Home » Global / Europa »Orientul Mijlociu »Sinteze » Citesti:

Izgonirea din serai

Theophyle februarie 7, 2011 Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze
56 comentarii 6,039 Vizualizari

Puterile coloniale care au stapanit Orientul Mijlociu, Marea Britanie, Franta si intr-un sens aparte – Italia (Libia) si Spania (Marocul Spaniol)  au reusit sa-si lase o amprenta de spoiala culturala asupra teritoriilor detinute in zona geografica, majoritar araba si aproape in totalitate musulmana. Spoiala culturala a generat o populatie care vorbea limbile si incerca sa se asimileze social,  cultural si economic atmosfera “stapanilor” coloniali. Dupa epilogul colonial de multe ori incheiat violent (Palestina sau Algeria) si cateodata pasnic (Maroc, Tunisia, Emirate, Iordania sau Siria), populatiile cvasi asimilate in cultura metropolelor coloniale au ramas intr-un fel sau altul intr-o dispozitie bivalenta intre poporul lor si patronii coloniali.  De multe ori, ei au devenit si liderii noilor colonii independente, devenind intr-un mod ciudat un fel de cordon ombilical, ramasita unor timpuri anacronice.

Dupa cel de al doilea Razboi Mondial, America devine patronul economic si intr-un sens si politic al unei Europe devastate politic, social si in special economic de ororile razboiului. Statele Unite nu au fost insa singurul patron European, antagonismul militant al razboiului rece a creat doua tabere de influenta si in Orientul Mijlociu, la fel ca in toata lumea. Statele Unite preiau “patronatul” unor colonii Britanice si Franceze, altele se afiliaza Uniunii Sovietice. Maroc, Tunisia Israelul, Iordania, Libanul, Arabia Saudita si statele din Golf sunt preluate de americani. Siria, Egiptul, Algeria trec in tabara Sovietica si  printr-o alternanta mai speciala Irakul si Iranul trec dintr-o tabara in cealalta.

Statele Unite joaca rolul unei Desdemone schizofrenice in Orientul Mijlociu (vezi postarile de ieri aici si aici). Dintr-o parte incearca sa presteze rolul factorului decent, care doreste o decolonizare si tranzitii spre democratii de tip occidental – un Othello decent, profund influentat insa de un  Iago, reprezentant al intrigilor razboiului rece, schimbate dupa terminarea razboiului rece in intrigi economice, care caracterizeaza perioada de globalizare  alerta dupa acest razboi. Starea de fapte nu permite Americii sa devina populara, chiar daca nu este mai “satanica” decat toti ceilalti, de multe ori jucand roluri cu multa bunavointa, platind multi bani din buzunarele contribuabililor americani.

Adevaratul cataclism politic pentru Statele Unite in Orientul Mijlociu s-a petrecut in timpul administratiei Carter, Albul-ca-Zapada, care a urmat (dupa o mica pauza a lui Ford) administratiei lui Nixon.  Revolutia Islamica din Iran si preluarea regimului secular impus de Sahul Persan Mohammad Reza Pahlavi de catre Ayatollahul Khomeini si transformarea Iranului intr-un stat islamist, extremist, militant si exportator principal al “revolutiei islamice” au reprezentat catalizatorul principal al evenimentelor la care asistam astazi.  Comportamentul haotic al administratiei Carter,  lipsa de solutii si TRADAREA Sahului, fostul lor aliat, intr-un interval de azi pe maine au generat impresia ca America este un “tigru de hartie,” ca poate fi invinsa, deoarece a fost deja invinsa si in Orientul Mijlociu dupa invingerea in sud-estul Asiei.

Caderea comunismului si absenta unui nou patron al adversarilor Americii in Orientul Mijlociu au intarziat efectele “revolutiei islamice” Iraniene si propagarea ei in alte tari din Orientul Mijlociu. Am spus ca au intarziat si in nici un caz nu au anulat! Astazi asistam la continuarea revolutiei islamice si cine nu crede o va crede in curand. Singurele fapte incurajatoare, din punctul meu de vedere, sunt noile atitudini ale Cancelarului Merkel si ale Premierului Cameron, care dau semne de trezire din utopia multiculturalista in care a trait si Europa. Un alt lucru incurajator este faptul ca Mubarak nu s-a aratat dispus sa fie sacrificat de Obama, asa cum a fost sacrificat Sahul Iranului de Carter.

