Home » Global / Europa »Interviu » Citesti:

Rusia – alegeri printre bastoane și așteptarea sancțiunilor pentru cazul Skripal. Interviu cu Armand Goșu

contributors septembrie 11, 2018 Global / Europa, Interviu
15 comentarii 4,911 Vizualizari

Pentru prima dată, cota de popularitate a lui Putin a scăzut sub 70%. Au fost mai multe evenimente care au erodat soclul statuii președintelui rus, legea pensiilor, care a dus și la proteste soldate cu violențe si peste 1000 de arestări, sancțiunile economice din cauza cazului Skripal și tensiuni etnice. Analistul Armand Goșu explică în interviul de mai jos toate aceste fenomene.

Duminică au avut loc ample mitinguri de protest în principalele orașe din Rusia, împotriva creșterii vârstei de pensionare. Dar, tot duminică au fost alegeri locale, despre care presa internațională a comentat destul de puțin. Această nemulțumire a populației se reflectă în rezultatele alegerile?

Prea puțin. Într-un singur oraș, capitala Iakutiei, la Iakuțk, deci undeva în burta Siberia, alegerile au fost câștigate de o femeie, candidatul opoziției. În rest, multe victorii pentru candidații Rusiei Unite, partidul președintelui Vladimir Putin. Și rezultate ceva mai bune pentru comuniști.

Ce fel de alegeri au avut loc în Rusia?

Diverse, de asta e și mai greu de comentat. Alegeri locale au avut loc în 80 de regiuni, deci în aproape toată Rusia. Au fost 25 de alegeri de guvernatori, 22 prin vot direct și doar în trei cazuri, șefii regiunilor sau republicilor sunt aleși de parlamentele locale.

Aș adăuga că sunt importante și pentru că, din 2012, a fost reintrodusă alegererea prin vot direct a guvernatorilor, renunțându-se la numirea lor.

Importantă observația dvs. Și, încă un detaliu semnificativ. Din cauza faptului că Rusia este o federație asimetrică, o analiză a rezultatelor alegerilor de duminică e o intreprindere complicată. La 9 septembrie au fost alegeri pentru parlamentele regionale, pentru consiliile locale, au fost aleși guvernatori, primari și chiar șapte deputați din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, în colegii uninominale.

E destul de răspândită opinia că alegerile din Rusia sunt integral falsificate și că nici n-ar avea rost să vorbim despre ele. Se pune practic un semn de egalitate între Stalin și Putin, între cele două regimuri. Dvs văd că le luați în serios, scrieți și vorbiți despre ele. De ce?

Pentru că Putin nu e Stalin, pentru că în Rusia nu se construiește comunismul. Acolo nu e nici măcar un regim de stânga, ci unul autoritar de dreapta. Sunt mai multe modele teoretice în literatura de specialitate, privind Rusia de astăzi. Pentru discuția noastră, cel mai util este cel intitulat “autoritarism electoral”. Acest model a fost articulat de un profesor de științe politice de la Petersburg și oferă o bună paradigmă de interpretare a Rusiei. Potrivit acestui model teoretic, alegerile, care nu sunt nici democratice și nici corecte, joacă un rol esențial în funcționarea și consolidara sistemului politic al lui Putin. Alegerile sunt decisive în identificarea și mobilizarea grupului susținătorilor, recompensarea lui prin distribuirea resurselor, corectarea unor politici publice. Din acest motiv cred că trebuie să acordăm atenție acestor exerciții electorale. Mai cu seamă astăzi, când Putin este încolțit intern de protestele împotriva creșterii vârstei de pensionare, iar pe plan externe de afacerea Skripal.

O să ajungem și la Skripal, deocamdată să analizăm alegerile recent încheiate. Considerați că au fost suprize duminică?

