Home » Analize »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

In apararea Europei apararii

Nicu Popescu septembrie 14, 2016 Analize, Global / Europa, Reactie rapida
40 comentarii 2,196 Vizualizari

Brexitul, vizita presedintelui Hollande in Romania si proiectele de refondare sau relansare a integrarii europene au readus pe agenda discutia privind integrarea europeana in domeniul politicilor de securitate si aparare. Pozitia Romaniei pe acest subiect este una importanta atat pentru pozitionarea Romaniei in UE, cat si pentru mentinerea Europei Centrale in inima procesului de luare a deciziilor in UE. Or influenta Europei Centrale in UE, si asa modesta, este amenintata de deriva populist-eurosceptica a mai multor noi state membre state care fragilizeaza UE in cel mai prost moment posibil, si duce la marginalizarea si mai mare a regiunii in UE.

Romania deja si-a anuntat sprijinul pentru proiectul franco-german de aprofundare a integrarii europene in domeniul securitatii. Insa ca drumul de la declaratii de intentii pana la realitate e lung, si discutiile privind implementarea acestei decizii la nivel European vor continua inca mult timp.

In aceste dezbateri este esential sa realizam ca datele problemei s-au schimbat. Anterior, timp de zeci de ani, SUA si fortele pro-atlantice din Europa au privit cu scepticism initiativele de integrare europeana in domeniul securitatii. Traditional, acest scepticism se baza pe teama diluarii NATO si a influentei americane in Europa. Ultima faza de acutizare a acestor temeri a avut loc in timpul interventiei din Irak in 2003 cand Franta si Germania s-au opus interventiei administratiei Bush (sprijinita de Marea Britanie, Italia, Spania, Romania si alte state central europene) contra lui Saddam Hussein. De atunci calculele securitare s-au schimbat atat in UE cat si in SUA.

Astazi principal temere a SUA nu mai este o Europa puternica care vrea sa iasa de sub tutela americana, ci o Europa slaba si irelevanta din punct de vedere al securitatii. Or, pentru SUA si statele europene riscul principal nu mai este ca Europa apararii va fi prea puternica, ci ca ea nu va exista. Iar majoritatea statelor europene, cu mici exceptii, inca se afla in regim autopilot spre starea de irelevanta crescanda in materie de securitate. In 2015, deja dupa razboiul din Ucraina, 6 state NATO au continuat sa-si reduca cheltuielile de aparare, inclusiv Marea Britanie, SUA si Bulgaria. Tinand cont de acestea construirea unei politici commune de aparare europene nu mai este la fel de problematica pentru SUA ca anterior. Evident, exista voci la Washington care raman sceptice fata de aceste idei, si exista voci la Paris care spera ca ‘Europa apaparii’ va avea veleitati anti-americane, dar aceste voci nu mai sunt la fel de dominante ca acum un deceniu. Astazi, dominanta este teama ca bugetele de aparare inca in libera cadere, cuplate cu o opinie publica din ce in ce mai introvert-pacifista duc aproape inevitabil la pensionare autoimpusa a Europei ca jucator in tot ce tine de securitatea regionala, si evident globala.

Viitoarea evolutie a intereselor SUA tot nu ofera Europei niste garantii de securitate perpetue. Integrarea europeana in materie de aparare ar permite Europei sa fie ceva mai pregatita in fata unor scenarii in care SUA nu ar dori, sau nu ar putea sa joace un rol activ in securitatea europeana. Care este planul B al Europei daca un eventual presedinte ca Donald Trump nu ar dori sa respecte Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic in cazul in care statele baltice, bunaoara, s-ar trezi amenintate de Rusia? Peste doua luni, sau peste zece ani, SUA se pot trezi cu un astfel de presedinte, si Europa nu are un Plan B.

Insa un presedinte cu veleitati de Trump nu este singurul pericol. Geopolitica globala impune si ea noi constrangeri asupra rolului potential al SUA in Europa. SUA nu mai percepe Rusia ca principala amenintare la adresa securitatii sale si nici Europa ca principalul camp de batalie pentru influenta globala. Acest loc revine Chinei si regiunii pacifice. Acolo sunt prioritatile de securitate pe termen mediu si lung ale SUA, iar problemele Europei, inclusiv cu Rusia, sunt percepute ca niste devieri si distractii de la adevaratele mize strategice pentru SUA. Iar acum sa ne imaginam urmatorul scenariu. In 10 sau 20 de ani SUA si China trebuie sa faca fata unor tensiuni militare majore in jurul Taiwanului sau al Marii Chinei de Sud. Iar, in timp ce toata atentia si energia de proiectie a fortei militare americane se concentreaza in Pacific, se declanseaza si tensiuni militare intre Rusia si un stat central european. In ce masura vor dori sau vor putea SUA sa se angajeze in plina forta in Europa avand simultan o situatie de tensiuni majore cu China? Pe cine vor putea miza statele central europene? Care este planul lor B pentru a contracara aceste riscuri in conditiile in care politica globala al SUA devine din ce in ce mai concentrata pe China, si Washingtonul cu siguranta nu-si va dori tensiuni pe poate fronturile geopolitice?

Raspunul este simplu. Acest Plan B pentru statele ca Romania se numeste politica europeana de aparare. Acelasi lucru se refera si la conceptul ‘autonomiei strategice’ europene in materie de aparare, care presupune ca Europa trebui sa detina intreg spectrul de arme si echipament militar pentru a conduce operatiuni militare complexe  fara a depinde de acces la capacitatile americane.

Evident, vor exista suficiente voci care vor vrea sa transforme aceasta politica intr-un proiect anti-american. Dar numai printr-o participare activa si o pozitionare clara statele ca Romania se pot asigura ca politica europeana de aparare devine un veritabil Plan B (NATO ramanand Planul A) pentru securitatea europeana. Dealtfel, jucand un rol activ in astfel de iniative nici un stat nu isi pierde suveranitatea deplina asupra deciziilor sale ulterioare in materie de securitate. Chiar si astazi in cadrul NATO, conform Articolului 5 statele trebuie, dar nimeni nu le poate obliga sa participle la apararea partenerilor de alianta. Nici prin politica europeana de aparare statelor nu li se vor putea impune decizii de politica externa majore. Politica de aparare vizeaza crearea unor capacitati de actiune, nu si impunerea unor actiuni. Or aceste capacitati de securitate si aparare pot deveni acel Plan B pentru securitatea Romaniei in cazul in care evolutiile politice interne din SUA, sau unele crize regionale din afara Europei vor impune recurgerea la acest Plan B.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "40 comments" on this Article:

  1. joenegut spune:

    De fapt articolul d-lui Nicu Popescu este cel mai bun răspuns temerilor d-lui Naumescu.

  2. Decebal spune:

    Hmmm… parca ceva imi spune sa nu fiu prea sigur ca o “armata europeana” ar riposta, in cazul in care “statele baltice, bunaoara, s-ar trezi amenintate de Rusia”… :) Ne place sau nu sa recunoastem, tot “jandarmul mondial” este mai probabil sa intervina decisiv, intr-o situatie de criza serioasa dintr-o tara membra NATO..

