Home » Global / Europa » Citesti:

Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”?

Denis Cenusa februarie 25, 2020 Global / Europa
2 comentarii 321 Vizualizari

Guvernarea de la Chișinău condamnă ideea adoptării unei declarații de “reiterare” a ireversibilității vectorului european de către Parlament, sub presiunea opoziției. Președintele moldovean Igor Dodon sugerează că astfel se dorește re-aducerea dilemei geopolitice pe agenda externă și afectarea perspectivelor, de altfel dubioase, ale “politicii externe echilibrate” (Agora, 18 Februarie 2020). La câteva sute de kilometri spre Est, în timpul vizitei sale de la Kiev, prima în Parteneriatul Estic, Comisarul european pentru Extindere, Oliver Varhely a făcut o paralelă, la prima vedere irelevantă, între natura “geopolitică” a noii Comisii Europene, obiectivele sale geopolitice din vecinătate și respectiv transpunerea Acordului de Asociere în Ucraina (Comisia Europeană, 11 Februarie 2020). În realitate, această remarcă este indicativă pentru a deschide sau continua discuțiile despre esența geopolitică a transformărilor ce au început în Moldova, Ucraina și Georgia odată cu negocierea Acordurilor de Asociere, aflat deja în al șaselea an de implementare.

Efectele transfrontaliere ale integrării europene și orientarea geopolitică pro-UE a țărilor din vecinătatea estică constituie un tot întreg. În timpul elaborării Acordurilor de Asociere dintre Moldova, dar și Ucraina și Georgia, cu UE, dreptul suveran al țărilor de a-și alege propriul model de dezvoltare a format miezul discursului politic. Opinia publică din aceste țări înțelegea că decizia de a semna acele acorduri aveau o semnificație și repercusiuni, înainte de toate, de ordin geo-politic. Toate încă în fază activă, agresiunea împotriva Ucrainei și embargourile comerciale instrumentate de Rusia au dovedit sensibilitatea geopolitică ridicată a acesteia la avansarea integrării europene în interiorul spațiului CSI. Totuși, în perioada 2010-2014, UE evita să admită motivații geopolitice la baza negocierii Acordurilor de Asociere, cu scopul de a dezumfla animozitățile cu Rusia. Precauția UE a motivat guvernele moldovean, ucrainean și cel georgian să ceară legitimarea expresă a aspirațiilor europene și chiar recunoașterea perspectivei de aderare.

Observația lui Varhely despre substanța geopolitică a relațiilor de asociere UE- Ucraina și temerile guvernanților moldoveni despre geopolitizarea politicii externe nuanțează două percepții majore despre integrare europeană în Europa de Est. Astfel, fie preferințele geopolitice sunt inerente și ghidează integrarea europeană, fie cea din urmă, nu doar ipotetic, dar și în practică, poate fi “de-geopolitizată”.

Cu geopolitica în inimă

UE nu poate nega și nici banaliza încărcătura geopolitică a integrării europene în țările de dincolo de Balcanii de Vest. În Est – Ucraina, iar în sud – Georgia, sunt contribuitori neți la formarea unor aspirații europene politice și stataliste în regiune. Deocamdată, nici eșecurile bunei guvernanțe și nici presiunile rusești nu sparg supremația predilecției pentru vectorul geopolitic europeano-atlantic, devenit între timp prevedere constituțională în ambele țări.

Partidele politice de orientare pro-europeană sunt majoritare (Ucraina) sau agenda europeană este susținută atât de către partidul puterii cât și de opoziție (Georgia). Următoarele câteva cicluri electorale vor fi dominate de partide pro-europene, care vorbesc într-un limbaj geopolitic atunci când trimit mesaje către Bruxelles.

Ambele țări – Ucraina și Georgia – găsesc în integrarea europeană soluții pentru amenințările existențiale generate de Rusia și agenții influenței sale, printre cei mai periculoși fiind entitățile separatiste. Prin urmare, implementarea Acordurilor de Asociere implică un caracter imperativ, chiar dacă rezistența internă la reforme persistă.

Reforme – da, geopolitică – ba  .

Delimitarea integrării europene de identitatea sa geopolitică face parte dintr-un experiment politic meticulos, desfășurat de forțele pro-ruse din Moldova. Acestea prioritizează caracterul tehnic și financiar al integrării europene și nu tolerează exclusivitatea orientării europene a țării.

