Home » Global / Europa »Interviu » Citesti:

Interviu cu Armand Gosu. “Obiectivele României pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici măcar acum, cu trei săptămâni înainte de deschiderea lui.” (+Video)

contributors iunie 17, 2016 Global / Europa, Interviu
27 comentarii 6,630 Vizualizari

Summitul de la Varsovia va fi un moment definitoriu pentru stabilitatea in regiune.  Care sunt interesele Romaniei acolo, ce doreste si ce sperante are?

Din păcate n-am avut o dezbatere internă consistentă asupra acestui subiect. Aceleași articole documentate pe contributors sau în revista 22, numai că ele alimentează discuția pe o nișă foarte subțire iar impactul lor asupra establishment-ului de politică externă, apărare și securitate este foarte redus. Ironia face că am participat la discuții în Polonia, Țările Baltice, în 2015, atunci când corpul de experți din aceste țări pregătea agenda pentru Varșovia, iar obiectivele României pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici măcar acum, cu trei săptămâni înainte de deschiderea lui.

La începutul acestui an, ministrul Motoc a lansat ideea unei flote NATO la Marea Neagră, ca proiect românesc destinat riveranilor. Toată presa internațională, analiștii militari și cei de securitate, au vorbit despre flota NATO de la Marea Neagră, compusă din nave românești, bulgărești și turcești, care acționează în comun. Oficial nu i s-a spus flotă, ca să nu speriem Moscova, am fost asigurați. Între timp, s-a dovedit că această poveste cu NATO la Marea Neagră e un fel de banc cu Radio Erevan. Chiar din gura președintelui Iohannis am aflat că proiectul românesc nu e despre flotă ci despre exerciții comune. Mai mult, o flotă NATO ar fi chiar o prostie, ne-a asigurat președintele. Domnul Iohannis a oferit aceste precizări, după ce cu câteva ore înainte, guvernul de la Sofia, din rațiuni de politică internă, a declarat că refuză să se alăture flotei comune în Marea Neagră, contrazicându-l pe președintele Plevneliev, care cu o zi mai devreme, a spus că va sprijini inițiativa Bucureștiului.

Proiectul de flotă sau mai nou de exerciții comune, cine știe cum o să fie numit săptămâna viitoare, a pornit prost de la început. Bucureștiul a discutat mai mult cu Washington-ul decât cu Ankara și Sofia acest subiect. Dacă Bulgaria, România și Turcia nu pot colabora într-un proiect defensiv într-un moment atât de important, e greu de crezut că el va putea fi promovat la summitul de la Varșovia, cu șanse de implementare. Chiar dacă inițiativa va figura în declarația finală, operaționalizarea va cere, pe lângă voință politică, timp și mulți bani.

Depășind emoția acestui incident recent din relația cu Sofia, impresia pe care am avut-o a fost că Bucureștiul, formulând foarte târziu inițiativa la Marea Neagră, n-a avut mari așteptări de la acest proiect. Balticii și polonezii au făcut lobby insistent tot anul 2015 pentru dislocarea de forțe NATO în regiunea lor. Au organizat zeci, dacă nu cumva sute de dezbateri internaționale, la Washington, Londra, Berlin, Paris, Varșovia, Tallin, Riga, Vilnius cu participări prestioase. Doar cinci luni nu sunt suficiente pentru a convinge partenerii de importanța proiectului tău. Mai mult, nu cred că s-au coordonat prea bine instituțiile românești în promovarea lui. Ultima conferință, și poate cea mai importantă, a fost organizată de CEPA la București, la Palatul Cotroceni, la inițiativa americanilor, nu a părții române. Pare că unii dintre demnitarii români nu prea înțeleg cum funcționează instituții precum NATO, cum se iau deciziile, cum se organizează campaniile de diplomație publică.

De ce Marea Neagră, flancul sudic, nu se bucură de aceeași atenție, iar deciziile care se vor lua la Varșovia, nu vor fi echilibrate, așa cum acuza președintele Iohannis?

Sunt cauze obiective pentru care atenția NATO este concentrată pe flancul nord-estic, Estonia, Letonia, Lituania oferind un sol bun pentru desfășurarea tacticilor rusești de război hibrid. Statele baltice sunt și foarte greu de apărat, sunt simulări făcute de experți americani cu totul îngrijorătoare, practic în cazul unei invazii masive ele pot rezista doar câteva ore. Iar până aduci trupe NATO de la bazele din Germania trec câteva zile. Nu se știe dacă le mai poți introduce în teatrul de operațiuni, pentru că din regiunea Kaliningrad poți închide “pasul” Suwalki, iar trupele și tehnica de luptă rămân blocate în Polonia. Nu mai pot trece în Lituania.

