față sunt dovada pertinenței sale.

Stone examinează chestiuni imperative din punct de vedere moral și politic. Prima parte a cărții se axează asupra diferitelor interpretări ale Holocaustului și discută cele mai importante contribuții privind analiza catastrofei care încă testează limitele reprezentării și face actul de conceptualizare unul extrem de dificil. Eseul despre cărțile formidabile ale lui Saul Friedlander despre Holocaust și dezbaterea controversată despre „antisemitism izbăvitor” (redemptive anti-Semitism) ca nucleu al viziunii naziste asupra lumii este în special impresionantă. La fel de semnificativă și inovativă este explorarea de către Stone a viziunii lui Raphael Lemkin asupra Holocaustului. Inspirat de Hannah Arendt, Stone scrie un pertinent eseu despre nevoia de a redefini însăși noțiunea de condiție umană ca o consecință a prăbușirii antropologice simbolizată de lagărele de exterminare. Aș afirma că, în timp ce referințele la Auschwitz ca esență a dezastrului inimaginabil sunt întru totul justificate, chiar obligatorii, ar fi în beneficiul cititorului dacă și Gulagul ar fi inclus în efortul de a înțelege experiența Răului radical.

Stone scrie despre politicile naziste de anihilare radicală, dar cred că abordarea sa se aplică și în ceea ce privește încercările stalinist, maoiste, ale khmerilor roșii, etc. de a „purifica” umanitatea conform principalelor precepte ale hubrisului lor ideologic. Nu motivațiile economice au dictat practicile genocidare ci un set de convingeri ferme în necesitatea de a elimina presupusele elemente poluante: „nu înțelegem prin ideologie o mașinărie monolit de propagandă care acționează ubicuu asupra subiecților și soldaților celui de-al Treilea Reich, precum în definiția clasică din anii cincizeci a totalitarismului. Mai degrabă, ea este rezultatul fantasmelor, a dorinței de a ucide evreii sau chiar a credinței conform căreia lumea ar fi un loc mai bun fără aceștia, fără nici un fel de sentiment complementar de satisfacție, de purificare sau participare extatică în destinul comunității. Astfel de elemente sunt esențiale pentru a înțelege contextul deciziei de a ucide evreii (și nu alt grup lipsit de drepturi) și ele preced orice problemă legată de nevoi militare sau de economia ocupație.” (p. 53) Cu alte cuvinte, exterminismul este, înainte de toate, expresia unei certitudini ideologice care consideră că prin eliminarea grupurilor dezumanizate (tratate drept paraziți, „gândaci”, viermi, insecte dezgustătoare, populații de prisos, excedentare), umanitatea va atinge un nivel superior de unitate și fericire.

A doua parte a volumului examinează raporturile dialectice dintre fascism și anti-fascism în Marea Britanie. Stone se concentrează asupra a trei intelectuali remarcabili care au dat măsura epocii lor și care au identificat principalul pericol pentru aceasta. Unul este Franz Borkenau, care emigrase din Germania, și care era un apostat comunist ale cărui scrieri rămân unele dintre cele mai pătrunzătoare analize ale mișcărilor totalitare ale secolului douăzeci. Stone citează din recenzia lui George Orwell la cartea lui Borkenau The Totalitarian Enemy (AMS Press, 1940): „Nu putem să luptăm împotriva fascismului dacă nu suntem dispuși să-l înțelegem, un lucru pe care este evident că atât cei de stânga cât și cei de dreapta au eșuat să-l facă – esențialmente desigur pentru că nu au îndrăznit să urmeze această cale.” Al doilea intelectual anti-fascist evocat de Stone este Aurel Kolnai, un emigrant maghiar apropiat de Left Book Club patronat de Victor Gollancz. În volumul The War Against the West (Viking Press, 1938), Kolnai a respins orice formă de triumfalism democratic când a scris cu tristețe despre iluziile generalizate privind posibilitatea unui compromis cu dictatorii totalitari: „Am îmbrățișat convingerea comodă că esența democrației este compromisul … Uităm însă că există o diferență importantă între compromisul în cadrul unei democrații, care presupune un teren comun al democrației care este acceptat de toate grupările diferite care sunt în competiție, și compromisul cu dușmanii de moarte, total convinși și ineluctabili, ai democrației” (p. 72). Un astfel de avertisment lucid ar trebuie citit de cei care cred că un compromis cu dictatorii expansioniști poate fi soluția pentru comportamentul lor extrem de periculos. Al treilea autor inclus în această judicioasă dezbatere este Sebastian Haffner, un distins istoric și jurnalist german.

Eseurile grupate în a treia secțiunea abordează dezbaterile contemporane privind memoria, ascensiunea discursurilor populiste, etnocentrice și primordialiste după încheierea Războiului Rece, dar și dificultățile majore în asumarea trecuturilor traumatice. Renașterea fantasmelor xenofobe din trecut a generat deseori atitudini vindicative de narcisism național în defavoarea dialogului, încrederii și a toleranței. Cartea lucidă, convingătoare din perspectiva analizei istorice, dar și moral inteligentă, a profesorului Dan Stone este o contribuție binevenită la înțelegerea spațiului intelectual și politic al postcomunismului.

Dan Stone, The Holocaust, Fascism, and Memory: Essays in the History of Ideas (London: Palgrave, 2013) recenzie de Vladimir Tismaneanu în International Affairs, vol. 90, no. 4 (2014), pp. 983-985 (traducere din limba engleză de Bogdan C. Iacob).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. victor/victoria spune:

    1.Spuneti, domnule Profesor, in al doilea paragraf ca “Stone insistă asupra faptului că ‘deși conjuncturile textuale, intelectuale, culturale sau economice sunt importante, cea politic, cel în care ele au fost redactate, este cel mai convingător mod de a le contextualiza’ (p. 6). Acesta este un principiu metodologic lucid…” Vreau sa comentez putin pricipiul metodologic de care vorbiti. Cred ca o metodologie bazata in principal pe “conjunctura politica” ca fiind “cel mai convingător mod” de a contextualiza, poate indrepta intregul proces de cercetare catre capcana istoricismului. Un istoricism Heideggerian, ca sa zic asa. Unul din pericolele acestui tip de abordare il reprezinta diluarea responsabilitatii individuale a actului politic, de orice natura ar fi acesta. Se poate sugera ca autorul actului respectiv a actionat intr-un anumit context din care acesta nu poate scapa si ca opiniile exprimate sunt intr-o oarecare masura dictate de “destinul istoric.” Cu alte cuvinte, autorul actului politic nu mai este considerat autor genuin ci un fel de surogat, o victima temporala a manifestarii destinului istoric.
    2. Din citatul pe care-l prezentati in paragraful al 4-lea eu intele ca Stone sustine ca “dorinta de a ucide evrei” nu este insotita de “nici un fel de sentiment complementar de satisfacție, de purificare sau participare extatică în destinul comunității.” Insa, in comentariul dvs. de la sfarsitul citatului sustineti ca fantasmele acestei ideologii exprima convingerea ca prin genocid “umanitatea va atinge un nivel superior de unitate și fericire.” Va intreb, nu este o contradictie intre concluzia dvs. si faptul ca Stone sustine lipsa oricarui sentiment complementar atitudinii genocidare?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)