Discursul lui Obama in care declama la Cairo in 4 iunie 2009 “Noile inceputuri” in Orientul Mijlociu s-a dovedit suficient pentru foarte putin timp. Fara substanta necesara si fara o politica serioasa inamicitia de care s-a “bucurat” SUA in lumea araba ia o mai mare amploare.   Faptul ca politica americana in Orientul Mijlociu a fost dusa pe cateva voci si lipsa de aptitudini a Secretarului de Stat Clinton nu au ajutat de loc la o redresare.

Datele cu care insotesc aceasta postare arata ca problemele americanilor in Orientul Mijlociu nu sunt de loc usoare si ca probabil in foarte scurt timp vidul puterii exterioare se va umple in Orientul Mijlociu de alte puteri, SUA devenind una dintre ele si in nici un caz cea principala.

Concluzii:

1. SUA a fost infranta politic si diplomatic in Orientul Mijlociu.
2. SUA nu are acum nici conducerea si nici resursele de a-si mentine hegemonia in Orientul Mijlociu.
3. Orientul Mijlociu va deveni multipolar, la fel ca Europa si America.
4. Problemele si antagonismul intre Orientul Mijlociu si Occident sunt in primul rand de ordin religios, social si cultural si dupa aceea politic.
5. Conflictul dintre Israel si Palestinieni este numai simptomul celor mentionate in concluzia 4 si in nici un caz cauza. Rezolvarea acestui conflict nu va reduce cu mult tensiunile din regiune.
6. “Democratizarea” Orientului Mijlociu poate fi facuta asa cum o doresc ei si nu cum o vedem noi. Daca se poate ajunge la o “democratie islamica” trebuie lasati sa o faca, pretul insa va fi o radicalizare totala a regiunii si caderea regimurilor din Peninsula Araba.
7. Globalizarea a rapus sperantele din Orientul Mijlociu intr-o lume mai buna, patronata de americani si de Occident.
8. Romania are o sansa unica de a reveni in Orientul Mijlociu ca “broker onest”, cu toate avantajele politice si economice, daca va gandi repede, inteligent si determinant.

Sondajul Gallup Abu-Dhabi : AbuDhabiGallupCenter_MeasuringMuslim-WestRelations

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "56 comments" on this Article:

  1. Juvete spune:

    Salut Theophyle.
    Subscriu fara rezerve. Adaug si o mica “codita” la punctul 5., – excelent pus degetul pe rana – este simptomul ci nu cauza celor de la pct. 4. Codita este ca in rasturnarea de logica specifica zonei, simptomul respectiv a ajuns pretext retoric, generator si amplificator al resentimentelor lumii arabe fata de restul lumii.
    Ce parere ai de Amos Oz, si “Cum sa lecuiesti un fanatic”?

    • Theophyle Theophyle spune:

      salut Juvete :)
      Superba carte, de predat la scoala :)

    • Doru Dragan spune:

      Am impresia ca ne preocupa mult prea mult situatia SUA in OM. Parerea mea este ca adevarata problema este ramanerea in urma din punct de vedere a dezvoltarii a lumii arabe (si mai larg, a statelor islamice). Acest grav handicap a fost observat chiar de catre unii conducatori ai statelor respective incepand cu Kemal Ataturk. S-a incercat modernizarea fortata cu ajutorul armatei atat in Turcia cat si in Iran cat si in Egipt. In mod ciudat :) militarii sunt cei mai scoliti (pe la diverse academii britanice, franceze sau americane) si din cauza asta cei mai dispusi spre modernizare in aceste tari. Si problema ramane religia si popii (imami, ayatolahi etc.). Parerea mea este ca religia nu poate fi atacata decat dinauntru. Ca atare cred ca e nevoie de o reforma religioasa in zona. Altfel cei care pierd nu vor fi americanii ci chiar locuitorii tarilor respective. Inclinarea balantei spre China sau Rusia nu le va aduce nimic bun. Iar americanii vor lua ceea ce au de luat intr-un fel sau altul. Nu cred ca e cazul sa le plangem de mila.