Flancul sud-estic nu e deloc mai simplu. Mi-e teamă că e chiar mai complicat. In cele din urma, prin actiunile din august 2008 si în februarie 2014, Moscova a aratat ca este dispusa sa practice revizionismul teritorial cu prioritate in ecosistemul Marii Negre, nu in cel baltic devenit acum punctul focal al Aliantei. Presupun că la MapN, SRI, SIE se înțelege faptul că anexarea Crimeei are valoare de game changer, modificând substanțial arhitectura de securitate și că în peninsulă rușii au avansat serios în a construi capabilități A2/AD, anti-access și area denial, și că în curând o bubble, să traducem prin bulă sau mai bine umbrelă, ar putea extinde zona de interdicție controlată de Rusia, până aproape de litoralul românesc, cu tot cu zona economică exclusivă. Lucrurile pot evolua dramatic. În caz de conflict, ai putea constata că nu ai acces maritim nu doar în portul Constanța, ci nici măcar aerian la baza de la Kogălniceanu. Dar pentru asta rușii ar trebui să construiască o umbrelă, mai mare decât cea din Kaliningrad. Rachetele Iskender au o rază de 500 km. Iar de la baza militară rusă de la Sevastopol până la Constanța sunt 390 km în linie dreaptă. Mai mult, experti militari români precum Claudiu Degeratu, vad posibile scenarii in care sisteme navale anti-acces pot fi aduse in buza coastei romanesti extinzând zona de interdicție adanc in teritoriul nostru. In acelasi timp toata discutia despre exercitiile comune ale statelor riverane arata de fapt cat de putin se intelege amenintarea pe care un bastion A2/AD in Crimeea o genereaza pentru Marea Neagra. De parca solutia unei descurajari credibile ar consta in cateva exercitii comune. Din aceasta perspectiva ar fi nevoie de conturarea unui arhitecturi regionale, de un filtru comun de threat assessment, de o doctrina comuna pentru operatiuni integrate aer-apa, de dezvoltarea si asamblarea complementara a capabilitatilor necesare (probabil chiar propriile perdele A2/AD), cu perspectiva ca eventualele brese sa fie suplinite (chiar rotational) de Alianta. Ar fi inceputurile schematizarii unei descurajari credibile la Marea Neagra. Mi-e teamă că în unele centre de analiză militară occidentale se pornise deja de la premisa că Marea Neagră este pierdută, că România, Bulgaria și Turcia nu vor reuși să compună împreună nici un proiect viabil, iar Rusia va bloca din Crimeea accesul NATO în regiune și, mai mult, ar putea scoate cu totul Ucraina de la Marea Neagră, prin relansarea proiectului Novorossiia.

În afară de proiectul românesc de la Marea Neagră, recent secretarul general Stoltemberg a anunțat la ultima ministerială oferta României de a găzdui o brigadă NATO. Ar putea aceasta echilibra flancurile nordic și cel sudic, subiect pe care președintele Iohannis a insistat mai mult în ultimele săptămâni?

În absența detaliilor, cred că e vorba de regândirea proiectului Diviziei Multinaționale de Sud-Est a NATO, cu sediul la București, o structură anunțată anul trecut, comandată de generalul de brigadă Uifăleanu, care în 2016 trebuie să atingă capacități operaționale inițiale și capacități complete în 2018. De fapt, Divizia de Infanterie Dacica, care apăra 30% din teritoriul țării, s-a transformat în Divizia Multinațională, încetând să existe. Unitățile de luptă ale vechii divizii Dacica au fost transferate către celelalte două divizii, Getica și Gemina. De vreme ce era tot mai clar că Divizia Multinațională, care ar fi trebuit să aibă 10-15.000 militari, are șanse foarte mici să se materializeze, se încearcă acum formarea măcar a unei brigăzi multinaționale, compusă din 3.000-5.000 de militari. Deci se încearcă o dezvoltare pe etape a proiectului anunțat anul trecut, plecând de la Comandament, unități auxiliare, la care se adaugă această primă brigadă.

Problema însă rămâne de clarificat, nu se știe cine din NATO mai participă la această brigadă, în afară de militarii români și cei 400 de militari bulgari anunțați recent. În condițiile în care pentru cele 4 batalioane NATO din Polonia și Țările Baltice s-au găsit greu militari, care vin prin rotație în aceste țări, nu e deloc limpede ce țară va oferi militari pentru brigada multinațională din România. Si pana la urma miza unei prezente credibile de descurajare, practic masura solidaritatii aliate, tine de stimularea unei participari semnificative a unor state din Vechea Europa. Or, de pe acest front nu se aude nimic. Participă și ne-membrii NATO, Ucraina sau Georgia sau nu participă. Poate că Bucureștiul ar fi trebuit să plece de la bun început de la un batalion multinațional, cum fac polonezii și balticii. O brigadă pare în acest moment un proiect aproape irealizabil. Nu te iau partenerii în serios. Cu atât mai fantezist este în acest moment proiectul unei divizii. Aceste deplasări de trupe, trageri în poligon, exerciții complexe de inter-operabilitate nu sunt ieftine, costurile lor trebuiesc prevăzute în bugetele ministerelor apărării din statele membre NATO. De aici și reticența cu care sunt anunțate aceste participări la formate multinaționale.

Anaconda 16 este cel mai amplu exercitiu militar NATO de dupa incheierea Razboiului Rece. Cum interpretati ratiunile acestui exercitiu? Este exagerat fata de posibilitatea reala a unui atac din partea Rusiei?

Anaconda 2016 este cel mai mare exercițiu militar. Circa 31.000 de militari din 24 de țări membre și partenere NATO (participă Suedia și Finlanda pentru prima dată la astfel de manevre) iau parte la acest exercițiu care a început la Varșovia, la 7 iunie, și care durează 10 zile. Obiectivul Anaconda 16 este să antreneze și integreze comandamentul național polonez și structurile lui de forță într-un mediu multinațional aliat. La manevre participă 14.000 de militari americani, cel mai numeros contingent de peste Atlantic dislocat în Est, spre granița Rusiei, de la destrămarea URSS. Cea mai mare parte a militarilor și tehnicii de luptă americane provine de la bazele din Germania. Obiectivul tactic este apărarea unui stat baltic în fața unei agresiuni a Rusiei, în sensul descris de rapoartele RAND Corporation, publicate la începutul anului și reflectate și în presa din România. Amintiți-vă cum acele rapoarte se concentrau pe vulnerabilitata balticilor, mai ales a Estoniei, în fața unui atac rusesc. Este o impresionantă desfășurare de forțe, cu tancuri, elicoptere de asalt, vehicule blindate, nave maritime și fluviale, cu poduri mobile peste Vistula. În același timp se desfășoară un alt exercițiu, Baltops 2016, care durează până la 19 iunie, la care participă alături de statele NATO, Suedia și Finlanda, două țări neutre. Aceste manevre adună aproximativ 5000 de militari, zeci de nave și avioane și se exersează operațiuni anti-submarin, desant de forțe amfibii, toate concentrate pe statele baltice, în primul rând.