Media rusească prezintă ca fiind o surpriză turul doi la guvernatori în patru regiuni, trei din Siberia și Orientul Îndepărtat, Habarovsk, Hakasia și regiunea Primorie și una – asta mi s-a părut mai interesant, regiunea Vladimir, chiar la est de Moscova. Va fi un tur doi, în care candidații Rusiei Unite se confruntă cu naționaliștii lui Jirinovski și comuniștii lui Ziuganov. Deci tot cu reprezentanții unor partide de sistem. Nu le poți considera de opoziție.

Cum explicați prezența scăzută la vot, despre care vorbește presa internațională, afirmând că e suprinzătoare, într-o țară în care tensiunile sociale cresc?

Asta e tendința peste tot, iar diferențele față de alegerile de acum cinci ani nu sunt mari. În capitală, de pildă, duminică au fost 31%, la penultimele alegeri de primar, 32%, prezență la vot. La Novosibirsk, 29 față de 30%. S-au înregistrat și rezultate sensibil diferite, dar în regiuni cu probleme, conduse de lideri atipici. De pildă, Aman Tuleev a fost ales cu aproape 90% la o participare de 92%, acum cinci ani. Între timp a fost destituit, iar la ultimele alegeri rata de participare e doar de 66%, de fapt cea mai ridicată rată de pe cuprinsul Rusiei, la alegerile de duminică. Dar e vorba de regiunea minieră Kemerovo, pentru care nu există termen de comparație. Până și regiunea Samara, foarte politizată, cunoscută pentru rata înaltă de participare, a scăzut de la 62 la 48%.

Atunci, ați reținut ceva neobișnuit la alegerile recente din Rusia? Un detaliu care merită menționat?

Nu m-am gândit…. Aș spune că cele mai spectaculoase au fost rezultatele din Daghestan, cea mai complicată regiune a Rusiei, aflată în nordul Caucazului, întinsă între munți și litoralul nord-vestic al Mării Caspice. Aici a fost rupt echilibrul între clanurile locale, fiind ales în fruntea Daghestanului un venetic, om de servicii secrete, adus de Putin din Tatarstan, Vladimir Vasiliev. Kremlinul vrea să îngenuncheze clanurile etnice din Daghestan. Va urma o perioadă interesantă acolo.

Daghestan e departe și e izolat. Moscova este totuși capitala Rusiei, ea poate seta trandul. Cum comentați rezultatul de aici?

La Moscova, Serghei Sobeanin n-a avut practic contracandidat. Acum cinci ani a câștigat foarte greu, cu puțin peste 50%. Acum, a luat 70%, un procent gigantic pentru capitală. Însă, în cifre absolute, zestrea de voturi a lui Sobeanin a crescut cu mai puțin de 300.000, față de acum cinci ani. La un oraș de peste 12 milioane este nesemnificativ, totuși.

El avut o campanie electorală extrem de agresivă. Alegerile s-au desfășurat chiar de ziua Moscovei, pe străzi curgeau râuri de bere și cârnați. Totuși, rata de participare, doar 31%, ar fi fost și mai scăzută dacă Sobeanin n-ar fi mărit programul de votare până la 10 seara și n-ar fi deschis sute de secții în regiunile din jurul Moscovei, așa-numitele zone de vile, dachea, unde n-au ajuns observatorii, pentru care am văzut cifre suprinzătoare, să spun așa.

Totodată, Sobeanin e de opt ani în fruntea capitalei, a făcut treabă bună. Moscova e practic un imens șantier, construiește autostrăzi care taie orașul, în fiecare an inaugurează câteva zeci de stații de metrou. Sobeanin are 60 de ani, presa rusă speculează că ar putea să-i succeadă lui Putin, la Kremlin. Însă, este puțin probabil, Rusia nu e Moscova. Mai mult, Rusia profundă urăște Moscova, n-o să fie votat niciodată Sobeanin în satele de pe Volga sau în orașele monoindustriale din Siberia.

Creșterea vârstei de pensionare a stârnit mare nemulțumire în Rusia. Cota de popularitate a lui Putin s-a prăbușit, sute de mii de oameni au ieșit să protesteze. Cum de această nemulțumire nu s-a tradus într-un scor mai bun înregistrat de opoziție?