  2. durak spune:

    Excelent articol. Poate ca ar fi fost bine de inclus influenta UE si mai ales a Rusiei. Ati scris citeva cuvinte intr-un alt articol despre cei 1 milion de rusi din Israel. Ei reprezinta coloana a cincea a lui Putin in Israel. Dar sa nu uitam angajamentele semnate de emigrantii de pe vremea Comitetului Democratic Evreiesc.
    Vidul din OM este creat si va fi umplut de apropiatii (proxies) Iranului. Qui prodest? Rusia va avea venituri pe termen lung datorita instabilitatii din OM. In Israel reprezentatntii KGB – Lieberman, Gaidamak ai falsul dizident Sharanski au lucrat si lucreaza de zor la izolarea Israelului si atacarea regimurilor moderate din OM. Media israeliana de limba rusa este controlata de KGB si atitudinile elitiste au fost si sint dominante.
    In momentul cind ai stabilit grila (criteriile) prin care trebuie sa privesti, totul devine extrem de clar.
    D-voastra d-le Theophyle pareti ca va aflati foarte aproape sa conectati punctele pentru a crea o imagine clara.
    Va urez sucess.

    • Theophyle Theophyle spune:

      durak,
      acuze grele aduci unor oameni care pot fi complet nevinovati. Ca sunt printre ei si baietii cu ochii albastri sunt sigur. Nu cred ca cei care se ocupa cu problemele astea acolo sunt fraieri, dar da, au un impact electoral destul de puternic. Gaidamak inteleg a sters putina, Sheranschi a fost un erou la vremea lui. Restul nu-i prea cunosc. Am sa ma documentez :)

      • durak spune:

        Astept sa va documentati.
        Acuzatiile sunt grave, dar mai grava este realitatea.
        Inchipui-ti-va 1 milion de oameni aproape complet mancurtizati care nu urmaresc media autohtona, ci canele de TV si presa cu continut dictat de KGB.
        V-as sugera sa faceti o lista de tari si organizatii din OM unde Rusia (URSS) a livrat arme incepind de dupa WWII.
        V-as intreba unde si-a facut doctoratul actualul presedinte al Autoritatii palestiniene ai care a fost tema lucrarii.
        V-as intreba ce stiti cum a facut Liberman miloanele lui?
        V-as intreba daca stiti unde a fost in delegatie asasinul lui Itzhak Rabin si daca stiti cine este sotia lui.
        V-as intreba daca stiti cine a fost doctorul personal al lui Ariel Sharon si ce a facut el inainte si in timpul celui de al doilea atac cerebral al fostului PM.
        Poate va interesati ce boala i s-a descoperit lui Olmert dupa o vizita la Moscova si poate va amintiti lucruri similare din anii cincizeci si sau de “radu”.
        Nu sint deloc un adept al teoriilor conspirationiste sau fanteziste.
        Vad doar faptele.
        Va invit sa le cercetati si d-voastra.
        Necunoasterea limbii ebraice ar putea fi un impediment, dar sper ca o sa puteti sa treceti peste asta.

  3. Cristian Medelean spune:

    Din nou, felicitari pentru articol, si pentru concluziile mai mult decat pertinente (accentuand si posibilul rol al Romaniei).

    Concluzia cu numarul 4 este geniala. In sfarsit se spun lucrurilor pe nume: exista o ruptura OM-Vest, de ordin cultural si nu politic. Cred ca cheia “rezolvarii” acestui antagonism sta tocmai in promovarea intelegerii reciproce a diferentelor culturale dintre cele doua lumi… Cum? Greu de spus…:)

    Ceea ce important este ca ceva se schimba. Declaratia lui Cameron de sambata (surprinzatoare pentru multi cred), daca va fi sustinuta de fapte, va schimba cursul politicilor viitoare atat in interirul Europei cat si in relatiile cu Orientul Mijlociu. Momentan cred ca atat OM cat si Europa sunt lovite de perplexitate in urma acestei declaratii. Sa speram ca intelepciunea va prevala de ambele parti, si ca tendintele xenofobe vor fi limitate…

    • Theophyle Theophyle spune:

      Cristian Medelean
      Este si atat timp cat noi nu o vom recunoaste. Nimic nu se va schimba. Imbecilitatea “corectitudinii politice” joaca numai impotriva occidentului. Intotdeauna a jucat!