Prin aceste exerciții, Washington-ul transmite aliaților de pe flancul nord-estic că SUA sunt un partener de nădejde, că deși nu vor împinge spre Est bazele militare permanente aflate acum în Germania, sunt prezente în Europa de Est cu tehnică de luptă și cu militari sub forma unei brigăzi de blindate care se va roti la frontiera estică a NATO, dar și a unor forțe suplimentare, adevărat nu foarte mari, care vor fi dislocate în Polonia și Țările Baltice. Acest lucru e făcut posibil de viitorul buget alocat de Pentagon cheltuielilor militare din Europa care vor crește de patru ori, ajungând în 2017 la 3,4 miliarde de dolari SUA.

Spuneți că ar putea fi exagerat. Nu, după anexarea Crimeei nici o măsură de asigurare și descurajare nu este exagerată. Rusia care în 2014 a efectuat manevre în zonă la care au participat peste 70.000 militari, se plânge acum că e amenințată de acest exercițiu, că este încercuită de NATO, că va riposta. Mai cu temei se pot considera amenințate țările din flancul estic, mai ales țările baltice, care sunt și foarte greu de apărat. Or, Anaconda 16, tocmai acest lucru își propune să demonstreze, unitatea și soliditatea NATO înaintea summitul-ului de la Varșovia. Cu toate acestea balticii și polonezii sunt dezamăgiți, ei reproșând aliaților că unitățile propuse a fi dislocate sunt mai degrabă simbolice iar rotația trupelor nu este o soluție capabilă să descurajeze agresivitatea Rusiei.

Cum va fi tratata problema Moldovei la Varsovia? Care-s optiunile? Cum e vazuta acum Republica Moldova de catre Aliati?

Nu cred i se va acorda o atenție specială. Americanii jenați de asocierea lor cu Plahotniuc nu vor promova dosarul. Tot în sarcina flancului estic, mai ales a României, rămâne Republica Moldova. Administrația de la Chișinău e abulică, se contrazic instituțiile între ele. În documentul final sper că va fi menționată Moldova, măcar câteva aspecte generale, conflictul transnistrean, rolul Rusiei în destabilizarea regiunii. De vreme ce Moldova nu are mari ambiții, Chișinăul nu se va lupta pentru a obține o cooperare militară întârită cu NATO, cum face guvernul de la Tbilisi. S-a mai vorbit de inițiative NATO pentru a oferi țărilor din Parteneriatul pentru Pace noi proiecte de consolidare instituțională în zona apărării, dar nu e clar dacă se concretizează ceva la summit. Cred că Moldova va fi foarte fericită dacă va fi menționată în Declarația finală a șefilor statelor NATO adoptată la Varșovia. Nu cred că putem spera mai mult pentru Chișinău. Din păcate se ratează un moment foarte bun, când Vestul era dispus să poarte negocieri mai seriose privind securitatea Moldovei, în contextul războiului din Ucraina.

Sunteti unul dintre analistii cei mai buni pe problematica Republicii Moldova. Deseori analizele dvs critica masurile si viziunea politicii externe romanesti, nu merg pe linia politicii externe a statului roman. Cred ca acest lucru este foarte util, pluritatea vocilor este semn de normalitate. Care sunt diferentele cele mai clare intre pozitiile dvs si cele ale statului roman privind Moldova?

În privința relației cu Moldova, la București sunt cel puțin două abordări. La nivelul guvernului Cioloș, una similară cu cea a Comisiei Europene. Asta se explică prin prezența la Palatul Victoria a multor oameni veniți direct de la Comisie, familiarizați cu abordările UE. Ei sunt cei care au și blocat creditul promis de guvernul Ponta Republicii Moldova până când executivul de la Chișinău va realiza minime reforme. Solicitările Românie sunt consemnate într-o scrisoare a premierului și există un document la Bruxelles ceva mai detaliat cu așteptările UE în materie de reforme. De asemenea, guvernul Cioloș nu a dorit să se singularizeze și așteaptă ca și FMI și UE să deblocheze creditarea Republicii Moldova, după o evaluare seriosă a performanțelor executivului de la Chișinău.

Bruxelles-ul, dar și individual Berlinul, Varșovia sau guvernul Cioloș sunt conștienți de faptul că retorica pro-europeană este un paravan după care se ascund elemente ale lumii interlope ajunse la putere la Chișinău, care au compromis ideea europeană. Dacă în primii ani au făcut câteva reforme, după Vilnius, noiembrie 2013, liderii politici moldoveni doar le-au mimat. În spatele steagului albastru cu steluțe și a retoricii pro-europene, la Chișinău s-au pus bazele unui regim politic rezultat al simbiozei dintre lumea criminală și nomenklatura sovietică, dominat de corupție, nepotism, care generează o sărăcie cumplită. Continuarea finanțării necondiționate a Chișinăului ar putea consolida acest regim politic hibrid, esență autoritară putiniană învelită în retorică pro-europeană. Măcar președintele Putin conduce legitim Rusia, a fost ales prin vot, pe când Plahotniuc controlează Moldova, fără să-l fi ales nimeni. Mai mult decât atât, oligarhul este detestat de peste 90% din populația țării, potrivit tuturor sondajelor. În cancelarii occidentale importante se crede că Moldova este un stat capturat iar amenințarea cu tancurile rusești pe Nistru ar fi doar un pretext la adăpostul căruia s-a constituit un regim hibrid, semi-autoritar poleit cu sloganuri pro-europene.

Pe lângă această abordare bruxellesă, există o alta – să spunem românească – promovată politic de PSD iar instituțional de MAE. Potrivit acesteia, Bucureștiul trebuie să sprijine politic, financiar executivul actual controlat de Plahotniuc, pentru că acesta ar fi un guvern pro-european. În cazul organizării de alegeri electorale anticipate forțele pro-ruse, în frunte cu Dodon și Usatîi, ar putea veni la putere și arunca Moldova în brațele Rusiei. Acest lucru trebuie evitat cu orice preț pentru că o guvernare pro-rusă la Chișinău ar putea destabiliza regiunea ucraineană Odesa, într-un context regional extrem de sensibil.

