Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Întoarcerea revizionismului în Europa. Metoda referendumului

Valentin Naumescu martie 16, 2014 Analize, Global / Europa
36 comentarii 6,430 Vizualizari

Învinsă în primul Război Rece şi constrânsă la o restrângere drastică a influenţei sale istorice în Europa Centrală şi de Est, Rusia lui Putin încearcă acum, în al doilea Război Rece, la care tocmai asistăm, o schimbare a ordinii politice pe continentul european, instituită după dizolvarea URSS în 1991, precum şi oprirea tendinţei de extindere a sistemului occidental spre Răsărit, respectiv restabilirea frontierelor strategice ale Rusiei cel puţin la limita fostului spaţiu sovietic.

Revanşa istorică a Moscovei pare planificată de ceva vreme, „argumentul Kosovo” şi el pregătit din timp, doar pretextul „loviturii de stat fasciste de la Kiev” mai trebuia să apară, şi iată că a apărut, pentru ca revizionismul rusesc să fie declanşat şi operaţionalizat sistematic la periferia estică a Europei. Urmează Abhazia şi Osetia de sud, se pregătesc Transnistria şi Găgăuzia. Totul „democratic”, prin votul localnicilor, astfel încât liderilor occidentali să li se întoarcă în plină figură „cazul special Kosovo”, ca un bumerang.

Pe 25 aprilie 2005, în ziua semnării Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (o coincidenţă, desigur), adresându-se Parlamentului Federaţiei Ruse, Preşedintele Vladimir Putin (lider la Kremlin atunci, ca şi acum) spunea: „mai presus de orice, va trebui să recunoaştem că destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX. Pentru naţiunea rusă, a devenit o adevărată dramă. Zeci de milioane de concetăţeni şi compatrioţi se găsesc acum în afara teritoriului rus. Mai mult decât atât, epidemia dezintegrării a infectat Rusia însăşi”[1]. Se pare că, subtil sau explicit, Moscova a început să lucreze la „corectarea tragediei” privind dezintegrarea Uniunii Sovietice şi la reafirmarea intereselor sale strategice în regiunea limitrofă a sistemului euro-atlantic, blocând totodată orice perspectivă de noi extinderi ale Occidentului spre Est.

La ora la care scriu aceste rânduri, referendumul din Crimeea este în plină desfăşurare. Personal, anticipez un rezultat comunicat publicului intern şi internaţional de cel puţin 60-65% în favoarea secesiunii Crimeei de Ucraina şi a alipirii peninsulei la Rusia. Mă pot înşela, desigur, dar plec de la presupunerea că autorităţile autonome pro-ruse şi trupele ruseşti staţionate acolo vor face tot posibilul ca „democraţia locală să triumfe”, odată ce acţiunea lor politică a fost declanşată, la ordinul Moscovei. Doar nu se vor face de râs cu o înfrângere la urne, când strategia revizionismului este abia la început şi are rază lungă de acţiune! În fond, personalul patriotic de acolo are şcoala comunistă a alegerilor, în care mai întâi se stabileşte rezultatul, în Biroul Politic, apoi se cheamă lumea la vot! Să nu ne aşteptăm deci la surprize, decât, eventual, la un scor şi mai mare în favoarea „perspectivei ruseşti” a Crimeei. Însă drama „vecinătăţii estice a Uniunii Europene” abia acum începe, în opinia mea.

Multe se pot întâmpla în orele şi zilele următoare, la Simferopol dar şi în oraşele mari din Estul Ucrainei (Doneţk, Harkov, Dniepropetrovsk), majoritar rusofone. Realist privind lucrurile, Ucraina nu este o ţară prea atractivă nici pentru ucrainenii „puri” din vest (dovadă nivelurile constant ridicate ale emigraţiei din Ucraina), dar pentru etnicii ruşi care trăiesc acolo s-ar putea ca ideea de a deveni locuitori ai Federaţiei Ruse să fie chiar o perspectivă mai atrăgătoare decât viaţa într-o ţară lipsită de resurse, aproape falită din punct de vedere economic, divizată sub aspect identitar şi periferizată geopolitic de marile blocuri de interese între care s-a aflat dintotdeauna.