Trebuie văzut faptul că în ziua votului manifestările au fost organizate un activist civic, nu de un om politic, Alexei Navalnîi, care acționează pe o platformă anticorupție. Așa se explică de ce profilul lui nu este foarte atractiv pentru oamenii de 40, 50 de ani care se tem de noua lege a pensiilor. E mult prea puțin ce a reușit să scoată în stradă Alexei Navalnîi/ Cu câteva mii de oameni în Moscova, oraș cu 12 milioane de locuitori, nu reușești să impresionezi Kremlinul.

S-a intervenit violent, am văzut scene incredibile în care copii și bătrâni erau loviți cu bastoane. Aceste imagini apărute în ziarele internaționale nu erodeză soclul președintelui Putin?

Afectează fără îndoială imaginea lui Putin. Dar, dvs va referiti la imagini care provin de la Sankt Petersburg și, mai ales, de la Ekaterinburg. În Sankt Petersburg și Ekaterinburg nu s-au desfășurat alegeri. La Moscova au fost alegeri locale pentru funcția de primar și, tot la Moscova, duminică a fost ziua capitalei Rusiei, ziua Moscovei. S-au dat cârnați, au curs valuri de bere pe străzi și aici poliția a intervenit mult mai atent. Dar emoțiile puternice generate de acele fotografii, stârnite și pentru manipularea opiniei publice, au fost generate de manifestațiile de la Sankt Petersburg – unde va mai fi și duminica viitoare o manifestație – și Ekaterinburg. Pentru prima oare in istoria Ekaterinburg-ului, după schimbarea, e drept, a primarului, acum câteva luni, am asistat la scene de o violență incredibilă. Din cei 16 ziariști arestați și bătuți în timpul manifestațiilor de duminică mai mult de jumatate provin din Ekaterinburg,

Cum vă explicați această violență din cele două orașe?

Kremlinul a vrut să transmită un mesaj prin asta. Deținând monopolul violenței, Kremlinul a încercat să atenționeze opinia publică, să transmită mesajul: oameni buni nu mai ieșiți la proteste pentru că poliția intervine în forță. Starea de nemulțumire în Rusia este destul de mare – dacă vă uitați pe un grafic în ultimele luni intensitatea protestelor a crescut – toamna se anunță din acest punct de vedere destul de agitată.

Cum ați caracteriza stilistica acestor marșuri?

Am urmărit fotografiile din diverse localități. Seamănă destul de mult cu protestele organizate de partidul comuniștilor. Într-un fel este și normal, pentru că este vorba de o revendicare socială, au fost implicate și organizații sindicale. În punerea în operă a acestor proteste sunt implicate și celule comuniste, destul de active în provincie, care colaborează între ele. La proteste apare steagul roșu, apar simbolurile comuniste.

Cât de necesară este din punct de vedere economic această creștere a vârstei de pensionare?

Din punct de vedere economic, este mai mult decât necesară, iar criza economică, în urma sancțiunilor, obligă Rusia sa grăbească această reformă. Pe de altă parte, și în Rusia a crescut media de viața, ca în toată lumea civilizată – în Rusia nu atât de mult. Problema este alta, Putin promisese în campania electorală că nu va crește vârsta de pensionare. Doar la câteva luni distanță, președintele Putin făcându-se ca nu știe nimic, guvernul a venit și a prezentat un proiect privind pensionarea. E vorba de o creștere treptată pe următorii 10,15 ani. Numai că diferența la femei, creșterea vârstei de pensionare de la 55 de ani,la 63, și diferența la bărbați, creșterea vârstei de la 60 la 65 de ani,  în condițiile în care media de vârstă la bărbați e de doar 68, au creat o nervozitate teribilă în societate.  Oamenii se simt mințiți de Putin și, pe de altă parte, foarte multă lume se gândește, bun, ies la pensie și mai am doar câțiva ani de trăit, ani pe care o sa-i trăiesc în mizerie, ce am făcut eu să merit asta din partea puterii? De aici nervozitate străzii, care a condus până la urmă și la prăbușirea în sondaje a încrederii în guvern și la scăderea președintelui Putin pentru prima dată.