Deocamdată, președintele Iohannis și premierul Cioloș resping această abordare dar în ultimele luni sunt tot mai presați de majoritatea pesedistă din Parlament pentru a trimite banii promiși de Ponta la Chișinău.

Deci, nu există o abordare unitară la nivelul instituțiilor românești. În ce privește poziția mea, ea a fost tot timpul mai apropiată de cea a UE și a guvernului Cioloș decât de a PSD și MAE român.

Despre cartea dvs, “Euro-falia”, aparuta acum doua saptamani la Editura Curtea Veche, spuneti ca este o pledoarie pentru formarea unei scoli de studii rusesti si euro-asiatice la Bucuresti.  Care sunt argumentele pentru o astfel de scoala?

E nevoie urgentă de creșterea expertizei pe spațiul ex-sovietic. Asta ar trebui să se reflecteze în analizele militare și de intelligence, policy paper, brief paper sau revista presei cotidiene, cu care ar trebui să-și înceapă ziua decidenții din apărare, securitate și politică externă. România se află situată la 300 km de bazele rusești din Crimeea. România are cea mai lungă graniță dintre statele membre UE și NATO cu Ucraina, stat care se află practic în război cu Rusia. Dacă ne bazăm doar pe norocul nostru în istorie…. riscăm prea mult. Norocul nostru legendar, condimentat cu ceva expertiză de politică externă și securitate ar putea face minuni. Țările baltice sunt mai influente decât România la Bruxelles, Washigton, Londra și Berlin atunci când se discută dosare de securitate. Bucureștiul n-a știut să compună nici cu Varșovia, nici cu Sofia, nici cu Ankara, e mai degrabă izolat, cert e că a eșuat în a promova interesele flancului sud-estic al NATO, a țărilor riverane Mării Negre, la summitul de la Varșovia. O să plătească cineva pentru eșecul care se prefigurează la Varșovia? Nu cred. Demnitarii de pe Dâmbovița au exercițiul manipulării presei, vor găsi câțiva jurnaliști de casă care vor lăuda “succesul” diplomației române…. Cunoașteți rețeta, cu siguranță ați văzut-o aplicată și cu alte ocazii.

Aceste rețele de putere, care moștenesc genele Securității, național comunismului agresiv, și care controlează zona de decizie în politica externă și de apărare sunt o mare amenințare la adresa securității naționale în momente de criză globală sau regională, cum este acesta, pe care-l traversăm. E o problemă de securitate națională să nu lași deciziile doar pe mâna unor oameni incompetenți, corupți, pentru care micile afaceri prin Moldova sau regiunea Odessa sunt mai importante decât apărarea flancului estic. În locul lor n-ai ce pune în loc deocamdată pentru că nu există expetiză serioasă. Ai nevoie de zeci și sute de oameni. Ca să pregătești un expert durează minim cinci ani. Trimiți 500 de tineri studenți în spațiul respectiv și după 10 ani abia dacă ai 50 experți și academici foarte buni, cu care poți să ieși la conferințe internaționale, și încă 50 de funcționari superiori decenți.

Și încă ceva foarte important. Trebuie spart monopolul serviciilor pe dosarele estice. Calitatea precară a deciziilor politice, ieșirile în décor ale fostului președinte Băsescu, prostiile care apar prin presă, nu se datorează MAE, care n-are nici un cuvânt de spus, ci SIE și SRI care controlează dosarele pe est de peste un deceniu.

Cum apreciati lucrarile publice pe aceasta teme ale membrilor ASSN – Academia de Științe ale Securității Naționale? Ma rog, vorbesc de membrii pe care ii stim…

Dintre numele apărute în presă, nici unul nu are contribuții notabile pe spațiul ex-sovietic. Sunt foști diplomați ceaușiști acolo, ofițeri superiori de Securitate, acoperiți ai bătrânei Securități, chiar personaje implicate în mari scandaluri de corupție, unii condamnați, alții care fac naveta la DNA…. Cei mai mulți sunt absolvenți de Drept, mai puțin de Sociologie, Istorie, Științe Politice, Relații Internaționale. Și toți sunt apropiați de PSD și UNPR, sau chiar membri în aceste două partide. Nici nu cred că-I interesează vecinătățile României, n-am auzit de experți autentici pe Balcani, spațiul ex-sovietic, Europa Centrală care să rupă ușile acestei așa-zise Academii…. Ce contează aici nu e competența, ci accesul la acea sinecură, de circa 3000 ron pe lună, adică o sumă mai mare decât salariul meu de la Universitatea din București.

Acuzati in prefata cartii diletantismul “expertilor” din mass media din Romania, care scriu despre situatia din est. Deseori ei preiau stirile livrate de propaganda rusesca pur si simplu din ignoranta. Asa se ajunge ca de cele mai multe ori cititorul sau telespectatorul sa asiste la dezbateri si problematizari care nu au legatura cu realitatea.  Dati-mi va rog cateva exemple de preluare fara discernamant a unor informatii dubioase.

Un exemplu este în carte și nu am subliniat suficient gravitatea lui. Chiar MAE câteva săptămâni a plecat după fenta propagandei rusești, ieșind public cu diferite comunicate în care protesta față de un lucru care nu se întâmplase. E în prima parte a cărții descris contextul, capitolul se intitulează “România și criza din Ucraina, o poveste de Ilf și Petrov”. Vă invit să-l citiți, dacă vi se pare că exagerez cumva, promit să-l modific sau să-l scot cu totul la următoarea ediție.