M-a surprins zilele trecute o declaraţie a unui soldat ucrainean, un om tânăr, în jur de 20 de ani, pe una din televiziunile de ştiri. Dacă traducerea din ucraineană a fost corectă, militarul care se presupunea că ar fi trebuit să apere integritatea teritorială a ţării sale a spus, vizibil iritat: „Eu vreau cu Rusia, vreau stabilitate. M-am săturat de prostiile astea”. Nu înţeleg de care prostii s-a săturat, dar presupun că tânărul în uniforma Forţelor Armate ale Ucrainei se referea la tulburările politice din ţară, la tensiunile şi nesiguranţa vieţii sale şi a familiei, la discuţiile despre direcţia ţării etc. Un proiect naţional în care nici măcar militarii nu mai cred e un proiect eşuat.

Desigur, e incorect moral să judeci pe cineva fără să te afli în pielea lui (eu chiar l-aş înţelege pe tânărul respectiv, în condiţiile singurelor două opţiuni pe care le are), dar dacă aceasta este percepţia, inclusiv a militarilor ucraineni (chiar etnici ruşi fiind, probabil), dacă acestea sunt aspiraţiile tinerilor dintr-o jumătate de ţară, atunci e destul de clar că edificiul statului ucrainean este unul de lut, gata oricând să se înmoaie sub greutatea clivajelor identitare atât de adânci care caracterizează un proiect de ţară insuficient maturizat istoric şi poate insuficient fundamentat politic, economic şi instituţional.

Ce urmează însă după duminica referendumului? În maxim o săptămână, Parlamentul Rusiei va lua act oficial de voinţa Crimeei şi va recunoaşte rezultatul consultării populare din peninsula dăruită în 1954 de comuniştii ruşi „poporului ucrainean prieten”. Kievul şi Occidentul vor continua, fireşte, să nu recunoască votul din Crimeea, arătând că este neconstituţional. Moscova le va răspunde că nici secesiunea provinciei Kosovo nu era conformă cu Constituţia Serbiei şi cu principiile dreptului internaţional şi, totuşi, a fost recunoscută de democraţiile occidentale, în marea lor majoritate. Uniunea Europeană va pune timid în discuţie unele sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu jumătate de gură (parcă temându-se să nu cumva să impună Rusia sancţiuni economice Uniunii Europene), şi va adopta măsura „cutremurătoare” a interzicerii vizelor pentru unii lideri de la Moscova, dar nici aceia cei mai importanţi politic. De unde o să-şi mai cumpere cravate şeful Gazprom, dacă n-o să mai aibă voie la Milano? Cumplită pedeapsă a gândit Bruxellesul…

„Dialogul surzilor”, pe care l-am văzut din plin zilele acestea, va continua pe scena diplomaţiei internaţionale. Oamenii vor ieşi în stradă în toate oraşele importante ale Ucrainei, într-un sens sau în celălalt, iar tensiunea va creşte la cote paroxistice. Autorităţile de la Simferopol, considerate legitime de Moscova şi îndrituite să decidă pe teritoriul secesionist, vor aproba suplimentarea efectivelor militare ruse în Crimeea. Prezenţa trupelor ruseşti în peninsula din Marea Neagră se va consolida în scurt timp, depăşind plafonul de 25000 din Acordul bilateral Ucraina-Rusia, tocmai pentru a arăta că autorităţile de la Kiev nu mai exercită, practic, controlul şi nu mai au niciun cuvânt de spus în privinţa Crimeei.

Dar se vor opri lucrurile aici? Nu cred. Revizionismul teritorial pare un proces resurgent, cu idealuri care încep să fie asumate de generaţia născută după război, căruia Europa nu i-a pregătit deocamdată un răspuns credibil şi eficace, nici în interiorul, nici în exteriorul Uniunii Europene. Exprimat uneori ca iredentism (deci pretenţia unui stat de a anexa teritorii ale altui stat, cazul Crimeei) alteori ca enclavizare, separatism sau autonomie teritorială, revizionismul provoacă periculos paradigma dreptului internaţional şi a suveranităţii statelor, sub acoperişul iluzoriu al democraţiei locale, al voinţei unei comunităţi regionale sau locale de a contesta nu atât sensul unei politici guvernamentale (ceea ce este perfect legitim), ci însăşi autoritatea statului din care face parte. Metoda referendumului secesionist va tulbura perspectiva Europei în anii care vin, din Scoţia şi Catalunia până în Ucraina sau Republica Moldova. Va continua să fie aplicată în vecinătatea estică a Uniunii Europene (un antrenament am văzut recent în mica Găgăuzie, înaintea episodului major de astăzi), simulând tot felul de voinţe populare a tot felul de mici regiuni şi ţinuturi, ca într-un bluf la adresa democraţiei şi dreptului internaţional.