Dar au participat și mulți tineri la aceste proteste, cum explicați acest lucru?

Tinerii bineînțeles că nu au participat pentru a protesta împotriva vârstei de pensionare. Pentru ei aceasta a fost un pretext pentru a-și manifesta dezacordul cu linia politică a Kremlinului și a guvernului Medvedev.

Cei care sunt scoși de regulă la protestele lui Navalnîi sunt oameni care lucreză la privat. Sunt oameni care platesc la un fond de pensii particular. Ei nu sunt foarte sensibili la problematica legii pensiilor.Evident, nici copiii de nouă ani, nici bătrânii de 70 de ani, care apar în poze bătuți de Garda Națională, nu se aflau la proteste pentru legea pensiilor. Pentru ei acesta a fost pretextul de a protesta împotriva politicii lui Putin.

Pe lângă reforma pensiilor, care a coborât cota de popularitate a lui Putin la sub 70%, pentru prima dată de la anexarea Crimeei, cea mai mare durere de cap pentru liderul de la Kremlin este scandalul cu tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal și fiicei sale. Sunt importante ultimele detalii făcute publice de poliția londoneză și de premierul Tereza May?

Cine a respins informațiile care fuseseră făcute publice în martie le poate respinge și pe cele comunicate recent. Deci, erau suficient de multe detalii și atunci. Acum, poliția britanică ne-a oferit două nume de bărbați, circa 40 de ani, cu fotografii, probabil identitățile sunt false. Pașapoartele au fost emise împreună, unul după altul, doar ultima cifră diferă. Despre ei poliția britanică spune că sunt agenți GRU, spionajul militar rusesc.

În urma anchetei la care au participat 250 de detectivi, care au cercetat atent 11.000 de ore de înregistrări video de pe camere de supraveghere, poliția britanică a refăcut pe minute traseul celor doi agenți ruși, de la aterizarea, vineri, 2 martie, la deplasarea la Salisbury, duminică dimineață, revenirea la Londra, drumul spre Heathrow, decolarea avionului Aeroflot spre Moscova, la 22.30. Plus înregistrarea cu cei doi, duminică la prânz, pe o cameră de supraveghere de pe strada pe care locuia Skripal, în aproapierea casei acestuia. După cum știți, duminică la 16.15, Iulia și Serghei Skripal sunt găsiți în comă pe o bancă în fața centrului comercial Maltings.

De ce ar fi efectuat GRU această operațiune riscantă? Realizau că spre deosebire de 1978, când bulgarii asistați de sovietici l-au otrăvit pe Markov, înțepându-l cu o umbrelă pe podul Waterloo, în 2018, Anglia e împânzită de camere video. Sau nu le-a păsat că lasă urme? Ce aveau cu Skripal până la urmă? Nu mai deținea secrete, informații proaspete, fusese arestat pentru spionaj în favoarea britanicilor în 2004, condamnat, închis și schimbat pe spioni ruși în 2010.

Recent s-a pus în circulație un scenariu potrivit căruia s-a încercat asasinarea lui Skripal pentru că lucra pentru contraspionajul spaniol, în combaterea mafiei ruse, foarte puternică în Spania. Dacă vă amintiți, și Litvinenko a fost asasinat în 2006, tot în Anglia, pe motiv că lucra pentru serviciile spaniole, ajutându-le să lupte cu mafia rusă. Serghei Skripal a fost atașat militar la Ambasada Rusiei de la Madrid, în anii ’90. În 1995 a fost racolat de britanici. Deci, avea contacte cu spaniolii care-l monitorizau încă de atunci. Și știe detalii despre modul de operare în străinătate al crimei organizate din Rusia. Practic serviciile secrete succesoare ale KGB sunt în simbioză cu structurile criminale din Rusia, încă de pe vremea Uniunii Sovietice. Spaniolii au înțeles cu timpul că au mari probleme cu infiltrarea mafiei ruse. O importantă grupare criminală din Rusia, foarte activă în Spania, în imobiliar, la Costa del Sol, a fost apropiată de Putin, la Petersburg, în anii ’90. Mai multe investigații indică faptul că și-au păstrat relațiile. Circulă insistent teoria, îmbrățișată de Aleksandr Belkovski, influent comentator politic la Moscova, că Skripal ar fi trebuit ucis pentru că putea ajuta justiția spanioală să facă legătura între mafia rusească și președintele Putin.