Alt exemplu. Țineți minte, în contextul doborârii avionului de pasageri MH 17, au apărut tot felul de teorii. Cea mai populară în acele zile, plecată din laboratoarele Kremlinului, era aceea că ucrainenii au doborât avionul de pasageri crezând că e avionul președintelui Rusiei, Putin, care trecuse pe acolo chipurile cu o zi mai devreme. Nu doar bună parte din presa de la București ci chiar europarlamentari români creditau această teorie. Erau poziții clar exprimate în acest sens pe rețelele sociale. Le am arhivate.

Presa din România aproape că n-a ratat niciuna dintre capcanele întinse de propaganda rusească în ultimii 20 de ani, mai ales pe subiectul Ucraina. Din această cauză, cartea mea se și concentrează mai mult asupra crizei din Ucraina, de la Euro-Maidan, la anexarea Crimeei și la războiul ruso-ucrainean din Donbass.

Cui recomandati aceast volum?

Studenților și masteranzilor mei care au și inspirat unele capitole, ziariștilor de politică externă, analiștilor spațiului estic, militarilor interesați de campania rusă din Siria. Cu toții cred că ar avea de câștigat de pe urma citirii acestui volum. Multe informații nu vor fi consemnate în manualele de istorie obișnuite care rezumă și reduc la esență ca nu cumva să ne obosim neuronii. Sunt relatări detaliate scrise sub impactul evenimentelor. Scrise de un om care se ocupă de acest spațiu de peste 20 de ani, care a trăit acolo o perioadă mai lungă, deci cunoaște nu doar din cărți ci și din experiență personală directă, care accesează surse din acel spațiu, în limbile rusă și ucraineană, care predă la universitate despre spațiul euro-asiatic, deci care are probabil o oarecare competență pe aceste subiecte. (L.P.)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "27 comments" on this Article:

  1. DanT spune:

    Instalaţiile militare ruseşti din Kaliningrad şi Crimea au rolul de a apăra aceste teritorii expuse. Kaliningrad e o enclavă între ţările NATO, iar apartenenţa Crimeei la Rusia e contestată de Occident.
    E profund eronată ideea declanşării unei “curse a înarmărilor” chiar la graniţele şi la ţărmurile Rusiei. Ar fi reţeta cea mai sigură pentru declanşarea unui război. Din câte vedem, nici NATO nu îşi propune (din fericire) aşa ceva şi deplasează în Polonia şi Ţările Baltice doar contingente simbolice.//
    Propunerea Romaniei de creare a unei flote NATO la Marea Neagra era o aberaţie, deoarece Marea Neagră nu e acoperită de Tratatul Atlanticului de Nord. A vorbi de o flotă NATO la Marea Neagră e ca şi cum ai vorbi de o flotă NATO la Pacific.
    Tratatul Atlanticului de Nord acoperă doar teritoriile României, Bulgariei şi Turciei, inclusiv apele teritoriale până la 22 km. de ţărm.
    Conflictele din Siria şi Nagorno-Karabah ar putea să ducă la un război Rusia-Turcia. O flotă comună NATO pe Marea Neagră care să acopere flancul nordic al Turciei ar fi un cec în alb acordat acestei ţări tentate de aventuri externe.
    Pentru a responsabiliza Turcia, ţările NATO trebuie să refuze această iniţiativă. Să-i transmită că e pe cont propriu dacă vrea să atace Siria sau Armenia.
    Din păcate românii se agită prea mult pe tema imaginarului “pericol rusesc”, şi fac tot posibilul să intre singuri în bucluc prin initiative stupide. Noroc cu bulgarii.

    • DanT spune:

      Sau dacă turcilor le-ar trece prin cap să închidă Strâmtorile pentru navele ruseşti (ar fi o încălcare a Convenţiei de la Montreux şi caz de război).

      • revelare spune:

        Turcia nu se va aventura în nicio „aventură”, pt că NU va avea sprijin NATO. CLAR. Instalațiile rusești nu sunt deloc de apărare, au fost mereu de atac.

        Avem nevoie de flota asta, pt a descuraja orice republică populară basarabeană.
        Rusia știe doar de frică. orice escaladare a cursei înarmărilor va ruina Rusia mai repede, la fel ca URSS, și va aduce pacea în regiune.

    • victor L spune:

      - “Din păcate românii se agită prea mult” (unii romani, sa ne fie clar, gaspadin @ DanT) ca trolli ai mamei Rusia. Fara pic de jena, sub pretextul impartialitatii.

      • Harald spune:

        Putin nu are nevoie de un conflict deschis cu NATO și nu-l va iniția. Ar riposta dacă NATO ar încerca (de exemplu) să-l evacueze din Crimeea, dar altfel nu va ataca teritorii NATO. El are nevoie pe plan intern de o imagine de conducător măreț al unei Rusii mărețe, pentru că asta îi permite să rămână la putere pe termen nedefinit. Dar nu are nevoie de un conflict “fierbinte” cu NATO pentru că nu i-ar folosi la nimic.

        România își poate da importanță, diverși responsabili militari pot folosi pretextul pentru o refacere a capacităților militare, însă România nu poate avea un rol efectiv decât după eventuala începere a unui conflict, ceea ce în practică nu se va întâmpla. Țările Baltice au făcut parte cândva din URSS, astfel că amenințările la adresa lor trezesc ecouri plăcute în mintea rușilor de rând, dar asta nu e valabil și pentru România.

        Ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru după WWII a fost o excepție, generată de statutul URSS-ului de aliat al unei părți a Occidentului pentru a lupta împotriva altei părți a Ocidentului. Altfel URSS n-ar fi ajuns niciodată pe cont propriu la Budapesta, Viena sau Berlin și nu e cazul să ne facem griji pentru asta nici acum. Pur și simplu nu are capacitatea necesară, nu de altceva.