Riscând iarăşi un pronostic, nu cred că Rusia va invada Estul Ucrainei. Lucrurile ar deveni mult prea grave iar trecerea de la al doilea Război Rece la o confruntare militară deschisă nu cred că este vizată nici de liderul de la Kremlin. Dar tulburări sau manifestări revizioniste vor mai fi: şi la Doneţk, şi la Harkov, şi la Tiraspol, fragilizând şi vulnerabilizând state fost sovietice cu aspiraţii euro-atlantice. Vecinătatea estică a Uniunii Europene (cea cu aspiraţii pro-occidentale) „trebuie”, în viziunea Moscovei, să rămână o mare regiune tulbure, o zonă tampon în care Occidentul să nu poată intra cu adevărat.

Rămâne de văzut dacă se confirmă încă o dată că în orice criză este şi o oportunitate. Practic, Putin reinventează Occidentul. Ceea ce părea obosit ca idealuri şi credibilitate, erodat ca economie, după criza din 2008-2010, şi fragilizat ca forţă de acţiune unitară, datorită ipocriziei relaţiei transatlatice din ultimii 10-11 ani (după campania americană din Irak), poate fi acum resuscitat în câteva luni, „graţie” ambiţiilor revizioniste ale lui Vladimir Putin. Occidentul a slăbit când Rusia nu mai era un pericol. Simetric, o Rusie asertivă poate da o nouă şansă conceptului şi sistemului euro-atlantic. Dar despre reinventarea Occidentului prin strategia eronată a Rusiei, într-un articol viitor.

_______________________

[1] http://archive.kremlin.ru/eng/speeches/2005/04/25/2031_type70029type82912_87086.shtml

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "36 comments" on this Article:

  1. sorin spune:

    Cum sa nu fie, cica, Putin salvatorul unei populatii rusificate, rusofone sau rusofile, pentru care tot ce ii tulbura linistea e generat de banditi si fascisti care tind catre Occidentul in care baietii merg cu baieti si fetele cu fete? Conform spuselor ucrainienilor intervievati de diferite posturi tv. Interviu care prezenta ca fundal constructii cenusii, tarabe cu lucruri de duzina.
    Cred ca Putin a deranjat pe multi dintre oligarhii rusi cu conturi si proprietati, cu copii la studii in Occident. Ca doar nu crede cineva ca Putin e acolo sus de capul lui.

    • Harald spune:

      Nu toți oligarhii sunt ”răi”, în Rusia. Există și oligarhii ”buni”, cei aflați alături de Putin. Există în Rusia manifestații în favoarea democrației, dar dacă la putere s-ar fi aflat tabăra celorlalți oligarhi (Hodorkovski & Co.) asta nu înseamnă că am fi avut de-a face cu o Rusie democratică. Ar fi fost doar ceva mai puțină ideologie, însă mai multă oligarhie.

      Cât despre ”al doilea Război Rece”, părerea mea ar fi să păstrăm totuși proporțiile. Criza ucraineană actuală e foarte departe până și de blocada Berlinului, cu-atât mai puțin de un autentic Război Rece. Știu că Antena 3 a convins 4 milioane de oameni că în RO avem de-a face cu o dictatură a lui Băsescu, dar nu cred că e cazul să-i urmăm exemplul și să vorbim de un Război Rece declanșat de Putin. Dacă pe mine nu mă credeți, eu zic să-l întrebăm și pe dl.Tismăneanu, domnia sa e totuși o autoritate în materie.

      • sorin spune:

        Oligarhii la vedere da, sunt buni si rai, cu ghilimelele de rigoare, in functie de cine ii caracterizeaza si de partea cui sunt. Dar Putin si Medvedev, ambii plecati din acelasi fief politic, nu au accesat pozitiile inalte prin propriile capacitati intelectuale si politice. Au fost crescuti si promovati. Nu au accesat politicul pentru a-si pune averile la adapost cum se intampla pe la noi. Si raspund comenzilor. De asta s-a pastrat imnul URSS, defilarile fastuoase ca la terminarea razboiului, prezenta veteranilor cu sute de medalii pe haina la diferite ocazii, corurile ostasesti pe fundal, inclusiv acum la acel referendum, nostalgia dupa maica Rusie si tatucul (tar odata! acum Putin) si marele popor rus. Ce, parca Hitler a impus la inceput regimul sau politic prin forta sau prin discursuri care au gadilat la maximum orgoliul poporului german? Asa ca Putin consiliindu-se cu Lavrov de fata cu televiziunile cum sa faca sa apere cetatenii rusi care ii cer ajutorul din Ucraina, este o continuare logica a secventelor cu Putin calarind la bustul gol, pescuind in Siberia la bustul gol, exersand figuri de judo, pescuid artefacte pe fundul marii in costum de scafandru, echipat in tinuta militara cu chipiu de amiral. Si ca sa fie barbat adevarat a schimbat si consoarta. Asa ca nu ne putem astepta la nimic bun de la un lider care stie care e modul de gandire a populatiei din gubernii, nu din metropole, acolo unde viata continua ca pe vremea lui Cehov si unde pana la pranz si educatoarea de la gradinita are o suta de krepkaya savurata.