În afară de declarații de susținere din partea SUA, Germaniei și Franței, care-și exprimă deplina încredere în acuratețea concluziilor poliției britanice, cum va fi sancționată Rusia pentru această afacere?

Adoptarea de noi sancțiuni.

Au fost anunțate valuri de sancțiuni, nu par să-l impresioneze prea mult pe Putin.

Rusia deja plătește nota. Ieri (11 septembrie, o rubla valora 0,0142 USD – n.r) s-a atins un minim istoric al rublei, care a pierdut serios în fața euro și dolarului în ultimele zile. Valuta rusească merge pe calea celor din Turcia și India. Asta va adânci și mai mult criza economică din Rusia. Putin are motive serioase să fie tot mai îngrijorat. Pentru prima dată de când e la Kremlin a decontat politic. Nu mai e politicianul telfon, a cărui cotă de popularitate rămâne neschimbată, chiar dacă totul se prăbușește în jurul lui.

-Și, totuși, Putin arată că va riposta. Acesta e mesajul celor mai ample manevre militare din istoria Rusia, care încep astăzi în Siberia.

E fără precedent ce fac rușii. La exercițiul Vostok 2018 participă circa 300.000 militari ruși, cărora li se alătură unități din China și Mongolia. Într-o declarație a generaluli Gherasimov, șeful Marelui Stat Major, citată de Interfax, am văzut cifre incredibile: 36.000 tancuri și vehicule blindate etc, peste 1000 de avioane, sute de nave în Pacific. Exercițiul durează 6 zile iar principalul lui obiectiv, pe lângă impresionarea Occidentului, este – potrivit lui Gherasimov – mutarea cu mii de km a zeci de mii de soldați și vehicule de luptă din zona de Vest a Rusiei și desfășurarea acestora în zona de Est, în Orientul Îndepărtat.

Manevrele de astăzi sunt similare cu cele de anul trecut, Zapad – 2017, făcute de Rusia și Belarus?

Mult zgomot s-a făcut și în jurul acelui exercițiu. Atunci Moscova anunțase că vor participa 100.000 de oameni, militari și personal civil. În cele din urmă, observatorii militari au numărat sub 13.000 de militari, exact cât prevedea un acord de la Viena. Au avut loc și contre între Lukașenko și generalii ruși, care n-au putut fi ascunse de occidentali. Dar, în mare, Zapad 2017 și-a atins scopul, a fost un exercițiu de flexare a mușchilor din partea Rusiei, executat sub lumina reflectoarelor. Ceea ce se vrea și Vostok 2018, cu observația că în Siberia și Orientul Îndepărtat, nu mai există nici o limitare, pentru că aici nu funcționează Tratatul cu privire la Forțele Convenționale din Europa.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    S-a schimbat ceva fundamental 2018 între Putin & Rusia și occident. Nu numai UK atacă în mod deschis, nediplomatic agresiunea rusă în UK. Un vechi cunoscător al relațiilor Rusia-NATO, domnul Wolfgang Irschinger (Münchner Sicherheitskonferenz, fost ambasador german în SUA) a avertizat în Der Spiegel agresiunea crescândă din partea Rusiei. De fapt de la conferința de la München unde Putin a atacat nemascat, a prezentat noua doctrină rusă anti-occidentală nu se mai pot închide ochii în vest a semnalat W. Irschinger.