  2. Ștefan A. spune:

    Uite ca a aparut deja “expertul” care ne ilumineaza . :)
    Adica @ Dan T .
    Unde o fi citit ca racheta 9K720 Iskander (SS-26 Stone in cod NATO) e pentru pura aparare , nu am habar . In schimb chiar rusii declara ca e concepita sa loveasca adinc in teritoriul inamicului (poate avea incarcatura clasica conventionala sau nucleara ) . Culmea , avind viteza extrem de ridicata si capacitatea de a efectua manovre bruste , NU POATE FI INTERCEPTATA .
    Lansata din enclava Kaliningrad , loveste “inamicul ” polonez si lansata din Crimea , exact “inamicul” roman .
    Bravos , asta da manipulare. O arma strict ofensiva devine defensiva . :)
    Poate e aceiasi “strategie” de aparare sa impinga rusii la 15 nave noi de lupta , 4 submarine de atac , doua corvete lansatoare de rachete , vreo 40 avioane multirol + 3 nave de debarcare trupe la Marea Neagra . Sa apere Crimea , nu sa poata ataca pe altii de aici . :)

    • DanT spune:

      Dar tu cum ai vrea///?
      Ca ruşii să se apere strict pe graniţe? Unde ai mai auzit “strategia” asta în ultimii 75 de ani?
      În caz că sunt atacaţi, e vital pentru ei să lovească în adâncimea teritoriului inamic (bazele, concentrările de trupe, porturile etc.)
      Ia compară flota rusească din Marea Neagră cu Flota a 6-a a SUA.
      Dacă vine un preşedinte american mai agitat care trimite flota în apele teritoriale ale Crimeei, şi aviaţia deasupra peninsulei? Din moment ce America nu recunoaşte anexarea Crimeei? Aşa procedează Obama în Marea Chinei de Sud.
      Ruşii ar trebui atunci să respingă atacul şi să blocheze şi trimiterea de întăriri prin Bosfor. Cu ce vrei să facă chestia asta? Cu Kalaşnikoave?

      • Ștefan A. spune:

        Domnule @ Dan T
        Faceti confuzi colosale voite .Care pe romaneste se numeste manipulare . Cum vad ca deja scrieti (la alt comentariu) de “Convenţia de la Montreux” mai cititi SI ce contine acesta conventie .
        - O nava militara (din afara marinelor tarilor cu iesire la Marea Neagra) poate intra in acesta mare exclusiv cu aprobarea prealabila a turcilor (cu 8 zile inainte) .
        - pot stationa in Marea Negra cel mult 9 nave militare straine ( din afara tarilor riverane la aceasta mare) si care impreuna sa nu depasesca tonajul de 15.000 tone .
        - Fiecare nava straina (din afara tarilor cu iesire la Marea Negra) poate stationa cel mult 21 zile in Marea Negra .
        Deci , cind dvs scrieti de flota VI USA si trimiterea ei in “fata Crimei” , nu aveti habar nici de tratat dar nici de o minima/elementara strategie militara.
        Un portavion american cantareste 100.000 tone . Deci NU va intra niciodata in Marea Neagra . (poate mai cititi ce inseamna portavion nuclear , ce are la bord si ce misiuni indeplineste pe apele planetei . In nici un caz in o mare “inchisa si mica ” ca Marea Negra .
        ///

        PS . Anexarea Crimei e ILEGALA . Cind vor vota cetatenii cu drept de vot din Ucraina si majoritatea va decide ca e bine sa “doneze” Crimea rusilor , atunci si doar atunci se va respecta cadrul legal international . Nici chinezii de la Dragonul Rosu din capitala nu pot declara unirea cu China tovarase . :) :)

        • DanT spune:

          Măi omule. În prima postare ai susţinut că rachetele Iskander nu sunt necesare pentru apărare. Te-ai lămurit că sunt?//
          Scenariul de care vorbesc e aşa: americanii trimit cu acordul Ucrainei câteva nave în apele Crimeei şi câteva avioane deasupra, pentru a arăta că ei nu recunosc anexarea Crimeei (scenariul e plauzibil, deja e aplicat în Marea Chinei de Sud). Ruşii atacă bineînţeles navele şi avioanele respective. Începe războiul. Americanii trimit grosul Flotei a 6-a spre Marea Neagră.
          Şi tu vrei ca ruşii să-şi bazeze apărarea Crimeei pe speranţa că turcii vor impune respectarea Convenţiei de la Montreux?!
          Din punctul de vedere al ruşilor Crimea e acum teritoriu rusesc şi ei trebuie să asigure apărarea peninsulei, CU ATÂT MAI MULT cu cât apartenenţa ei la Rusia e contestată de alte state.//
          Dacă vrei să fii acceptat ca partener de dialog te sfătuiesc să adopţi un ton civilizat, să nu mai faci presupuneri nefondate cu privire la ce cunosc şi ce nu cunosc ceilalţi.
          Dacă nu, poţi oricând să-ţi demonstrezi isteţimea întrebându-mă de ex. câte copeici primesc pentru postările mele. Şi am încheiat discuţia. Apelativul “tovarăşe” e un început promiţător în acest sens.

          • Harald spune:

            Scenariul ăsta e bun de prezentat rușilor (și probabil chiar este) pentru a-i convinge să fie strâns uniți în jurul conducătorului iubit. În practică, trupele americane acționează după niște ”rules of engagement”, pe care un asemenea scenariu le ignoră complet. Până și Rusia însăși practică asemenea reguli, indiferent cum le-o fi numind. Așa că a prezenta armata Statelor Unite drept o ceată de briganzi care acționează fără niciun fel de reguli e o formă de propagandă care ar putea avea succes doar în fața unor ruși care n-au citit în viața lor o carte.

            Disputele din Marea Chinei de Sud implică mai multe state (China, Taiwan, Vietnam, Malaezia, Filipine și altele) iar Statele Unite nu fac decât să mențină statutul de ape internaționale pentru zona în dispută, fără să intervină în niciun fel în sprijinul vreunuia dintre statele respective.