    Deocamdata, in “criza migrantilor”, Europa nu prea a dat dovada de coerenta, unitate si reactie rapida. In caz de conflict armat, orice secunda este pretioasa, nu prea mai e timp de analize aprofundate si de discutii sterile…

    NATO este o organizatie care a dovedit ca poate descuraja si poate asigura o anume stabilitate. De aceea, consider ca “armata europeana” ar trebui sa-si asume doar un rol complementar NATO, ar trebui sa-si defineasca foarte clar niste atributii exact pe palierele de securitate pe care NATO nu poate interveni (protectia frontierelor, lupta impotriva terorismului domestic, reactie rapida si coordonata la calamitati etc.)

    Cat despre “razboiul rece” din Pacific, marile puteri ajung sa se inteleaga, intr-un fel sau altul, pana la urma. La o adica, SUA si China s-ar putea intelege si ele, eventual in detrimentul unor “puteri regionale”…

    • ion spune:

      @Decebal, esti foarte convins ca “jandarmul mondial” va veni, eu cred ca “jandarmul mondial” nu are cum fizic sa vina, si el isi da seama foarte bine de acest lucru. Asa ca proactiv isi face armata pe loc. Si asa e corect. Daca pana acuma NATO a descurajat pasnic, se pare ca nu mai e suficient, se pare ca unii chiar o provoca. Asa ca isi va aduce fortele aici, dar nu inseamna ca vor veni milioane de americani sa ne apere, inseamna ca se vor angaja masiv din europeni. Plus armata va putea sa se organizeze mai bine, sa treaca hotarele mai usor intre tarile europene de exemplu, sa faca antrenamente, fortificatii militare, etc.

      E o stire buna de fapt, ca in sfarsit fac si o armata comuna. Printre altele in tarile din vest echipele sunt mixte de ceva ani, cooperarea e mult mai buna, s-a testat deja.

      • Decebal spune:

        @ion
        Va rog sa mai cititi o data ce am scris. In caz ca va da la fel, incerc sa va explic: nu sunt convins, am scris “este mai probabil”. Eu vad o diferenta.
        In caz ca nu v-ati dat seama, din conflictele de sfarsit de secol XX si inceput de secol XXI, primele actiuni in caz de razboi apartin aviatiei si lansatoarelor de rachete. Nu trebuie sa vina “fizic” nimeni, in prima faza. Multe conflicte se transeaza chiar fara sa fie nevoie de invazii terestre. Nu despre “fizic” e vorba, in razboiul modern cu arme conventionale.

        Ca sa rezum in cateva cuvinte: In caz de razboi, eu m-as baza pe americani mai mult decat pe francezi sau pe nemti. Cam asta voiam sa zic.

        Deocamdata, UE n-a gasit alta solutie la criza migrantilor decat sa dea bani Turciei. Vi se pare o manifestare a puterii si unitatii sau a slabiciunii?
        Asa cum in materie de comert si afaceri, UE este alegerea evident corecta pentru Romania, consider ca NATO si Parteneriatul Strategic cu SUA trebuie sa fie prioritatile Romaniei in materie de securitate. Daca “armata europeana” nu intra nicicum in coflict cu aceste prioritati, sigur ca e logic ca Romania sa participe la acest proiect.

        • Florix spune:

          Revigorarea industriei militare in UE creaza noi locuri de munca crestere economica, etc (sau credeti ca numai inginerii americani, rusi, chinezi, etc sunt capabili sa construiasca lansatoare de rachete, tancuri, avioane militare, submarine, etc?) Dupa sfarsitul razboiului rece, investitiile in acest domeniu nu au avut sens…vedem insa ca lumea se reconfigureaza, ne confruntam cu noi provocari, noi dictatori isi dau mana la granitele UE (vezi Putin, Erdogan). Totodata, asistam la aparitia a noi poli regionali (Rusia, China, Turcia, CIS, Uniunea Economica Euroasiatica, Organizatia pentru Cooperare de la Shanghai) si in aceste conditii, o transferare a sferei de interes mondial dinspre “zona Euro-Atlantica” catre “zona Asia-Pacific”, cea mai dinamica din punct de vedere economic, si nu numai (China, Japonia, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Australia, Indonezia, etc) devine tot mai previzibila. Va reusi SUA, in aceste conditii, sa garanteze securitatea tuturor aliatilor sai – la nivel global?

          P.S:
          Acutizarea crizei din Orientul Mijlociu, disolutia Irakului, a Siriei si a Ucrainei, precum si exodul disperat spre UE al milioanelor de refugiati afectati de razboaie civile devastatoare, reflecta in mod indubitabil necesitatea stringenta de edificare a securitatii Uniunii Europene (UE este o putere economica in care traiesc peste 450.000 de locuitori, iar ruskii si turcii ne rad in nas?)

  3. DanT spune:

    În sfârşit, iată şi un român care înţelege. Explicaţia ar fi faptul că e specialist în relaţiile UE-Rusia.

    Dar fragmentul ăsta: “SUA nu mai percepe Rusia ca principala amenintare la adresa securitatii sale si nici Europa ca principalul camp de batalie pentru influenta globala. Acest loc revine Chinei si regiunii pacifice. Acolo sunt prioritatile de securitate pe termen mediu si lung ale SUA, iar problemele Europei, inclusiv cu Rusia, sunt percepute ca niste devieri si distractii de la adevaratele mize strategice pentru SUA.” – cred că exprimă mai mult opinia autorului decât a oficialilor americani.

    Aşa AR TREBUI să stea lucrurile. China are potenţialul şi determinarea de a deveni puterea mondială nr.1, şi ar trebui ca americanii să realizeze lucrul ăsta şi să acţioneze în consecinţă. Din păcate prea mulţi oficiali americani au rămas încremeniţi în proiect şi se preocupă mai degrabă de o imaginară ameninţare rusească la adresa ţărilor NATO.

    Probabil că vor înţelege şi ei în câţiva ani situaţia reală.

  4. victor L spune:

    Un articol merituos “In apararea Europei apararii”, dar si de un antiamericanism ascuns.
    Pai, pina acum, NATO nu era pentru apararea Europei? dece o armata europeana despartita de NATO?
    Si apoi cu care fonduri sa fie construita aceasta armata daca foarte multe tari europene isi micsoreaza fondurile pentru aparare? caci tocmai asta spunea guralivul de Trump: statele europene sa contribuie proportional la NATO, nu doar SUA.
    Daca la NATO, care i-a fost umbrela decenii multe, Europa nu participa pe masura, va participa la armata europeana?
    Vor avea rusii intelegere sa stea in retragere pina se formeaza o armata europeana?
    Armata europeana, DA, dar nu anti NATO si anti americana dupa orgoliile franceze si germane.
    Istoria ne e martora.

    • Josef Svejk spune:

      Rezon!

    • Florix spune:

      Securitatea trebuie garantata, fara dor si poate, investitiile insa le putem face acasa (aici in UE). Daca tot alocam 2-3% din PIB (16,2 trilioane) putem crea o gramada de locuri de munca in cercetare, inovare, constructie echipamente in domeniu, etc. Sau credeti ca inginerii europeni nu pot construi avioane competitive de lupta, lansatoare de rachete, portavioane si submarine?