    …“… E fără precedent ce fac rușii. La exercițiul Vostok 2018 participă circa 300.000 militari ruși, cărora li se alătură unități din China și Mongolia. Într-o declarație a generaluli Gherasimov, șeful Marelui Stat Major, citată de Interfax, am văzut cifre incredibile: 36.000 tancuri și vehicule blindate etc, peste 1000 de avioane, sute de nave în Pacific. Exercițiul durează 6 zile iar principalul lui obiectiv, pe lângă impresionarea Occidentului,… „…..

    Der Spiegel actual publică corespondența B. Clinton- B. Jelțin, telefoanele până 1996. Jelțin a cerut deja 1996 „Europa“ întreagă, cu Franța și UK, ca sferă de influență rusă, sub protecția rachetelor ruse. A durat un timp până când Putin practică în mod deschis și agresiv această doctrină imperiala rusă. Putin joacă va banque? UE cu BIP 14.000 miliarde Euro pe an și Rusia cu 1.200 miliarde (atât e exportul german pe an) Euro nu au aceasi pondere economică în lume. Mizează Putin pe conflicte permanente și creșterea prețului pentru gaz & petrol?
    Occidentul nu mai se reține în fața agresiunilor ruse în vest. Se pare că la Berlin (W. Irschinger, Der Spiegel sunt aproape de cancelara A. Merkel) nu se mai pot închide ochii la agresiuni ruse în vest.
    Ce e de așteptat în viitor în zona cordonului „sanitar“ între est și vest, în fostele republici sovietice, de la Tările Baltice până în Moldova/ Transnistria și Georgia?
    Agresiunea rusă o temă la președinția UE 2019 București, cum a cerut un deputat PE român aici pe contributors?

    • Zev spune:

      Un vechi cunoscător al relațiilor Rusia-NATO, domnul Wolfgang Irschinger‘ – serios? Domnu Ischler nu a avut nici o functie care sa implice vre-o relatie cu URSS si/sau Rusia. Acuma, vechi e, 72 de ani nu-s de colo. Dar expertiza pe spatiul rus, de unde, de la SIPRI? Sau de la Allianz? Mai bine il resuscita pe HG Wieck, ala macar stia full well cu ce se mananca pelmenii.

      • Kurt spune:

        Inițiatorul și directorul de la Münchner Sicherheitskonferenz (multilaterală, numai invitați de rang) cu accent pe Rusia e ultima funcție a domnului W. Irschinger. A fost ambasadorul RFG în SUA, deci cunoaște relațiile internaționale din prima mână. La fel dvs?
        W. Irschinger a vorbit mult cu Putin și Rusii. W. Irschinger ca diplomat are alt stil decât dvs. Cunoașteti limbi? Aveti acces?
        Acum W. Irschinger avertizează nediplomatic în Der Spiegel (1 milion tiraj) de pericolul Rus (manevra în mediteraneană de est- Siria – s-a terminat acum, cu 25 vase rusești). Rusia bombardează acum Idlib Siria.

        • Zev spune:

          Da. Si eu am lucrat pe Rusia, la prima mana, unde credeti ca am dat peste Dr HG Wieck, la Disneyland?. Da, vorbesc rusa near-native, si altele. Ischler nu are cum sa avertizeze diplomatic, pentru simplul motiv ca nu e diplomat, mandat zero. Ischler ‘a vorbit mult cu rusii’. No shit. Sunteti vai mama voastra, numa’ poza, ‘invitati de rang’, ‘cu accent pe Rusia’, a fost Amb in SUA, si asta cumva il face relevant pe Rusia. Culca-te, standartenfuehrer, nu ai de-aface cu untermenschi shithead.

    • mike spune:

      Cred ca problema Rusiei nu este UE, ci este NATO. Practic vor sa indeparteze NATO (a se citi SUA) din “coasta” lor cu tot cu tehnologia americana antiracheta. Intotdeauna va fi asa. Insa, pentru a lovi in NATO si pentru a domina militar NATO, trebuie sa destabilizeze mai intai Europa politic, economic si social. Nu cred ca este in interesul rusilor ca economia UE si intregul proiect european sa dispara, insa altfel nu pot lovi in NATO.
      Este doar o parere, evident.