            A face o paralelă în Crimeea și Marea Chinei de Sud înseamnă manipulare pură, oricărei persoane cu o minimă stimă de sine ar trebui să-i fie rușine să prezinte un asemenea scenariu.

      • Gabriel I. spune:

        Undeva mai sus afirmati ca NATO trebuie sa apere doar Turcia, Bulgaria, Romania si 22 km de mare teritoriala. Dar Rusia trebuie sa se apere pana la 500km de granita proprie. Am citi eu bine sau chiar ne credeti prosti?
        Pe de alta parte ne puteti spune ce teritorii a pierdut Rusia in fata Occidentului in ultimii 200 de ani? Unul mic va rog, un judet, o gubernie ceva? Si de cine trebuie in acest caz sa se apere cu atata ardoare Rusia? Toata retorica cu nevoia de aparare a Rusiei in Marea Neagra se bazeaza pe conceptul rusesc de “Mare rusa” si pe ideile de secol 18 de acces la stramtori si la o mare calda.
        Si pe imperialismul de ace;asi secol 18 al lui Putin.

        • DanT spune:

          E valabil şi pentru tine: adoptă un ton civilizat şi nu te mai lansa în presupuneri despre ceilalţi.
          Ideea din postarea mea e aşa:
          “Marea Neagră nu e acoperită de Tratatul Atlanticului de Nord. A vorbi de o flotă NATO la Marea Neagră e ca şi cum ai vorbi de o flotă NATO la Pacific.
          Tratatul Atlanticului de Nord acoperă doar teritoriile României, Bulgariei şi Turciei, inclusiv apele teritoriale până la 22 km. de ţărm.”
          Adică în zona Mării Negre Tratatul Atlanticului de Nord acoperă doar ce am spus eu, nu şi Marea Neagră dincolo de apele teritoriale. Navele ţărilor NATO aflate în mijlocul Mării Negre sunt pe cont propriu, nu sunt apărate de Tratatul Atlanticului de Nord.
          Bineînţeles că NATO asigură şi apărarea altor regiuni (în Europa, America de Nord, Atlantic şi Marea Mediterană), dar în postarea mea era vorba despre zona Mării Negre.

  3. victor L spune:

    - ” Demnitarii de pe Dâmbovița au exercițiul manipulării presei, vor găsi câțiva jurnaliști de casă care vor lăuda “succesul” diplomației române….” Chiar recenta intimplare cu esecul vizite la Sofia a presedintelui Iohannis a fost atit de rastalmacita (si pe HotNews), incit a iesit un talmes-balmes dimbovitean.
    Da, exista si sint inrolati in divizia de lichele din presa, cu batalioane distincte: politica interna, politica externa, justitie si minciuni cit cuprinde.
    Si, foarte grav:
    – “Trebuie spart monopolul serviciilor pe dosarele estice. Calitatea precară a deciziilor politice, ieșirile în décor ale fostului președinte Băsescu, prostiile care apar prin presă, nu se datorează MAE, care n-are nici un cuvânt de spus, ci SIE și SRI care controlează dosarele pe est de peste un deceniu.”
    Lasind la o parte “ieșirile în décor ale fostului președinte Băsescu”, care a fost tot timpul pe dinafara, habarnist, bagaret (asa inteleg din “iesirile in decor”), problema cu “monopolul” Serviciilor mi se pare grava. Pentru ca “Calitatea precară a deciziilor politice” se datoreaza si Serviciilor, nu?
    SIE, SRI dece nu au o divizie de ziaristi care sa contracareze manipularile rusesti? caci pe linga ziaristi nevolnici, avem si harnici postatori ca @ DanT !

  4. Sceptic spune:

    Din pacate clasa noastra politica nici acum nu pricepe ca armata rusa e folosita pentru a acapara teritorii, si ca tinta rusilor in Romania e anexarea Dobrogei.

    Cu o aviatie practic inexistenta (MIG-21), Dobrogea nu poate fi aparata odata ce podurile peste Dunare sunt distruse. NATO nu are capabilitatea de riposta in acest caz, iar Romania nu este dispusa in a cheltuii bani necesari pentru o inzestrare corespunzatoare a armatei, chiar daca aceasta suma exista in rezervele BNR ($30 miliarde).

    In momentul de fata Romania este cea mai slaba veriga a NATO, fiind practic izolata cu Ungaria la vest si Bulgaria la sud, rusii stiu asta bine, si pot dovedi in Romania cat de neputincioasa e NATO.

    Paza buna trece primejdia rea. Gandul romanilor ca altii vor lupta si cheltuii pentru a apara Romania nu e decat o inselare desarta si fudula, o ineptie care va fi platita foarte scump.

    • victor L spune:

      Preasceptic esti @ Sceptic :P
      De bocitoare transformate in Sefi de Stat Major nu prea ar fi nevoie.
      Cind spui Romania spui si NATO. E drept, unele tari nu fac mai nimic, si nu doar Romania se bazeaza pe americani, ci si germanii. De ani buni: injuri cu sete umbrela americana, dar te folosesti de ea cu nerusinare cind mergi la centuriste.

    • Ovidiu Deceanu spune:

      Da. Dacă americanii nu ar fi prezenți în Europa de Est, Dobrogea ar fi ocupată de Ruși și dată Bulgariei probabil. Aveți dreptate. Atât doar că americanii nu vor pleca prea curând de-aici și foarte probabil că România va începe să se reînarmeze. Istoria ne-a învățat că românii se urnesc greu dar odată porniți sunt greu de oprit … cu bunele sau relele care rezultă de-aici. Probabil, până la ocuparea Dobrogei de către Ruși, foarte probabil ca Transnistria se va alipi Rusiei și Moldova de peste Prut se va întoarce acasă. E un plan aprobat de nemți, francezi și americani. Francezii vor da primii bani pentru reintegrare în exercițiul bugetar următor. Acum două zile a fost aprobată această acțiune de guvernul de la Paris. … Dacă s-a ajuns aici, și Franța dă bani Moldovei … înseamnă că se cunoaște povestea care va urma în următoarele două decenii.