      • victor L spune:

        Si cine va opreste sa n-o faceti?
        Acum, ca nu mai aveti nevoie de americani si englezi, liber sa va faceti.
        Calculele tale dau bine pe hirtie, dar pratica te omoara :P

  5. Mircea Modan MirceaM spune:

    Ma intrebam (am vazut ca-si pun aceasta problema si altii) daca nu este posibil ca tarile europene membre NATO sa formeze un corp de armata separat in cadrul NATO, putand actiona, in caz de neinterventie a NATO (a se citi SUA) si separat, la solicitarea unui for european (Parlamentul, de ex.)
    Ar ramane apoi de discutat ce se intampla cu tarile din UE nemembre NATO.
    Ar putea crea si ele un corp de armata comun, ar face exercitii cu corpul european din NATO etc.
    Ar fi si cheltuieli mai mici si s-ar asigura si o colaborare mai buna intre “armata” UE si NATO, din motive evidente.

    • Josef Svejk spune:

      Cu tot respectul, ideea unui corp de aramtă european în cadrul NATO sau a unei armate europene în cadrul NATO e o prostie grozavă și fără pereche ce ar ajuta doar la anihilarea organizației.

      Principalul avantaj al NATO e aceala ca partenerul major (SUA) are o contribuție fără egal la alianță, nu are conflicete istorice cu nici unul din membrii (mai mult, la un moment dat i-a scos din rahat pe fiecare din ei), deci SUA pot asigura astfel un lanț de comandă necontestat și eficient în sânul alianței.

      O armatâ europeană ar reprezenta un bâlci al deșertăciunilor. O armată nu pote fi comandată precum adunarea generală ONU cu runde de vot și tocmeli nesfârșite. În cazul oricărei amenințări această „forță” ar ajunge relativ rapid paralizată de conflicte interne, autism instituțional si orgolii naționale. Acestea ducând practic la blocarea efectivelor angajate în ea, respectiv în mod paradoxal la reducerea drastică a capacității de apărare a țărior membre. Care orocum au efective militare reduse si prost echipate și și alea sunt blocate într-o monstruozitate disfuncțională. UE este o imensă mașinărie birocratică ce are două viteze (ca-n bancul cu moldovenii): încetișor și pe loc. „Armata” europeană nu va face excepție…

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Porniti de la premisa ca NATO, finatata masiv de SUA va actiona asa cum scrie tratatul.
        Dupa aceasta logica toate tarile membre NATO ar putea sa-si desfiinteze armatele nationale, rolul lor fiind preluat de “armata comuna”. Adica viram 2% direct in bugetul NATO si uitam de chestiune. Militarii nostri vor fi militari NATO, raspanditi pe teritoriul aliantei,in structuri NATO, mult mai performante care , la aceiasi bani, vor asigura o”contrapartida” mult mai consistenta vs banii cheltuiti. Teoretic e posibil. Dar orice “afacere” se analizeaza si prin prisma raportului risk/reward, nu?
        De ce nu se intampla asa? Pentru ca exisat un dubiu” major: punem ouale intr- singura “strachina”. Daca NATO, finatata si influentata major de SUA, nu actioaneaza in sprijinul tarisoarei (membru NATO atacate? Gasind varii argumente de legislatie internationala? ne vom judeca cu ai ca aia, aia? Este un risk acceptabil vs rewardul unei contrapartide de securitate net mai buna?
        Ma gandesc ca, poate, o armata a Europei ar fi mai aproape de pielea noastra, micsorand riscul la un reward acceptabil.
        Nu de alta dar imi aduc aminte instantaneu de Ialta, de tatal meu, detinut politic si mare ascultator al Europei libere, de nesfarsita lui asteptare si incredere ca “vor veni americanii”, basca alte situatii in care SUA au dovedit ca intai si intai isi vad interesul propriu. Pana la un punct e normal.
        Ce facem dupa acel punct?
        Cee mai fezabil? Sa ne bizuim pe mai multe armate mici si prost echipate sau pe una mai mare (dar mai mica decat suma rezutata in cazul armatelor nationale, rezultand un cost posibil mai mare pe “cap de militar”)?
        SAua o lasam asa, fiecare cu armata lu8i.
        Aici iarasi ar trebui sa privim spre SUA. Au statele membre armate proprii? Are armata California sau Iowa? Desigur, nu putem compara, asa, din scurt cu Uniunea ca va sa fie…sau nu (SUE)
        In fond nu e mare deosebire intre ce spuneti dvs. si ce spun eu…problema este ca, la un moment dat contribuabilul american s-ar putea sa nu mai vrea sa asigure dreptul fundamental la securitate si pentru altii. Intr- armata europeana acest “dubiu” dispare. Contribuabilul european isi plateste armata, care este in subordinea sa. via Parlamentul european.
        SIncer, cu acelasi respect real, cred ca argumentul dvs. este partinitor…locuiti in state si pareti oarecumva “setat” pe ideea ca SUA isi va respecta intotdeuna promisiunile.

        • victor L spune:

          @ MirceaM ,
          dece minimalizati discutia?
          Cine a cerut desfiintarea armatelor nationale?
          Restul comentariului este demn de un mare strateg, sef al unui mic stat major.
          NB,
          aseriunea cu armata Californiei denota ori o naivitate ori o necunoastere totala a situatiei SUA.

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Domnule, nu minimalizez nimic.
            Asta e parerea mea. Eu as vrea o consolidarea a UE dupa modelul american, nu dupa o reteta “originala”. Pentru ca putem sa corectam ce s-a dovedit a fi gresit la ei (daca ati citit Pretul inegalitatii de Stiglitz veti fi gasit si lucruri valabile..nu ca as fi de acord in totaliatate cu el, dar unele cifre oficiale te pun pe ganduri) si putem profita de experienta lor in modul in care gandim suprastructura federala etc.
            Cat priveste armata nu este o naivitate ci doar o intrebare logica: daca SUA are “doar” o armata de stat, a statului numit SUA si nu pe state componente (ca sa fie clar am pus intrebarea de ce nu are Cal si Iowa armata, ati inteles altceva?)..de ce nu ar fi asa si in posibilele SUE?
            Poate ca acum ar fi momentul sa incepem sa cream armata SUE, ca parte din NATO etc.
            Vad ca si Junker bate saua ca sa priceapa iapa, cam in aceasta directie.
            La concret armata SUE ar disloca diivizii (formate din militari din toata UE) in fiecare tara, preponderent in tarile de granita. Cine ar ataca acea tara ar ucude militari din toata UE…cam naspa sa ti-i pui pe toti in cap.
            Desigur se poate pastra si armata nationala, dar mult mai mica (in cazul in care vom avea si armata europeana), o vreme , pana apare constructia politica SUE, cand ea se desfiinteaza (ca in sate)
            Cam asta era ideea.

            • Josef Svejk spune:

              Foarte bine dacă vă doriți o integrare mai proundă a UE. Numai că încercați să nu puneți căruța înaintea cailor. Integrarea militară este probabil ulitmul pas al integrării UE și nicidecum unul din primele. Atâta vreme cât un soldat maghiar nu va admite să fie comandat de un ofițer român (și viceversa!) nu va putea exista o armată europeană funcțională.