      • Kurt spune:

        Din păcate aveții dreptat în toate.
        NATO e țiinta Rușilor. SUA are budget militar de 700 miliarde $ pe an (BIP Rusia 1.400 miliarde $). UE va rămâne o piată comună, o uniune vamală, indiferent de certurile politice. Libera circulațiie a mărfurilor și a investițiilor e în interesul celor 27 parteneri. Proiectul „politic“ francez de refondare UIE, cu dominațiie franceză (Barnier se comportă urât cu UK), nu mai are mulțiiadepți. După PE 2019 vom vedea. Detabilizarea politică a UE a reușit în parte. Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria „colaborează“ cu Rusia lui Putin. Ramâne decalajul economic unde UE e mult mai puternică decât Rusia. UE nu e și nu va fi o putere militară strategică. Franția nu a reușit să se impună în Siria (Obama nu a vrut să intervină, i-a deschis ușa lui Putin), e o putere de clasa doua pe lângă SUA, China și Rusia.

      • Harald spune:

        Subscriu. În următorii 30 – 50 de ani Rusia are toate șansele să ajungă ea însăși membră UE, însă adversarul ei real e NATO. Comparativ cu Rusia, UE reprezintă un bloc economic mai mult decât funcțional, care merită controlat și exploatat.

        • Kurt spune:

          Nu mai reușesc să înțeleg încotr-o se îndreaptă UE.27 după Brexit și după alegerile PE 2019.
          La arte TV (Paris ora 20,15) „28 minutes“ cu Elisabeth Quin urmăresc de peste un an ce se întâmplă la Paris (am învățat franceza). E. Macron se vede singurul leader European (sediu ONU cu veto, arme nucleare), cu buna intenție de a ajunge la o „suveranitate UE“. Nu mai cred în acest țel cu metoda franceză „economie politică“. Franța are nevoie de două mandate E. Macron 2017- 2027 pentru a reforma economia și administrația centralizată. Pensiile mari în Franța consumă 14 % BIP, în Germania 10%, în Suedia (pensii mici, vezi alegerile 2018) mai putin.
          La TV se discută acum criza Lehmann Brothers/SUA de acum 10 ani. Băncile UE nu au rezolvat nimic în 10 ani, au capital propriu între 2% si 4 % (prof. Werner Sinn) cea ce e ridicol de puțin. Centrele financiare: Londra, NY, Hongkong, Singapur domină transacțiile mondiale.
          Statele UE au datorii de stat foarte mari, foarte periculoase (Italia 131% BIP, Franta 100%BIP, Germania 60% BIP). Creșterea dobânzilor în SUA, în $ poate duce repede la o nouă criză majoră în UE. Nu văd deloc optimist ce face E. Macron cu conceptul francez de „economie politică“. În orice caz „solidaritate“ în UE înseamnă în primul rând mai mulți bani din Nord-Vest spre Sud-Est în favoarea tinerilor șomeri (recalificare). Transferuri financiare va deveni politica UE /Bruessel fără doar și poate. Nu văd altă cale (Grüne în Baden-Württemberg 35%, Bayern acum 17%, Hessen 15%, etc), indiferent cum va fi denumită metoda „solidaritate UE“.
          Britanicii după Brexit nu vor plăti pensiile (mari, vârsta 61 de ani) ale francezilor.
          A. Merkel refuză în public „Schuldenunion“ dar practică contrariul cu „Bankenunion“ (ESM are deja 450 miliarde Euro rezeve). E un risc care poate fi sfârșitul ei politic, dar probabil va fi cancelară până 2021. Berlin va plăti mai mult 2021- 2027. În care budget e secundar. A. Merkel poate fi ultimul cancelar german care mizează orb pe tandemul Paris-Berlin în UE.

      • ion spune:

        UE, NATO … nu deranjeaza nici unul pe rusi. Nu se tem rusii de nato, ei pot fi primiti acolo oricand daca isi doresc. Frica de NATO, e perdea de fum, miza adevarata este pastrarea sistemului corupt in rusia.