Din acest punct de vedere, percepțiile față de UE se aseamănă cu cele manifestate față de actori de dezvoltare, precum Banca Mondială. Cu alte cuvinte, relațiile contractuale cu UE se vor respectate, dar descărcate de simbolism și supuse unei abordări preponderent tehnice. Această logică este confirmată de participarea guvernării moldovene, pe linie trilaterală, împreună cu Ucraina și Georgia, la solicitarea de a asigura destule resurse financiare, pentru cele trei țări asociate (MFA.ua, 15 Februarie 2020), în viitorul buget al UE, văduvit serios de Brexit.

Totodată, simulând opoziția anterioară exprimată față de tentativa “constituționalizării” vectorului european (IPN, 22 Octombrie 2018), Socialiștii moldoveni vor să neutralizeze votarea unei declarații pro-europene, echivalată cu un soi de jurământ geopolitic. Pe lângă dorința de a nu indispune partenerii săi naturali de la Moscova, președintele Igor Dodon pune accentul pe integrare europeană tehnică și nu pe una geopolitică. Prin aceasta s-ar subînțelege apropierea de standardele europene, cu bani preferabil europeni, dar nu pentru aderarea ulterioară la UE.

Din acest considerent, anularea Acordului de Asociere dispare ca necesitate, iar valorificarea acestuia poate deveni chiar benefică – pentru necesități pur tehnice și de imagine (Euronews, 20 Februarie 2019). Mai mult ca atât, state europene, precum Ungaria sau țări membre ale Uniunii Economice Euroasiatice ca Armenia, servesc ca sursă de inspirație pentru a înțelege cum pot fi extrase beneficii materiale din relaționarea cu UE, fără a urma obiective geopolitice.

În loc de concluzii…

“De-geopolitizarea” integrării europene se proliferează ca un concept util în instrumentarul politic al guvernanților din vecinătatea estică a UE. Modernizarea economiei și a infrastructurii fizice pe bani europeni nu constituie deloc o problemă etică pentru anumite guverne.

Riscul major cu efect de constrângere pentru unele guverne machiavelice din Parteneriatul Estic față de UE este supraviețuirea politică. Acesta devine inevitabil dacă, pe o parte, există condiții juridice ce permit apropierea de UE, iar, pe de altă parte, opoziția cu convingeri geopolitice pro-europene este robustă.

În fine, “de-geopolitizarea” integrării europene constituie o sarcină dificilă, deoarece nu oferă soluții alternative decât asigurarea unui stat de drept funcțional, pe care UE îl reclamă, din ce în ce mai mult, ca pe un element indivizibil al identități sale geopolitice.

  • articol aparut pe site-ul IPN.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Înţeleg că Georgia şi Ucraina sunt mai pro-europene decât Moldova, deşi ar trebui să fie invers, Moldova având pe “fraţii” români deja în UE. Cu toate acestea, Moldovenii optează aproape majoritar pentr Rusia, iar pro-unificare cu România sunt cam 30%. Vreau să să spun numai că “poporul moldovean” nu prea este interesat de Europa şi de România, mai degrabă de Rusia.
    În aceste condiţii, orice discuţie despre geo-politică este inutilă. Păi dacă moldovenii NU VOR, a-i forţa este o infracţiune inacceptabilă.
    Aşa că de ce să încerce să te ajute partenerii geo-politici ca Germania, SUA, etc? Ei au interesele LOR în Est, orice intervenţie a lor în Est costă, trebuie să cedeze ceva în favoarea Rusiei. De ce să facă ei asta, pe cheltuiala lor, în favoarea Moldovei şi României?
    Aşa că principalii vinovaţi suntem noi şi moldovenii. Moldovenii NU VOR, iar România nu a ştiut/ putut/ vrut să-i convingă pe moldoveni. Ba aş putea zice că TOATE acţiunile României în Moldova au fost greşite începând cu 1992 şi războiul din Transnistria urmat de eliminarea României din formatul 5+2, de sprijinul acordat lui Plahotniuc şi de neinvitarea României la deciziile marilor puteri cu ocazia impunerii guvernului pro-rus din 2019.
    Aşa că nu putem decât să aşteptăm…norocul…oricum Moldova nu pleacă nicăieri….

    • maxima perversitate spune:

      Așa-zisa Romania de dupa rpr&rsr cand Devenise Ceaușescu, face si azi jocurile Rusiei in Moldova. Nu stiu daca in virtutea inertiei…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen. Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A...

de: MirceaM

la "Îmbogățiții de război"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

martie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)