              În ce-l privește pe bunul Stieglitz, eu cel puțin nu l-am citit. Acum mai bine de 10 ani pe când trudeam să-mi iau la ff MBA-ul Chicago University am prins o conferință a sa. Tipul e la creierul lui Văcăroiu. Ar fi fost un lucrător de frunte în defunctul comitet de stat la planificării :P . Oricum, orice ar postula toa’șu Sieglitz despre prețul inegalității, cam toți cei de pe acest forum am trăit pe pielea noastră iepoca egalitâții și am scuipat sânge plătindu-i prețul… Viziunile sale politice și economice sunte demne de Academia de științe a URSS.

              În privința armatei SUA v-am scirs într-o postare anterioară că apărarea SUA se compune din armata federală și gărzile naționale ale statelor. Care gărzi naționle sunt supuse guvernatorului statului și congresului local. Ele ajung la dispoziția armatei federale doar în caz de război declarat de congresul federal. Că veni vorba de Iowa, garda națonala de acolo (suprafața ceva mai mare ca a Bulgariei și populația la vreo 3 milioane e suflete) are o aviație net superioară celei române (~ 30 F-16C/D + 6 F15E) , nr. de blindate e cam la egalitate, dar Iowa are M-1 care-s cu vreo două generații mai moderne ca TR-85-urile Românei. Și Iowa nici nu se învecinează cu Rusia :P

              UE e la generații distanță de a deveni „SUE”. Asta cu condiția să nu se facă bucăți între timp. După toate indiciile de până acum Brexit-ul va oferi Marii Britanii o poziție privilegită în raport cu UE. De aici rezultă două consecințe posibile: Fie nivelul de integrare politic al UE va scădea pe termen scurt și mediu. Fie alte țări dezvoltate vor părăsi UE, ucigând-o de facto și formând o nouă UE 2.0 cu mult mai puțini membri și mut mai puțină integrare. Eu sper să fie prima variantă, dar e greu de anticipat.

              Ce n-ați înțeles dumneavoastră e că nici măcar zgubiliticul ăla de le Juncker nu s-a referit nici o clipă la o armată cu subunități mixte ci doar la o structură de comandă căreia să i se suboroneze armatele naționale. El s-a referit la state majore și nu la unități mixte de genul (practic) defunctei brigăzi franco-germane sau ce a defunctului (pe bune) regiment mixt româno-maghiar. Încercările Franței, Germaniei, României și Ungariei de a forma atfel de unități mixte au divedit că valoarea lor operațională e 0. Ele au rămas doar niște maimuțăreli propagandistice. Exact asta e problema. Armata europeana nu va dispune trupe din Germania sau Italia sau Franța în țările din prima linie (din România și până în Estonia) așa cum au americanii azi. Nope. Însă armtele nașionale se vor suburdona unui comandament european care va fi sau nu integrat în NATO.

              Ideea întregii povești e practic ruperea lanțului de comandă executivă al NATO care e integral american azi și înlocuirea lui cu o structură puternic politizată europeană. Dacă figura asta se va întâmpla, atunci cel mai probabil că SUA își vor retrage trupele din țările din prima linie și foarte posbil că se vor retrage chiar din NATO. Iar dumneavoastră va rămâne să vă puneți toate speranțele în pepturile de aramă ale pensionarilor speciali ai polkovnik-ului Dogaru care halesc cam 50% din bugetul de apărare al României :P

              Celor pe care vor să-i piardă, zeii le iau mințile…

        • Josef Svejk spune:

          Primo: Armata comună se compune din armatele statelor constituente. Desființarea armatelor comune ar duce la desființarea NATO. Asta nu e ceea ce am scris eu, ci cea ce ați inventat dumneavoastră.

          Secundo: Dacă NATO nu va functiona, asta va fi din cauză că unele state membre vor tergiversa activarea articlului 5 al tratatului care prevede că atacul împoriva uni membru e un atac împotriva tuturor. Activarea articolului 5 necesită consensul țărilor alianței. Deci țări defetiste și filo-ruse ca Italia sau Franța pot, dacă nu bloca acțunea, atunci măcar să o întârzie. Ca să se elimine aceste pericol SUA (alături de Canada ți UK ce au unități de aviație în România & țările baltice) si-au dispus trupe în țările din prima linie de la Tallinn și până la Constanța. Un atac împotriva acestor trupe e un atac împotriva SUA, care sunt forțate astfel să acționeze înaintea alianței.

          „Armata” europenă înseamnă că aceste efective americane riscă să râmână izolate și fără nici un suport local. Pentru că armatele țărilor din prima linie vor fi sub comandă europeană. Adică sub comanda iecologiștilor, neo-marxiștilor, a pacifiștilor pe sens unic (adică ăia pentru care Rusia e bastionul păcii și cei invadați de ea sunt agresori) și a tot soiul de creaturi de sex nedefinit ce suferă de tulburări emoționale menstruale 28 de zile pe lună :P Halimaua asta va avea nevoie de luni de conciliabule ți runde de vot pentru a se pune în mișcare. Deci pentru SUA sngura soluție rațională în caz de formare a „armatei” europene va fi retagerea cât mai rapidă a propriilor efective din prima linie Vă imaginați cumva că trupele americane retrase din țările din prima linie vor fi cumva înlocuite de alde francezi și luxemburghezi?! :D

          Tertio: V-a povestit cumva tatăl dumneavoastră despre cum au părăsit oștile române Iașiul în august 1944 fără a trage un foc de armă?! Sau cum în aceeași lună peste 250000 de soldați români (peste 100000 din ei au fost adunați ca iepurii, dezarmați și trimiși în Siberia) și-au părăsit pozițiile fără luptă luând-o la fugă și lăsâdu-i pe ruși să ocupe Moldova și vestul Munteniei? În aceeași lună August 1944 mica armată finlandeză a luptat cu un curaj frate cu nebunia. Nu i-u învins pe ruși, dar au obținut singurul lucru de care aveau cu adevărat nevoie: Acela ca și capitala lor și zonele adicente să nu fie ocupate de ruși. Asta a permis Finlandei să scape de comunizare.

          Ce v-ați fi așteptat să se întâmple la Ialta?! Ca SUA și Britania să se bată cu aliatul lor URSS de dragul României care le declarase lor prostește război fără motiv în decembrie 1941 și care refuzase pur și simplu să-și apere pielea împotriva invaziei rusești?! Americanii au invins monstrul rusesc în războiul rece și au venit până la urmă. Ei bine, acum dumneavoastră vă zvâcoliți să-i alungați. Mult succes! Sper că veți avea tăria să îndurați consecințele.