        Voi chiar credeti ca ei sunt prosti si nu isi dau seama ce e nato? Ei stiu mai bine ce e nato decat romanii, si au influenta mai mare in nator ca romania.

        Cand ceva merge prost in interior, se inventeaza dusmani externi, pentru a mai distrage atentia populatiei.

        • Kurt spune:

          Din păcate așa e.
          Autocrații în Rusia, China, Turcia, Iran, Corea de Nord, Venezuela, etc, dictatura nu acceptă o societate liberă. Rusia nu ține pas economic nici cu SUA, UE, nici cu China. Decalajul e prea mare pentru ruși. Fără spaima nucleară Putin nu mai are mijloc de șantaj pe lume. Represiunea în interior unde jurnaliștii, opiziția e pur și simplu lichidată, rămâne mijloc politic în dictatură.

  2. mike spune:

    Anumite actiuni si scenarii se repeta si in Romania: intimidarea manifestantilor din 10 august , tinerii care lucreaza in mediul privat si pe care regimul Dragnea ii numeste “statul paralel”, DNA-ul care aresteaza politicieni si desconspira corupti in PSD, numit tot de Dragnea “statul paralel”, practic intreg comportamentul sau seamana cu cel al lui Putin. In fine, Putin nu a fost inca tarat prin tribunale sau pe la directia anticoruptie, in caz ca exista asa ceva in Rusia.
    Diferenta este ca noi nu facem exercitii militare de mare amploare pentru ca nu avem cu ce. In rest, in ziua alegerilor si la noi ploua cu sarmale, mici si bere pe strazi, iar PSD-ul imparte in zonele sarace zahar si ulei.

    • Zev spune:

      Cam asa. Banuiesc ca e o cauzalitate aici – bazinul electoral traditional al lui Putin nu e fundamental diferit de cel al PSD. Deci, e de asteptat ca si metodele sa fie asemanatoare.

      • Harald spune:

        @Zev – există o cauzalitate, dar bazinul electoral n-are nimic de-a face cu asta, bazinul electoral e doar o unealtă destinată unei aparente legitimări.

        E vorba de rolul și ponderea serviciilor secrete în societate, ăsta e capitolul la care România și Rusia sunt foarte asemănătoare. Și tot ăsta e motivul pentru care lucrurile nu se vor schimba semnificativ în viitorul previzibil (următorii 30-50 de ani). Se poate avea o democrație de fațadă, cu președinți de stat schimbați la fiecare două mandate, dar dacă personajele din background dețin puterea fără să răspundă în fața nimănui, rezultatul va fi exact România de azi.

        Până și în Rusia lucrurile sunt mai la vedere, iar Putin ajunge să deconteze și nemulțumirile populare, la pachet cu puterea incontestabilă pe care o deține. În România nu e nevoie să deconteze nimeni nimic, se instalează fără alegeri guverne ”tehnocrate” dacă nemulțumirea publicului devine prea mare, după care proximele alegeri sunt câștigate en fanfare de către PSD și lucrurile continuă în maniera asta cam din septembrie 1991 încoace.

        • mike spune:

          Interesant, lupta dintre cele doua tabere, doua servicii secrete, doua ideologii, una occidentala bazata pe libertatea de a gandi, pe puterea fiecaruia de a evolua in viata, si pe legi clare, iar alta care are la baza controlul politic, haosul social si lipsa libertatii de exprimare si gandire. Unii care afirma si sustin ca sistemul lor este ideal pentru oricine, iar ceilalti care spun ca al lor este cel mai potrivit pentru toate societatile. Stau si ma intreb uneori cam care ar fi sistemul potivit pentru noi romanii. Ca de obicei noi picam intre scaune…

          • silviu_dumitrescu spune:

            “care ar fi sistemul cel mai potrivit pentru noi romanii” ?
            fericita cale de mijloc = + bun – rau & + avantaje – dezavantaje



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

E randul tau

Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

de: Dedalus

la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)