        • DanBruma spune:

          Sint americani si nu putini care sustin ca Putin e mai bun ca Obama. Aia cu capacitatile intelectuale ale lui Putin si Medvedev mi se pare totusi cam scoasa din putul gandirii.

  2. Geos Costan spune:

    http://hotnews.md/articles/view.hot?id=24740

    Se pare că influenţa Rusiei nu mai e aşa de mare pe cât era, dacă numai 100 găgăuzi au ieşit să-i susţină pe crimeenii secesionişti. E posibil ca ei să joace la două capete de fapt, la fel ca moldovenii din vremea lui Voronin. Oricum, nu văd Rusia ocupând Ucraina de est; dacă o face, va fi pentru a asigura o infrastructură eficientă din Rusia în Crimeea şi bazinul de resurse. Mai degrabă, îşi doreşte resatelizarea ţării. La fel ca otomanii în relaţiile cu ţările române şi sovieticii cu Europa centrală şi de sud-est, şi-au dat seama că e mai benefic un control indirect decât anexarea.

  3. Paganel spune:

    Cred că n-ar strica, dacă este să dovedim respect față de ucrainenii aflați într-o situație dramatică astăzi, să utilizați denumirile ucrainene ale orașelor menționate: Harkiv, nu Harkov, Dnipropetrovsk, nu Dniepropetrovsk. Cele pe care le folosiți dumneavoastră sunt rusești și, chiar dacă acolo locuiesc și importante comunități de ruși și/sau rusofoni, aceste localități aparțin, de drept și de fapt, Ucrainei. Harkiv a fost prima capitală a Ucrainei sovietice…
    Ca să înțelegeți unde „bat”, imaginați-vă că undeva, să zicem, în Italia, Spania, Bulgaria, Statele Unite sau oriunde în această lume, în afara României, cineva ar relata diverse fapte petrecute în estul Transilvaniei, vorbind de evenimente de la Csikszereda, Szatmar sau Marosvasarhely și nu de la Miercurea Ciuc, Satul Mare sau Târgul Mureș…

    • Harald spune:

      În aceeași logică, întrucât și orașul respectiv aparține astăzi Ucrainei, ne recomandați să spunem ”Cernîvțî” și nu ”Cernăuți”? :P

      Asta așa, pentru cultura noastră personală …

      • H11 spune:

        Comentariul lui Paganel are o logica. Harkiv etc. sint denumirile oficiale curente (in atlasul geografic din biblioteca mea asa e trecut). Iar Cernauti e denumirea romaneasca; atunci cind o localitate straina are o denumire in limba romana consacrata prin uz, se foloseste numele romanesc. Spunem Londra, nu London.

    • Well … d-le Paganel – in limba romana se folosesc denumirile geografice comune, cele mai cunoscute pentru a fi inteligibile. Doar cei de teapa lui Ceausescu si a cacademicienilor lui au facut nume compuse gen Cluj-Napoca si Drobeta-Turnu Severin, pentru a indica continuitatea milenara a unor “ducks are coming down from the trucks”.

      In articol conteaza de data aceasta mai mult continutul si mai putin modul in care sunt articulate anumite denumiri geografice.

      “Patria si Dreptul Meu!”
      .

  4. casandra spune:

    “Ora 16:49 Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov si omologul american John Kerry s-au pus de acord duminica sa gaseasca o solutie la criza din Ucraina promovand reforme constitutionale, a anuntat Ministerul rus de Externe.