          Soluția dumneavoastră genială pentru rezolvarea carențelor de apărare a Europei s-ar traduce cam așa: Avem un pluton cu arme decalibrate și cu 10 cartușe pe soldat. Din puținii bani pe care-i avem, nu cumpărăm măcar câteva încărcătoare sau vreo 2-3 arme noi, ci mai angajaăm încă 3 locotenenți de profesie artiși plastici, muzicieni & avocați și vreo 5 plunonieri de intendență ca să îmbunătățim structura de comandă…

          P.S. Pentru cultura dumneavoastră generală statele americane au armatele lor locale. Se numesc „National Guard”. De exemplu statul în care locuiesc, are cam suprafața Romaîniei și sub 6 milioane de locuitori. Garda națională are un grup (wing) de aviație de luptă modern (F16 C/D), încă un grup mixt de transport aerian, 2 escadrile cu elicoptere de atac Cobra, o brigadă de tancuri echipata cu M60 și M1, 3 brigăzi de infanterie și una de artilerie & rachete tactice. Pe scurt o forță combativă net superioară celei a armatei române. Ce-i drept n-are decât 3 generali față de ci 80 activi și 400 în rezervă ai armatei române :P , iar „marina” constă din câteva vedete de salvare ale pazei de coastă pe lac. Garda națională e subordonată guvernatorului statului, iar angajarea sa în afara statului necesită o rezoluție a congresușui local, sau declararea stării de război de către congresul federal. La asta se adaugă 0,8 arme (din care 0.5 arme de asalt)/cap de locuitor. Singura forntieră externă pe care o avem e cu Canada. Oricate bancuri se fac pe seama canadienilor, nu cred că există riscul ca ei să ne invadeze. Excepție fac doar ajunul Crăciunului și ziua curcanului când năvălesc să cumpere cadouri mai ieftine și fără taxe :P

  6. Josef Svejk spune:

    Iata dezlantuirea balciului desertaciunilor in toata spelndoarea sa…. Mare dezbatere mare: Cine ne apara fetelor burticile verzi? NATO sau oastea europeana de opereta?

    Pentru cineva care mai are ceva urme de creier printre urechi raspunsul ar trebui sa fie: “In primul rand noi.”. Pentru moment Romania cheltuie peste 1.4€/an (peste 50% din bugetul apararii) pe pensiile speciale ale fostilor securisti, stragegi ai izmenlor, canalelor si campaniilor agricole comuniste ca sa nu mai vorbim de zecile de mii de lucratori politici ai fostei armate RSR + fostii securisti. Daca pomenile nesimtite platite parazitilor hulpavi ar fi reduse la nivelul venitului pensiei corespunzatoare contributiilor lor si anilor de serviciu pentru cei ajunsi la varsta de pensionare, repectiv la 0 celor ce nu au ajuns inca acolo, sau la nivelul venitului pensiei minime pentru fostii securisti si propagandisti trecuti de varsta pensionarii, s-ar elibera dintr-o data ~1€ miliard de euro pentru echiparea armatei.

    Din banii astia, in 4-5 ani armata ar putea avioane, tancuri, rachete, trasnmisiuni si cam tot ce i-ar mai trebui ei ca sa poata rezista in mod rezonabil oricui din zona. Principala amenintare pe termen lung impotriva Romaniei e Rusia. In pofida sforaiturilor crancene, a laudaroseniei fara margini si a guitului strident al betivilor de la Kremlin, armata rusa de azi e doar umbra firava a armatei rosii a lui Bejnev. Ea se descurca binsor cu un adversar prost echipat si demoralizat de talia Georgiei sau Ucrainei, insa risca sa-si sparga botul in mod umilitor in fata unei armate cat de cat adevarate de genul celei poloneze sau finlandeze. Adica nu e deloc imposibila tinerea muscalilor dincolo de gard. Nu e nici macar necesar un efort prea mare.

    Sigur ca obiectivul strategic al Romaniei e sa ramana strans ancorata de NATO. Pentru moment asta e unica garantie de securitate credibila a tarii. Insa nimic nu e mai stupid decat sa te bazezi pe o organizatie care e subminata cu atata incrancenare din interior. Daca pana la urma se va face armata de opereta a UE aceasta va fi un argument suplimentar al autistilor debili de la Bruxelles, Paris si Berlin pentru “eliberarea” de sub tutela americana. Cum NATO e vazut tot mai mult si pe malul asta al Atlanticului ca un instrument prin care degeneratii de pe vechiul continent isi apara pieile pe socoteala Americii, probabil ca nu va fi necesar un efort prea mare pentru demolarea intregii arhitecturi de securitate europene. Din interior. Europa nu risca sa fie distrusa de pe urma mutarii interesului SUA din Atlantic in Pacific, ci de propria imbecilitate sinucigasa.

    Romania are cativa ani la dispozitie in care isi poate pregati in liniste si temeinic masurile de securitate. Am insa convigerea ferma ca acesti ani vor fi risipiti cu inconstienta obisnuita. Romania nu va face NIMIC pentru a-si scapa pielea. Dar de data asta va avea macar consolarea ca s-a facut praf exclusiv prin forte proprii… :P Vae victis!

    • claudius spune:

      Rationamentul tau e bun. De ce nu l-ai extinde si asupra UE?

      • Josef Svejk spune:

        Nope.

        Chestia e complet diferită. Economia românească e într-o stare mult mai precară ca cea a armatei române. În plus nu există nici un fel de resurse interne de dezvoltare. Asta e de altfel situația tuturor țărilor est-europene. Pentru oricare din ele ieșirea din UE e suicidală. Indiferent cât guiț ar produce țări precum Cehia sau Ungaria, dacă oricare din ele ar ieși din UE ar ajunge relativ rapid pe aceeași cracă cu Belarus sau Albania.

        Brexit-ul a fost o acțiune logică și utilă (chiar dacă una egoistă :P ) pentru UK, ce are o economie mult mai dinamică decât cea a mediei UE. Pentru britanici apartența la UE începuse să devină o frână. Apoi UK e legtă de UE mai mult prin importuri decât prin exporturi deci după ieșire va rămâne cu cea mai mare parte a avantajelor și cu foarte puține costuri/dezavantaje. De aia și schelălăie cu atâta durere atât birocrații de la Bruxelles cât și faliții mofluji de la Paris și Roma. Nici una din țările est-europene membre UE, inclusiv România, nu e nici pe departe în situația britanicilor. Dacă ar decide ieșirea nu ar plânge-o nimeni, iar economia și standardul de viață s-ar prăbuși la nivele inimaginabile în câteva luni. Deci nu e loc de nici o paralelă.

        Din punct de vedere militar singura șansă de supraviețuire a Românei e să treacă imadiat la re-echiparea armatei ca și cum n-ar exista NATO, luptând în acelși timp pentru păstrarea NATO ca și cum țara n-ar avea armată. Din punct de vedere econpmic însă apartenența la UE e unica șansă a țării. Romania nu are nici o altă opțiune decât să facă tot ce e posibili pentr salvgardarea UE: Nu există un plan B. Nu există opțiune. Nu există paralelă. Cei ce vorbesc de ieșirea României din UE sunt fie cretini fie criminali sau o combinație a celor două.