      • Harald spune:

        @Ovidiu Deceanu – pentru un asemenea scenariu, Iohannis ar trebui să fie omul rușilor într-o măsură mai mare decât erau Ion Iliescu și Vladimir Voronin :P

        Dobrogea nu a fost ocupată de ruși nici măcar pe vremea când Bulgaria avea înscrisă în Constituție unirea cu patria-mamă Uniunea Sovietică drept scop al existenței statului. Aș zice că telecomanda pentru dvs. se află în aceeași mână ca și cea pentru @DanT chiar dacă Россия-24 are emisiuni diferite de Россия-1 :)

  5. Lucifer spune:

    Nu voi comenta decât următorul pasaj din text:”Aceste rețele de putere, care moștenesc genele Securității, național comunismului agresiv, și care controlează zona de decizie în politica externă și de apărare sunt o mare amenințare la adresa securității naționale în momente de criză globală sau regională, cum este acesta, pe care-l traversăm.”
    Dacă este aşa,şi eu aş vrea să nu fie(…),situaţia este dramatică.Unicul interes al României în Est este Republica Moldova şi teritoriile fost româneşti din Ucraina.Toată politca externă a României trebuie acordată cu acest interes naţional.Pentru rezolvarea acestei probleme nici-un efort şi nici-un compromis nu este inutil.
    La summitul NATO România trebuie să obţină cel puţin două decizii în privinţa Moldovei:
    -retragerea Rusiei din Transnistria
    -ajutor militar,economic şi diplomatic pentru Moldova
    Pentru România mai mult de a obţine o bază NATO permanentă pe teritoriul României nu cred să obţinem;chestia aia cu forţa navală costă scump şi contravine şi unor tratate internaţionale.Nu este o idee rea,dar în acest moment nu se poate face.
    Într-adevăr,România este cam singură în flancul sudic şi are nevoie de garanţii ferme din partea NATO.Şi apatia “vechiii Europe” care mai degrabă ar vrea să aibă relaţii bune cu ruşii decât conflict,constituie un potenţial pericol de siguranţă naţională.De fapt,doar statele din Est,foste comuniste,urlă de frica ruşilor,statele occidentale sunt în cel mai bun caz indiferente.
    Vin vremuri grele.

    • Harald spune:

      Retragerea trupelor rusești din Transnistria se poate obține prin aranjamente la nivelul OSCE, nu la nivelul NATO. Însă momentul este extrem de nepotrivit, perioada actuală fiind oarecum similară cu cea în care nu putea obține nimeni de la Stalin retragerea trupelor sovietice din Austria (ori din România, for that matter) sau cea în care nu se putea obține de la Brejnev retragerea din Afghanistan.

      După toate probabilitățile, pentru retragerea trupelor rusești din Transnistria va trebui să așteptăm mai întâi înlocuirea actualului lider de la Kremlin.

      • Lucifer spune:

        OSCE este o structură “de pace”,de vremuri bune,acum agresivitatea Rusiei ar impune ca şi Occidentul,inclusiv NATO,să schimbe discursul.Pe de altă parte,OSCE s-a dovedit o structură inutilă,favorabilă în general Rusiei şi condusă de nişte “europeni” (finlandezi,unguri,etc) aserviţi Rusiei şi opozanţi ai României.Aici pun şi eu întrebarea de ce din formatul 5+2 privitor la Moldova şi Transnistria România nu face parte?Este timpul să ridicăm tonul referitor la Moldova şi Transnistria inclusiv la summitul NATO de la Varşovia.

        • Harald spune:

          Ridicăm tonul degeaba pe tema asta într-o reuniune NATO, Transnistria nu face parte din România, iar NATO nu se poate ocupa de revendicările altor țări decât cele membre ale organizației. În problema Transnistriei, România nu are ”calitate procesuală”, ca să zicem așa. Nici dvs.nu-l puteți acționa în judecată pe Gerhard Schroeder, indiferent ce-a făcut el la cu Nord Stream, exact din același motiv: nu aveți calitate procesuală.

          OSCE obținuse un angajament și un calendar din partea Rusiei pentru retragerea trupelor din Transnistria, însă Vladimir Voronin, odată ajuns președinte, a declarat că retragerea acelor trupe nu mai reprezintă o prioritate a R.Moldova, astfel că ele au rămas acolo cu acordul statului suveran din care Transnistria face parte. Dreptul internațional are niște reguli, chiar dacă România ar prefera ca acele trupe să nu se afle acolo.

  6. victor L spune:

    Uite o luare de atitudine a cuiva cu memorie scurta, dar in memoria altora un ipocrit:
    “Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a criticat dur exerciţiile militare ale NATO în Europa de Est, acuzând organizaţia că “instigă la război” şi inflamează tensiunile cu Rusia prin aceste manevre, informează BBC News online. ”
    (Mediafax.)
    Le incurca NATO planurile germanilor si rusilor? ce s-ar mai desfasura aceste doo tari de nu ar fi si americanii pe glob :D

    • Lucifer spune:

      “S-ar desfăşura” ca în pactul Ribbentrop-Molotov peste Polonia,Ţările Baltice,România şi suplimentar Ucraina.

  7. Ovidiu Deceanu spune:

    Domnule Gosu, cum se spune în limba rusă “Heil Putin” ? Care e echivalentul rusesc ? Mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc să recunosc salutul, odată ce Armata Roșie se pune iar în mișcare către Vest.

    • gigi spune:

      Eu zic sa inveti cum se spune “nu aveti o bucata de paine?” la cata inarmare e de ambele parti a baricadei cred ca o sa iti fie mult mai utila.

  8. Carstea spune:

    Domnule Gosu: Romania nu mai are nici un obiectiv, nici unul macar! Ce se spune aici, dar si in alte publicatii, este pura literatura sau, eu stiu, demagogie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)