    Pe de alta parte, Kremlinul anunta ca nu vede niciun motiv sa modifice politica externa a Rusiei ca raspuns la criticile celorlalte tari din G8 privind pozitia Moscovei fata de Ucraina, anunta agentia de stiri Itar TASS. (Reuters)”

    Am impresia că Ucraina va primi o noua constituţie şi va deveni confederaţie. Cele cinci Ucraine, nu-i aşa? Posibilitatea constitutionala ca oricare dintre entitaţile confederate să se separe va fi clar reglementata. Divorţul de catifea va fi trecut în constitutie. Ucraina va juca rolul “sigiliului” între UE/NATO şi Rusia încă ceva vreme, iar apoi fiecare poate să-şi urmeze drumul. Formula confederală este singura care poate permite vestului Ucrainei (şi poate şi centrului) să urmeze un drum diferit de regiunile estice şi sudice(!).

    Într-un fel sau altul, România trebuie să găsească cel puţin 3% din PIB pentru capitolul “apărare” în anii următori. Iar UE trebuie să-şi găsească lideri adevăraţi, care văd mai departe de vârful nasului lor rece, contabil şi mic-avocăţesc. Altfel, într-adevăr Europa va deveni un “muzeu”.

  5. costica spune:

    Eu cred ca precedentul Kosovo va fi adus in fata UE de multe ori de acum incolo in ceea ce priveste revizionismul teritorial in Europa.

  6. smaranda spune:

    Nu inteleg de ce jubilati si sinteti asa satisfacut. Dupa logica referendumului din Crimea nici Parisul nu mai este al francezilor. Daca aterizezi la Londra cu greu vei gasi englezi (pachistanezi, indieni, tailandezi si alte popoare coloniale). Tragem referendumuri si parcelam Europa pentru ca ce am semnat – la Putin nu mai are valoare. Va reamintesc, sa nu cadem in ridicol, nici China nu a aprobat referendumul : s-a abtinut.

    • petre spune:

      citind articolul, n-am vazut nici o urma de satisfactie din partea autorului.
      Aveti proprietatea cuvintelor in limba romana?

  7. nimrod spune:

    Eu nu cred că fărâmiţarea teritorială constituie o problemă ci doar eventuala îngrădire a liberei circulaţii cu urmări în plan economic. Cred că cel mai bun exemplu în acest sens e Liechtenstein-ul, lung de trei staţii de autobuz şi lat de două, unde dacă n-ai grijă să cobori “la prima” de trezeşti la următoarea staţie fie în Austria fie în Elveţia, funcţie de direcţia de mers, dar asta nu-i împiedică pe oamenii ăia să muncească de dimineaţă până seara cu seriozitate şi cu rezultate pe măsură.

    • DanBruma spune:

      Hai sa fim seriosi aia nu e tara, e un fel de judet cu care nu are nimeni nimic :) Nici imigratie nici emigratie, daca emigrezi acolo te stie toata lumea si cresti populatia cu 25% Cum zici si tu daca uiti sa cobori la prima esti emigrant.

      • Harald spune:

        E mult spus “județ”, dacă vorbim de Liechtenstein. E cel mult cât o comună. Un ”județ” cât de cât demn de acest nume e Luxemburg, care are cam 2.500 kmp. Pentru comparație, județul Sibiu are cam 5.500 kmp :)

  8. RT spune:

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/manifestatie-in-letonia-a-fostilor-combatanti-waffen-ss-1087318.html
    Na, ca extremistii de dreapta si nazistii pregatesc acum destabilizirarea Letoniei si opresarea populatii rusofone. Adica ce, apartenenta la NATO poate suspenda dreptul populatiilor minoritare la autodeterminare? Sau autoanexare? Sau alipire referendara?

  9. Paul spune:

    Dar oare populatia ce traieste in Crimeea nu conteeaza? A devenit Ucraina scena unde Occidentul si Rusia isi exercita dreptul de a “stapanii”.?

    • Alexandru spune:

      In primul rand, nu cred ca cineva poate spune ca populatia rusofona din Crimeea este oprimata. Au foarte multe drepturi, inclusiv structuri administrative locale foarte puternice.
      In al doilea rand, as putea fi de acord cu tine daca nu am mai fi vazut acest scenariu in anii ’30. Exact pe aceste principii au marsat nazistii la inceputul agresiunii lor. “Sa-i protejam pe germanii din Cehia care vor sa se alature patriei”. “Austriecii sunt tot germani, de fapt, ar trebui sa fim o singura tara!”. “Germanii din zona Ruhr sufera din cauza absentei armatei germane”. Toate aceste lucruri li s-au parut corecte multor lideri occidentali, mai ales ca in acea vreme idealismul wilsonian era in voga. Cu tot regretul, idealismul respectiv s-a dovedit falimentar. Din pacate, pacea este cel mai bine asigurata tot de realpolitik, de balanta puterii. Or, in aceasta situatie, eu nu imi doresc prea multa putere in mainile Rusiei. Pana la urma este o tara condusa de un autocrat care nu este controlat de nimeni. Poate ca Putin este, totusi, rational. Dar, intr-o tara in care ai un dictator la putere, in care nu exista un sistem eficient pentru a ingradi actiunile acestuia, este numai o chestiune de timp pana cand un alt dictator, mai nociv, il va inlocui. Poate nu va fi urmasul direct al lui Putin, poate va fi urmasul acestuia, sau unul chiar mai departe in viitor. Dar in lipsa unei societati civile puternice care sa controleze actiunile politicului si ale armatei aparitia unui personaj cu adevarat malefic nu este o chestiune de “daca” ci de “cand”.

  10. Tudor spune:

    In Crimeea, dar si Ucraina de rasarit, functioneaza lozinca veche, usor adaptata: “Putin si poporul rus, libertate ne-au adus!”

  11. Gagautzeria= spune:

    Din nenorocire Fishia GA ZA din Rep.moldova are o continuare pe teritoriul Regiunii Odessa
    {numele ei vine de la antica VAR NA = Odesus)
    care cu siguranta ar deveni prima regiune nelocuita de rusi/ pensionari sovietici rusofoni care ar cere alipirea la RUSIA!
    Bine, acuma NU stiu care-i situatia concret in Abhazia insa nici Georgia, nici Azerbaidjan, nici Turcmenistan, dupa cum nici tzarile baltice nu vor mai face parte din sfera de influenta a Rusiei, dupa cum nici cea mai mare parte a Ucrainei daca Rusia incorporeaza Crimeea/rEstul intr-un viitor previzibil. Rusia o poate lasa mai moale, sa balteasca, pana la inghetzare, in zona crepusculara banii platiti catre Ucraina pentru folosirea bazelor din Crimeea intrand acum in bugetul independentei Crimeea cum azi in RepNistreana (N.istru = Nord Istru.de North, evident. Ce mai zice tzinutul secuiesc, totusi?

  12. Gore' spune:

    E 93%. Chiar sa fie scris “en-avant”?
    Ghemul e cu mult mai incalcit. Analiza Dvs. atinge cateva aspecte interesante. Toata stima.

  13. vero spune:

    Dar daca toata povestea se intoarce impotriva rusnacilor ca un bumerang si cateva zeci de state din Federatia Rusa hotarasc sa face stanga imprejur? Democratic, bineinteles, prin referendum. N-ar fi frumos?

  14. john70 spune:

    Urmeaza:Kherson – Odessa – Tiraspol – Chisinau?

    Romanii zic: “Cu ce ne afecteaza pe noi ce se intampla acolo, noi suntem in NATO, care ne asigura securitatea”. Evident, o prostie. Romanii o sa fie afectati cand o sa se trezeasca cu sute de mii de cetateni romani refugiati din Rep. Moldova. Sunt cetateni romani, au pasapoarte romanesti, trebuie sa ai grija de ei. Coate goale are grija de rupti-n-cur. Va fi super.

    Sunt 2 posibilitati aici:

    1. – E pe bune si rusii sunt pusi pe hartza.
    2. – E rezultatul unui aranjament intre Marile Puteri – “tu iei Crimeea si Estul Ucrainei, noi luam Vestul Ucrainei” – si retorica belicoasa Occidentala e praf in ochii lumii. Despre asta ne vom lamuri in zilele urmatoare. Totusi, caderea lui Yanukovici a fost foarte similara cu caderea lui Ceausescu (despre care sper ca nimeni nu se mai indoieste ca a fost regizata de rusi). S-a creat o baie de sange, puterea liderului a ajuns in mana celor care il pazeau si astia l-au lasat cu ochii in soare.

    In ambele cazuri, se dovedeste ca garantiile Occidentale nu valoreaza nici cat hartia pe care sunt scrise.
    Inarmati! Inarmati! Inarmati!

    • silicon_v spune:

      ” Totusi, caderea lui Yanukovici a fost foarte similara cu caderea lui Ceausescu (despre care sper ca nimeni nu se mai indoieste ca a fost regizata de rusi”

      Nu, zau, rusii au scos sute de mii de oameni pe strada in 89. Au iesit acolo impotriva vointei lor, cumparati cu 10 ruble de caciula.