      • claudius spune:

        Nu cred ca re-echiparea armatei ar fi solutia ci transformarea din temelii a conceptului de aparare. O aparare stricto sensu, in care rolul fundamental sa il aiba protejarea spatiului aerian al Romaniei cu sisteme de protectie activa si pasiva. Cu aparate de zbor performante, noi, nu la mana a 3-a. Cine spune ca Romania nu isi permite sa aiba avioane de vanatoare noi este cel putin ipocrit. Ganditi-va ca numai dosarul ANRP ne-ar Revenind la “cestiune”, nu vad de ce o armata a uniunii din care facem parte ar fi ceva nerealist. Din contra, cred ca si la nivelul schimburilor culturale ar fi o idee buna. Pentru ca intr-adevar, aceasta uniune este singura sansa a Romaniei. Si ma refer evident la UE. Asa ca fiind nevoiti sa sprijinim aceasta constructie, suntem nevoiti sa sprijinim si ideea unei armate a Uniunii. Plus de asta, Uniunea ar putea negocia pe picior de egalitate cu SUA, China si Rusia, lucru care momentan nu se intampla. Caci, ce este Europa fara armata proprie decat o constructie in bataia vanturilor din est si vest? Ca s-ar schimba raporturile de forta la nivel mondial, asta e o alta discutie, dar tot avantajati am fi, nu credeti?

        • Josef Svejk spune:

          Ce spuneți dumneavoastră e propagandă rusească de ce mai joasă speță. Este exact obiectivul diplomației rusești din ultimele decenii: O nouă arhitectură de securitate europeană fără SUA și fără NATO. Armata europenea e OK pentru că toată lumea știe că acesta va avea nevoie de luni de zile de negocieri aprinse spre a face cea mai mică mișcare. Deci singura forță militară a continetului devine Rusia…

          În pofida eforturilor disperate de a face să funcționeze unități multinaționale europene rezultatele sunt 0. Brigada mixtă franco-germană înființată în 1989 a funcționat doar la parăzi. Ea trebuia să fie nucleul unei armate europene. În anii ’90 se prevedea că până la sfârșitul primului deceniu al secolului XXI jumătate din efectivele militare al UE vor fi formate din unităși mixte multinaționale. S-a format una singură româno maghiară prin 1998 sau 1999, car și-a încetat activitatea de facto de ani buni. Cea franco-germnaă e aprope și ea de un deznodământ similar. În cea mai recentă carte albă a apărării franceze nici nu mai e pomenită.

          UE nu are suficientă coeziune ca să poată fi un actor politic semnificativ. Diviziunile naționale, fuduliile mărunte, ușurința cu care poiticienii de vârf ai UE sunt cumpărați cu ceva mărunțiș de de către inamic (Schroeder, Mogherini, Junker, Schulz, etc. ) fac acest lucru imposibil. Din punct de vedere politic UE e scopităși suferă de o senilitate ce o duce în pragul infantilismului. UE nu e capabilă să se impună nici măcar în fața pigmeului isterico-schizofrenic de la Ankara. Și asta cu toate că daca UE impune cele mai mărunte sancțiuni economice Turciei aceasă țară se va prăbuși instantaneu ca un castel de cărți de joc. Ce șansă are o asemenea încropeală nevolnică să joace vreo-un rol politic semnificativ?!

          UE a funcționat foarte bine ca o uniune vamală și ca spațiu al liberei circulații a mărfurilor, capitalului și persoanelor. Ambițile deșarte ale unei clici mărunte de birocrați și politicieni inepți de a o lua înainte timpului si a transforma UE într-un haloimes politic riscă să ruineze economia țărilor UE și să distrugă sistemul european de securitate ce a funcționat atât de bine timp de 70 de ani… Cei ce imping continentul spre asta (behăind mantra integrării aprofundate) sunt fie ticăloși fie cretini. Asta va împinge continentul la situația din 1938-1941 când un șantjist penibil ca Adolf Hitler a ras una câte una țările achilozate și lașe ale Europei…

  7. MariS spune:

    Total de acord cu cele expuse de dl. Popescu. Normal că nu trebuie ca apărarea europeană să se contrapună la NATO sau parteneriatului strategic cu SUA. Dacă se va încerca o asemenea abordare atunci va trebui să luăm atitudine. Altfel, pentru noi, trei măsuri de prevedere sunt mai bune decât una.

  8. Miles Teg spune:

    Dupa mine este cat se poate de clar ca Germania si Franta se detaseaza, incet dar sigur, de SUA.

    Francezii nu sunt o surpriza – si acum mai sunt complexati ca in doua razboaie mondiale le-au infrant altii (USA + UK) inamicul (pe atunci Germania). Si dau “cocosi”, ca intotdeauna (evident, fara nici un motiv serios, altul decat… ciuda lor pe americani si britanici). Este hilar.

    Cu nemtii este o alta poveste. Ei, pare-se, uita mai nou faptul ca daca tancurile rusesti s-au oprit pe langa Berlin asta se datoreaza numai si numai SUA care au protejat Germania si au ajutat-o sa isi revina din starea de ruina postbelica. Este rusinos.

    Pe de alta parte, pentru Europa de est NATO este singura garantie viabila de securitate atat timp cat amenintarea vine clar dinspre Rusia. Iar Franta si Germania nu vor (si in realitate nici nu pot) sa puna ursul rusesc “cu botul pe labe”. Prin urmare pentru noi o structura militara separate de SUA este o catastrofa teribila si nu trebuie sa acceptam niciodata asa ceva.

    Mai mult, trebuie sa ne inarmam serios si sa intarim relatiile de colaborare cu Polonia si statele baltice.

    Noi suntem “cordonul sanitar” al Europei ca de atatea ori in istorie de unde sper ca vom invata, finalmente, ceva.

  9. marian spune:

    Intr-un fel, discutia seamana cu cea privind sistemul de navigatie prin satelit. E judicios ca Europa sa investeasca o gramada de bani ca sa isi construiasca un sistem propriu (Galileo), desi il poate folosi pe cel american (GPS)?
    Mie nu mi se pare nerezonabil sa vrei sa ai un backup intr-un domeniu de o importanta esentiala.

  10. victor L spune:

    - “Vad ca si Junker bate saua ca sa priceapa iapa, cam in aceasta directie.”
    Juncker bate cimpii. Credeti ca doar Putin poate gindi prost?
    – “Desigur se poate pastra si armata nationala, dar mult mai mica ”
    Ati auzit cumva ca SUA si-a micsorat armata nationala odata cu infiintarea NATO?
    Cine isi micsoreaza armata bazindu-se pe strategii germani si francezi, poate sa-si ia adio de la independenta; va depinde de cei doi soferi beti de putere si plini de ura contra SUA.
    Vom avea o armata NATO, o armata europeana, si “armata nationala, dar mult mai mica”.
    Cind armata NATO vrea ceva, nu vor nemtii si francezii; cind vrea armata europeana ceva, e posibil sa nu convina polonezilor, ungurilor, ori chiar noua, romanilor. Experienta cu nemtii nu ne-a fost de bun augur.: ultima data, dupa ce s-au retras cizmele germane, au venit tancurile rusesti.
    Dle @ MirceaM,
    sintem prea mici pentru un razboi atit de mare. De-abia o incropiram cu americanii de un Pact Strategic, ca incercam sa pacalim iarasi Istoria.
    Asta e parerea mea.