  4. elena spune:

    “Trădarea şahului”

    Ce mai puteau face americanii cu şahul?
    Să trimită puşcaşii marini să-l sprijine? Şahul nu era un puiuţ idealist plasat între fundamentalişti feroce. Avea armata, avea Savakul ( cu training de la CIA).
    Cred că SUA ar fi intervenit cu plăcere, ca atunci când l-a răsturnat pe Mossadegh, dar nu-şi mai permitea.

    Se pare că Occidentul ]n ’78 suferea de aceeaşi orbire vizavi de regii lui clientelari ca şi acum, mirându-se că nu-i place populaţia, deşi americanii / europenii / israelienii îi consideră băieţi buni.

    “”"As late as 28 September 1978 the US Defense Intelligence Agency reported that the Shah “is expected to remain actively in power over the next ten years.” “”"

    “8. Romania are o sansa unica de a reveni in Orientul Mijlociu ca “broker onest”, cu toate avantajele politice si economice, daca va gandi repede, inteligent si determinant.”

    Nu pot să nu mă gândesc la Caragiale şi la românul “mai mult sau mai puţin onest”.
    Acuma, pe bune, nici o guvernare din ultimii ani nu a dat dovadă de inteligenţă excesivă, de onestitate cred că nu mai are rost să pomenim.

    Mult mai probabil pare să jucăm la două capete. Pe de o parte să se ascundă aici fundamentaliştii vânaţi în restul Europei – combinaţia dintre incompetenţă şi corupţie a autorităţilor e ideală. Pe de altă parte să trimitem nişte soldaţi (căpşunari) ca aliaţi ai SUA – minunată scena din Fahrenheit al lui Michael Moore.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Elena,
      Pana la urma si-a trimis marinsi! si ce s-a intamplat? au ars de vii pana la ultimul din ei. Trebuia sa o faca inainte de ce l-a tradat pe shah.


      In alta ordine de idei cred ca sti mult prea putin si ai o parere prea proasta despre potentele Romaniei.

      Romania are oameni extremi de buni si politicieni foarte prosti.

      Problema Romaniei sunt in primul rand o mare parte a cetatenilor ei. Restul apa de ploaie si masochism cu care ne-am, obisnuit sa ne biciuim singuri, sa primni shuturi in fund si sa zicem si merci!

      • Cristian Medelean spune:

        Theophyle are mare dreptate… Mult prea des ne blabam ca romani ca tara… Ca sa combat aceasta idee imi permit si eu sa scriu ceva (off-topic) despre prietenia… de tara:

        Dincolo de iubirea de tara, atat de emotionala si emotionanta, prietenia de tara are si ea valentele ei. Pentru romanii de pe orice continent, prietenia de tara devine la fel de nobila si de necesara precum iubirea de tara in genere. Nobila, pentru ca un prieten devotat, onorabil si statornic, nu-si uita vechii tovarasi (“prieteni noi sa-ti faci, dar de cei batrani sa nu te lasi”); necesara, pentru ca tara are nevoie de prietenia noastra, poate mai mult ca niciodata (“prietenul la nevoie se cunoaste”).
        Ca sa fii prieten cu tara ta trebuie in primul rand sa inveti a proteja si promova limba ei, limba stramoseasca. Daca esti prieten cu tara ta transmiti copiilor tai aceasta limba rara, vorbita numai de o mana de 25 de milioane de suflete. Daca esti prieten cu tara ta, iti inveti copiii sa-ti raspunda in limba romana si nu intr-o limba hibrida, falsa. Hibridizarea limbii arata ca nu i-ai invatat cum trebuie limba pe care ai mostenit-o. Daca esti prieten cu tara ta nu imprumuti fara discernamant cuvinte din alte limbi. Acolo unde gasesti corespondent, folosesti originalul. Daca esti prieten cu tara ta spui “bine” si nu “ok”, spui “da” si nu “ia” (sau ieea). Daca esti prieten cu tara ta nu schimonosesti cuvintele cu accente nepotrivite care uratesc limba si-o fac de nerecunoscut…
        Ca sa fii prieten cu tara ta trebuie mai apoi sa inveti a-i proteja si promova cultura. Citeste copiilor tai, macar din cand in cand, din basmele romanilor. Indeamna-i sa viseze la tinerete fara batranete, sa creasca alaturi de Fat-Frumos, Ileana Cosanzeana si Praslea cel Voinic, si sa-si imagineze pasarea maiastra si balaurul cu sapte capete. Nu e oare pacat sa retezam aceste povesti purtate pe varful limbii timp de secole de antecesori – care transcend timpul si timpurile – dintr-o singura lovitura, ignoranta si vinovata? Daca esti prieten cu tara ta ii porti in suflet pe Eminescu si pe Creanga – doi prieteni buni la vremea lor – si le citesti poeziile si amintirile; macar din cand in cand. Daca esti prieten cu tara ta, la ceas de seara le soptesti duios copiilor tai din Somnoroase Pasarele sau Sara pe Deal; pe cei mai mari ii ajuti sa patrunda in lumea uluitoare a Scrisorilor sau a Luceafarului eminescian. Le povestesti de Nica si de ispravile copilariei lui, descrise atat de sensibil de Creanga. Fara urma de regret, poti parcurge, macar din cand in cand, operele unui L. Blaga, N. Stanescu, V. Rebreanu, M. Sadoveanu sau M. Preda. Daca esti prieten cu tara ta nu uiti de muzica noastra populara, atat de originala. Asculti, macar din cand in cand, o doina, o balada, un cantec de voie buna. Daca esti prieten cu tara ta, introduci in repertoriul muzical pe care-l asculti opere de G. Enescu sau C. Porumbescu; lasi casa sa se umple de rapsodii si balade… Daca esti prieten cu tara ta, nu-l lasi pe Brancusi uitat intr-un cotlon al mintii si al sufletului. Dimpotriva, arunci cu ochiul, macar din cand in cand, la operele maestrului; ii initiezi si pe copiii tai in tainele Coloanei Infinitului, a Portii Sarutului, sau a Mesei Tacerii.
        Ca sa fii prieten cu tara ta mai trebuie si sa nu-i uiti istoria. Trebuie sa intelegem ca noi suntem doar un capat al ei: capatul prezentului. Si ca pana la acest capat, ca noi sa fim aici-acum, generatii intregi de bunici si stra-strabunici au infruntat vicisitudinea vremurilor cu demnitate si curaj. Iar lucrul acesta obliga precum nobletea. Daca esti prieten cu tara ta, iti amintesti, macar din cand in cand, de originea daco-romana, de vitejia lui Decebal si-a lui Traian, de Sarmizegetusa Regia. Daca esti prieten cu tara ta, iti amintesti, macar din cand in cand, de Mircea si de batalia de la Rovine, de Stefan si de batalia de la Vaslui, de Mihai si de Cuza. Daca esti prieten cu tara ta lupta de la Marasti, Marasesti si Oituz nu-ti e straina. Daca esti prieten cu tara ta, de 1 decembrie inchini o cupa de sampanie in cinstea celor – nimeni altii decat stra-strabunicii nostri – ce au infaptuit Marea Unire de la 1918. Daca esti prieten cu tara ta, imnul national nu reprezinta doar un cantec premergator meciurilor nationalei de fotbal, ci un simbol al tuturor prietenilor tai – vii si morti – care vorbesc aceeasi limba. Daca esti prieten cu tara ta, un tricolor, macar cat o batistuta, trebuie sa ai prin casa. Daca esti prieten cu tara nu uiti sa-i inveti si pe copiii tai, macar din cand in cand, putina istorie a neamului. Daca esti prieten cu tara ta nu-ti sfidezi comunitatea ci participi, macar din cand in cand, la viata ei. Nu de alta dar “un prieten in satul tau valoreaza mai mult decat saisprezece frati influenti la curte” (proverb romanesc).
        In ultima instanta, ca sa fii prieten cu tara ta trebuie sa respecti si sa intelegi toate celelalte tari, oricat de diferite ti-ar parea. Prietenia de tara n-are nimic in comun cu egotismul, cu ura, cu sentimentele – adesea false – de superioritate, sau cu fanatismul. Daca esti prieten cu tara ta, stii prea bine sa-i respecti pe prietenii altor tari, pentru ca intelegi prea bine ca prietenia de tara e universala. Nu le cauti nod in papura sau cusururi pentru ca “cine cauta prieteni fara cusururi, fara prieteni ramane”. Daca esti prieten cu tara ta stii sa traiesti printre altii, si sa-ti castigi respectul prin munca ta, pentru ca munca este bratara de aur. Asta daca esti prieten cu tara ta…

      • elena spune:

        Cred că una e să încerci să-ţi scoţi proprii cetăţeni ţinuţi ostatici împotriva uzanţelor internaţionale, alta e să insişti să redai tronul unui monarh foarte urât de propriul popor.