      “se dovedeste ca garantiile Occidentale nu valoreaza nici cat hartia pe care sunt scrise.”
      Am ajuns la Occident, asta vorbind despre cazul de fata, in care Rusia a trimis armata fara insemne militare intr-o tara asupra careia a convenit sa ii asigure suveranitatea si integritatea printr-un accord scris in 1994, atunci cand Ucraina e renuntat la armele nucleare.

      “Inarmati! Inarmati! Inarmati!”

      Eu as fi incheiat un pic altfel:

      “Medicamente! Medicamente! Medicamente!”

    • bucur florin spune:

      istoria dovedeste ca aceste garantii sunt egale cu zero. pana de curand nici apartanenta noastra la nato nu imi dadea cine stie ce garantii de securitate. de cand cu baze americane in romania, m-am mai linistit :) ).

      sa ne fereasca dumnezeu de acutizarea conflictului inghetat din transnitria. asa cum spunea si basescu, romania va trebui sa intervina. vom fi antrenati intr-un conflict pe care noi nu avem cu ce sa il purtam. avioanele si-au terminat resursa de zbor, apararea noastra antianeriana e doar partial functionala, cealalta parte este veche, la nivelul anilor 70-80 (din fericire s-a accelerat acum 2 sapt achizitia unui sistem de rachete cu raza lunga de actiune, probabil sh si probabil patriot), tancurile sunt modernizate doar partial la standardul M1 si acela deja depasit..

      minunatii conducatori ar trebui sa inteleaga ca investitia in armata si in educatie reprezinta viitorul si polita de viata al acestei tari. in loc sa dam bani pentru protectia sociala a romilor si a puturosilor, banii astia ar fi redirectionati in cele 2 directii. dar nah, elevul nu voteaza, si daca este educat va vota cu dreapta nu cu stanga, nu va mai fi usor de manipulat, militarii sunt prea putini. tiganii si prostii voteaza pt o galata colorata si un kilogram de zahar

  15. Dan spune:

    Metoda Referendumului ar putea avea si un efect invers….Sa ne gandim numai la celebra Cecenia, unde rusii au purtat un razboi urat pentru a o tine sub aripa lor. Daca cecenii vor si ei (din nou) referendum pentru ‘autodeterminare’, ce vor face rusii ??? Ca asa au zis. nu ? Ca respecta dreptul la autodeterminare al popoarelor. Si mai sunt o groaza de republici ‘autonome’ in interiorul Federatiei Ruse, care nu prea au nici in clin nici in maneca cu rusii ci sunt unii mai apropiati de chinezi, altii sunt musulmani…. Interesant.

  16. klaus spune:

    As spune ca situatia din Crimeea este buna si rea pentru Romania si Europa in general. Cum bine a remarcat autorul trezirea Rusiei si radicalizarea situatiei necesita actiune din partea Europei si a NATO. O Rusia slaba si fara nerv scade importanta strategica a Romaniei. In aceste conditii aliatii Nord-Atlantici si EU trebuie sa fie mult mai atenta la aceasta zona si sa evite derapaje in viitorul apropiat. Americanii par sa fi inteles lectia si ramane ca si europenii sa miste in acest sens. O populatie saracita si manevrabila politic nu e in avantajul lor mai ales ca desi cresterea economica si ca nivel de trai a Romaniei in ultimii 20 de ani s-a facut cu multe sacrificii si agenerat multa frustrare. Aceasta frustrare poate fi indreptata in directii gresite destul de simplu. In consecinta, occidentul ar cam trebui sa fie atent la ce se intampla in zona acestor granite estice. Chiar si intrarea in Schengen si libertatea de acces pe piata muncii pentru romani in EU sunt lucruri importante ce trebuiesc discutate si aprobate mai rapid pentru a evita deteriorarea situatiei. Pe de alta parte cred ca suntem destul de departe de un conflict militar sau ceva de acest gen avand in vedere ca toata lumea va pierde din asta. Rusia la nivel strategic sta bine, gazele si petrolul lor fac Europa o mica jucarie in mana lor dar la nivel personal, Putin sta prost, oligarhii rusi au cumparat cam tot ce era de cumparat prin Rusia si mi-e teama ca indiferent de politica Rusiei, politica banilor va invinge si nimeni din Rusia nu are chef de un conflict serios. Da, Putin a miscat pe tabla de sah strategica dar nici el nu e singur si de capul lui acolo. Europa a piedut, vezi refuzul Ucrainei de a certifica miscarea pro-vestica, si asta trebuie sa le dea de gandit politrucilor de la Bruxelles. Daca nici aceasa miscare nu ii trezeste atunci o sa aiba parte de soarta pe care o merita. Oricum, uitandu-ma spre Bruxelles si vestul Europei am impresia ca revad caderea Imperiului Roman de Apus. Aceeasi candoare in intelegerea realitatilor zilnice, aceiasi handicapare in puterea de a lua decizii clare si fara echivoc, aceiasi stupizenie de a merge pe un drum care nu are o directie, aceleasi idealuri rupte de realitati ale lumii in care traim. NATO, si mai exact USA, cam trebuie sa se grabeasca in a se pozitiona in noile directii strategice si daca razboiul cu teroristii e o himera, un fel de soarecele si pisica, Rusia e un adversar mult mai acceptabil din punct de vedere strategic.
    Deci, per total, e rau ca Rusia a miscat (chiar nu inteleg interesul strategic al domnului Putin), si e bine totusi pentru Romania si Republica Moldova. Si daca imi place ceva la miscarea din Crimeea este ca rusii le-au dat o lectie Europenilor exact in termenii stabiliti de Europeni. E exact ca in fabula cu cainele si catelul si se pare ca EU ar cam trebui sa re-evalueze unele principii stupide pe care le sprijina. In contextul actual, daca ma supar, imi pun un steag pe un catarg in curte si ma declar autonom si imi fac si tara. Maine ca sa intrati la mine in curte va cer vize.

    • Lady GAGAusza spune:

      Deci, Crimeea e o punte geostategica spre Odesa + Gura DUnarii ALbastre, unde vor face jonctiunea cu chinejii pe Valurile Dunarii.
      Regiunea ODESA este de o importanta strategica si geopolitica deosebita cand fuzioneaza cu Rep.Nistreana plina de trupe si depozite de armament intr-un Kaliningrad sudist cu bataie lunga pana la stimtorile turcesti, Kosovo… si Muntenegru.
      (pai, daca exista Bug de North, si Bug de Sud, de ce sa nu existe si tupe stelare?

  17. Ciprian spune:

    Prin ianuarie parca, priministrul Poloniei spunea ca Ucraina este in fata dezmembrarii. Oare nu am putea presupune ca deja exista atunci o intelegere de impartire a Ucrainei, si eventual planificarea unor conflicte reciproc avantajoase?

  18. DanBruma spune:

    Acum pe bune ce tara prietena e aia care dupa ce primeste un cadou se duce repede de partea cealalata? Adica Rusia îi dadea Ucrainei Crimeea pentru ca Ucraina sa-si puna apoi coada pe spinare si sa intre in NATO?

  19. Karadeniz spune:

    O dată cu referendumul din Crimeea se desfășoară, prea puțin mediatizat, un altul în Italia. Regiunea Veneto, cu o populație de peste 4,5 milioane locuitori, cuprinzând pe lângă Veneția și alte orașe de renume, Verona, Padova, Vicenza, mai bogată decât media Italiei.
    Metoda referendumului secesionist va tulbura cam toată lumea nu doar Europa. Prin Qebec, Texas , Alaska suflă ceva vânt de autonomie.

  20. Kor spune:

    Chiar nimeni n-a remarcat asemanarea frapanta intre Iugoslavia anilor 90 si Ucraina de azi? Mutatis mutandis.

    • Harald spune:

      N-a remarcat-o nimeni pentru că nu prea e nicio asemănare cu Yugoslavia anilor ’90, probabil știți doar ”din auzite” ce s-a întâmplat atunci. Dar unii dintre noi chiar au trăit vremurile alea. Al dvs.sincer :P

    • bugsy spune:

      pai o asemanarea ar fi ca si sarbii si rusi sunt slavi, nu-I asa?

  21. Fartat Cicero spune:

    O dată pornită avalanşa, n-o mai opreşti. Toată istoria ne arată că orice stat care acumulează suficientă putere şi-o manifestă expansionist. Astăzi se manifestă Rusia. Mâine se va manifesta China. Degeaba ne uităm la tratate, angajamente, garanţii, niciodată nu au avut vreo valoare. Dacă găsiţi măcar un contra-exemplu, vă rog sa-l expuneţi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)