    • victor L spune:

      postarea este adresata lui @ Mircea>
      Si adaug ca interventiile lui Juncker trebuie luate cu atentie:
      “Marea Britanie trebuie să lanseze cât mai rapid procedura pentru ieşirea din Uniunea Europeană, pentru a se pune capăt situaţiei de incertitudine, solicită preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizând că UE nu vrea să fie ţinută pe loc de Londra.”
      De parca Juncker nu ar sti ca exista un protocol, niste regului adoptate in cadrul UE :P
      Usa si o cizma junkereasca :D
      Acum cit e momentul.
      Asa cum pentru conducerea Uniunii Europene se implica, decisiv, Merkel si Holande, la fel in armata europeana vor comanda doar supusii celor doi.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Dupa logica asta putem vorbi si de supusii …celui unu :P
        Si poate ca ar trebui sa ne gandim si la ura contra UE, la nenumaratele “prohoduri” care i se canta in fel si chip, ba ca dispare moneda euro,, ba ca grexitul va duce la dezintegrare, ba ca brexitul este apocalipsa.
        Cred ca problema e alta, cea de maximizare a securitatii nationale in diferite scenarii. Sa renuntam ,asa, din scurt, la scenariul cu armata europeana, in cadrul NATO pentru ca nu ne place de Muti eprea mult.

        • victor L spune:

          Nu exista ura contra UE (la care ziceti ca ar trebui sa va ginditi), ci nemultumirea pentru prea marea centralizare, cu directive venite de la Bxl incit esti sufocat. Iar cei ce dau directive nu sint alesi, ci s-au ales ei intre ei, si de condus conduce doar Germania si Franta; nu ar trebui sa fie greu de observat. Chiar nu observati ca Juncker este clestele Germaniei?
          Nu doar satisfacerea burtii ar trebui sa fie telul (inselator) al UE.

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Pai dupa logica asta nu exista nici ura impotriva SUA ci doar nemultumiri ca aia, ailalta…ca licuriciul, jandarmul, amerlocii, stiti “povestea”
            Bun, sa o luam altfel, mai pe taraneste as zice.
            Eu n-am nimic nici cu unii nici cu altii, combina e nemteazca cu motor american, un tractor e italian, alte scule frantuzesti , romanesti etc. La achizitionare m-a interesat calitatea pretul si brandul (sa fie de incredere).
            Dac aplicam aceasta logica simpla la produsul numit securitate discutam de trei aspecte principale : calitate, pret si incredere.
            La o armata nationala mica si subfinantata toate trei sunt in coada clasamentului.
            La NATO se pare ca dubiile sunt pe incredere: chiar vor interveni? vor respecta punctul 5 cu sfintenie? A dovedit forta si determinare in actiunile de pana acum? Dupa mine nu, poate pentru ca scopul NATO nu este unul (doar) strict militar, ci si de politic sau de prevenire.
            La o armata UE calitatea nu cred sa fie o problema, pretul da, pentru ca avem multi contributori care nu par dispusi sa deschida punga echitabil(2% din PIB, toti).
            La capitolul incredere ar sta mai bine ca NATO, desi e discutabil daca determinarea si rapiditatea nu ar avea de suferit pe constructia actuala europeana.
            As concluziona ca, pe moment, optiunea NATO, asa cum e, este cea mai buna.
            In viitorul apropiat, functie de cum se va dezvolta UE optiunea armata UE poate sa devina net mai buna.
            Dilema cea mare este cu armata nationala, nu intruneste niveleul de calitate al alternativei, chiar daca ajungem la costuri comparabile, increderea este doar una la nivel de reactie nu si la nivel de eficienta a reactiei.
            Asa ca ramanne cum am stabilit :)

            • Josef Svejk spune:

              V-am mai spus și vă repet: „Armata” europeana va deveni ceva fezabil atunci când un locotent român va putea comanda un plton unguresc, sau când un locotenent germna va putea comanda un pluton polonez. Suntem în cel mai fericit caz la generații distanță de asta. În SUA nu e o problemă ca un locotenent din Wyoming să comande un pluton din NY, așa cum nici în Rusia nu e o problemă ca un locotenet din Riazan să comnade un pluton din Novgorod.

              Pentru moment integrarea politică aprofundată a UE duce la stagnare economică și riscă să disrugă economiile până nu demult înfloritoare ale țărilor continentului. Integrarea politică a înaintat mult prea repede ingorând realitatea din teren. În plus ea mai și re puternice accente socialiste ce duc inevitabil la faliment. Mecnismul politic de decizie al UE e unul lent și disfuncțional. După eșecul politic tot ce-i mai lipsește senilei și paralizatei Tante Europa e responsabilitatea militara… Precum nebunului tichia de mărgăritar…

              Ca să nu mai vorbim de faptul că noua armată eruropeană va fi formată din armatele țărilor componente (la fel de prost echipate li subfinanțate ca și până acum) a căror comandă va fi mutată la state majore al căror personal va trebui să respecte riguros înainte de orice alte competențe proporțiile de femei, minorități sexuale și rasiale – că doar așa s-a înființat și CE-ul lui Juncker. Trebuia o cotă de femei în funcții importante și așa s-a ajuns la komissar-i de teapa lui Mogherini, Jurova, Crețu și Vestager…

              Să vă dea Dumnezeu mult noroc (că chiar veți avea mare nevoie) dacă veți ajunge în postura disperată ca securitatea țării în care trăiți să depindă de de alde ăștia…

          • marian spune:

            Mie nu mi se pare ca e usor observat.
            Legislatia UE e adoptata de Parlamentul European, ales prin vot direct. Daca nu la legislatie va referiti, care sint “directivele” adoptate la Bruxelles de oameni alesi intre ei?
            Si de ce sint directivele de la Bruxelles mai sufocante decit legislatiile nationale? Era mai bine inainte de UE, cu nenumarate formalitati nationale privind circulatia si comertul intre tari europene?

            • victor L spune:

              Norocul tau este ca Turcia nu este in UE. Ca n-ai mai minca sarmanle fara eticheta “produs neaos otoman”.
              – “Era mai bine inainte de UE…”?
              Citeste articolul si vezi despre ce e vorba.
              Nu despre binele ori mai-binele din UE, ci despre o armata pe care Juncker, impins in fata de francezi si germani, o tot flutura. Ca NATO nu le mai place :P
              Ce zici, ai Parteneriat strategic cu SUA si o cotesti spre binomul Franta-Germania? iarasi vrei sa pacalesti Istoria?
              Nu ti se pare “usor de observat”?

            • Josef Svejk spune:

              Ei bine aici sunt niște probleme. Reglementările comisiei europene (similare hotărârilor de guvern de la București) nu ajung în parlamentul european. Comisia Europeană e aleasă pe criteriul apartenței naționale (fără nici o legătură cu alegerile pentru PE, fiecare stat UE trebuie să dea un komissar) și nu pe cel al competenței. Mai mult se impun cote de femei, homosexuali, etc. Ăsta e modul în care un comisar competent ca Cioloș a ajuns să fie înlocuit de o cretură ineptă ca și Corina Crețu.

              Astfel baia dumeavoastră e se supune la nu mai puțin de 145 de reglementări europene. Perna pe care dormiti la alte 39. Periuța de dinți la 47. Mașinile pentru construcții la nu mai puțin 1450. Anumite produse de serie pur și simplu încep să nu mai nu mai fie oferite în Europa, din cauză că e nerentbilă producerea lor doar pentru piața europenă, iar clienții din afara UE nu vor să plătescă pentru gărgăunii birocraților de la Bruxelles. Sigur că ele nu dispar de pe piață, ci doar că acele produse „customized” pentru piața europeană ajung și de 3 ori mai scumpe ca cele obișnuite de serie. Producătorii europeni sunt astfel handicapați în fața concurenței externe. Ăsta e unul din motivele principale ale stagnării economice. În fecare an se revrsă noi munți de aberații și interdicții de a Bruxelles.

              Apoi asta deschide ușa corupției a la Dâmbovița. Doar un exemplu hidos și binecunoscut n branșă. Un funcținar relativ mărunt al Komissariat-ului pentru Mediu al UE a lansat în 2012 o reglementare care interzice cromarea metalelor în UE. Chestia a trecut cu bine de CE în 2014 fiind avizată la pachet cu alte sute de reglementări inepte. Astfel începând cu 1 ianuarie 2018 cromarea va interzisă în UE. Asta înseamnă dacă nu falimentul cel puțin pierderi imense pentru sute sau mii de mici și mari producători europeni. Funcționarul CE care a inițiat aberația e un jurist grec care a lucrat până în 2012 ca și consultant la producătoru indian de oțel Arcelor Mittal. A plecat de la indian acceptând o leafă de 3-4 ori mai mică de la Komissariatul de Mediu al UE. În India cromarea nu va fi interzisă, deci Mittal va vinde la greu oțel cromat moflujilor din UE (alături de chinezi, americani, brazilieni, ruși, etc.). Pentru că azi nu există alternativă tehnică la cromare. S-a încercat demonstrarea unui conflict de interese și stoparea aberației, dar evident că nimeni nu poate dovedi că grecul s-a angajat la Bruxelles ca să facă jocul fostului său angajator indian. Oare câte alte asemenea găinării cu dedicație se produc strangulând lent dar sigur economia europeană?!

          • David Wilson spune:

            @ victor L (18/09/2016 la 9:52)

            ne place sau nu, o comuniune de state (ca UE) nu poate exista fara un anumit nivel de “centralizare” si “directive” in sensul unei “standardizari”. Exemplul cel mai clar este invatamantul universitar,”academicienii’ / “doctorii” din Romania. Si cred ca la asta trebuie sa ne gandim fara a neglija si cealalta latura asa cum a comentat @marian (18/09/2016 la 15:19)

            • victor L spune:

              @ David Wilson,
              desigur ca este nevoie de oarece “standardizari”, o centralizare a diferitelor aspecte posibile (daca vom ajunge o USE), dar eu consider (si nu sint singurul – Brexit-ul e primul rezultat), ca se exagereaza cu impunerea de la Bxl. Si nu gresesc cind spun de sarmale :P
              Se recunoaste ca reuniunea de la Bratislava, de mai-ieri, a fost un esec; o spun prim ministri si ministri de externe a unor tari UE, nu doar @ vicotr L.
              Impunerea unor cote de imigranti pentru ca Germania are nevoie de mina de lucru, apoi acum armata europeana ca vrem sa scapam de sub tutela americana, nu sint de bun augur.
              O fi prim ministrul maghiar cam sarit de pe fix, dar e de apreciat ca nu vrea imigranti cu briu exploziv.
              Cine are nevoie de ei, liber, dar fara sa obligi pe cineba.
              Merkel a pierdut si alegerile din Berlin.
              http://www.hotnews.ro/stiri-international-21297330-alegeri-berlin-infrangere-usturatoare-pentru-conservatorii-cancelarului-merkel-avans-dreptei-populiste.htm

            • marian spune:

              @Josef zvejk. Prezentat asa, e destul de horror, intr-adevar, exemplul cu baia si perna. Ma intreb totusi daca astfel de reglementari nu ar exista oricum la nivel national. Comisia de la Bruxelles cred ca e in media europeana. Adica dintr-o perspectiva mai neinterventionista, de tip anglo-saxon, reglementarea europeana poate parea sufocanta, dar dintr-una etatista, ca cea franceza sau germana, e perceputa, dimpotriva, ca excesiv de liberala. E posibil sa impiedice circulatia produselor din afara UE dar, in lipsa ei, nici macar produsele dintr-o tara europeana nu ar putea circula in celelalte tari europene, exact din cauza reglementarilor de tipul celor pe care le-ati pomenit, dar nationale de data asta.
              Cit despre legitimitatea democratica, asta e problema oricaror masuri de aplicare a legislatiei adoptate de executive. In cazul UE, parlamentul continua sa fie implicat in adoptarea multor acte de executare iar guvernele statelor membre au adesea un drept de veto cu privire la adoptarea lor (asa zisa “comitologie”).
              Iar comisarii sint audiati si votati de Parlament inainte sa isi inceapa functia. Noul comisar al UK a fost audiat si validat recent. Parlamentul a “trintit” in trecut candidati. E drept ca votul lor se bazeaza in principal pe criterii politice, nu neaparat privind competenta (cum se vede, intr-adevar, in exemplul Ciolos – Cretu). Dar nu e la fel cu ministrii nationali? Doar ca acolo nu e un algoritm de state membre, ci unul de partide politice…

            • Josef Svejk spune:

              @marian

              Nope. Aceste idioțenii nu există la nivel național. Ele sunt invenții ale CE. Și oricum chiar dacă vreo-un stat european ar decide să producă reglementări inepte cu viteza amețitore a CE s-ar sinucide de bună voie, nu ar fi ucis de o haită de criminali anonimi din afara țării. E totuți oarecare diferență.

              Reglementările administrative ale CE nu împiedică doar circulația produselor din afara UE ci în unele cazuri ucid pur și simplu economia europeană. Nu credeți că există o legătură directă între stagnarea economiilor europene din ultimii 10 ani si numărul imens de măsuri administrative ale CE adoptate în aceeași perioadă (adică 60% din totalul celor emise din 1958 încoace) ?

              PE nu are nici un fel de implicare în reglementările administrative al CE. Deci nu există NICI O formă de control democratic. Komissar-ii CE trec ca gâștele prin apă de audieri.Puteți să-mi explicați ce experiență administrativă și economică are de exemplu Corina Crețu, care până la cei 49 de anișori ai ei a lucrat timp de un an într-o fabrică din Blaj (1989-1990) iar în rest a fost secretara lui Iliescu, purtătoare de cuvânt, vicepreședinte PSD, parlamentar, și europarlamentar. Ei bine o asemenea creatură incompetentă primește pe mână administrarea vreo 40 de miliarde de euro pentru politici de dezvolate regională, după ce a trecut cu bine de „interviurile” din CE și PE. În mod normal cu pedigree-ul ei nu ar fi fost angajată nici măcar de o firmă de apartament. Nu-i așa?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Nicu Popescu


Nicu Popescu

Senior analist la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene și specialist în relațiile UE-Rusia Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)