        Mă gândesc că şahul era atât de detestat că n-au putut risca să se bage să-l reinstaleze. Părere subiectivă – nu ştiu a cântărit şi climatul internaţional. Se temeau că intervin ruşii?

        Masochism, fatalism – trăim aici – ce altă dovadă a potenţelor guvernamentale să mai cerem?

        “oameni extrem de buni”
        Mulţi peste graniţă, foarte mulţi. Colegii mei de facultă au rezistat cam un an înainte să se care – unii. Alţii, mai pe fază sau mai fatalişti, îşi aranjaseră plecarea din timpul facultăţii.

        Dincolo de cetăţenii problematici – cei plecaţi sau cei rămaşi? – rămâne întrebarea ce ne face pe noi mai cu moţ în a ne învârti în zonă? De ce or să ne placă arabii mai mult ca pe bulgari, de exemplu?
        În afară de reţeaua de contacte de pe vremea împuşcatului nu văd vreun atu al României.

        A, că vor fi unii băieţi deştepţi care vor învârti sume ţapene în zonă – probabil. Dar să folosească asta “României” şi imensei majorităţi a românilor nu prea cred.
        Vezi “Kapitalism” al lui Alexandru Solomon.

        • Gamer spune:

          Foarte bine punctata migratia romanilor buni spre alte societati mai friendly. De acord si cu aiureala potrivit careia ro ar putea juca vreun rol prin zona. Pana si cele de figuranti s-au ocupat de mult. N-are sens sa mai pomenim cauzele. Vom mai vb despre aceleasi cauze si peste alte cateva zeci de ani… sau nu’sh cate alte decenii le vor mai fi necesare romanilor pt a le iesi din sange nationalismul de tip vadimist.
          Pe de alta parte,
          cand cu “revolutia de iasomie” din Tunisia au existat anticipari despre ceea ce va urma. Sigur ca “specialistii” s-au grabit atunci sa arunce batista negarii pe tambalul problemelor din intreaga zona.

          • Theophyle Theophyle spune:

            Gamer salut :)
            De obicei sunt de acord cu multe parerile tale si aici si pe Politeia. De data asta nu sunt. Cinismul e bun cand promoveaza ceva in afara de cinism. Crede-ma ca aici chiar nu sti care sunt parerile despre Romania la nivele destul de inalte in regiune de ambele parti. Cat despre cei care vin si pleaca este o parte din lumea moderna chiar daca la noi lucruirile se fac mai mult de nevoie.

          • Doru Dragan spune:

            In acest punct o sa-l sustin pe Theophyle. Si eu am am avut o parere foarte proasta despre politicienii romani si chiar despre serviciile noastre de informatii. Asta pana la episodul “ziaristilor rapiti” ;) din Irak. Dincolo de tragi-comedia burlesca aparenta acolo s-a intamplat ceva foarte serios. Cineva a incercat sa incalceasca cat se poate de rau itele. Si altcineva (nu spui cine, persoana importanta dar … becher :D ) le-a descurcat intr-un mod admirabil si asta in mod evident cu ajutorul unor relatii speciale cu lumea araba. Oricat m-am uitat eu prin jur nu am mai vazut asa ceva in cazul altor cazuri de rapiri. Avem noi romanii un CE special :lol:

  5. ampersand spune:

    Nu știu cât e de corect rezultatul analizei, cel puțin raportat la momentul de față. Eu cred că vom putea afirma că “SUA a pierdut, politic și diplomatic”, Egiptul, doar în momentul în care acesta va rupe tratatul de pace cu Israelul. Administrația SUA e interesată primordial de acest rol al Egiptului, nu de cine conduce țara. SUA e, economic, în primul rând exportator în Egipt, militar nu are trupe dislocate acolo, are o comunitate de vreo 500.000 de egipteni pe teritoriul american, aprox 52.000 de rezidenți în Egipt, deci nu se poate pune problema că Egiptul ar fi o “colonie” americană ce-ar putea-o pierde.

    • Theophyle Theophyle spune:

      ampersand,
      America astazi este intr-o situatie de lose-lose in orientul mijlociu. Ei stiu asta si si-au facut-o cu mana lor. Nimeni nu-i mai crede nicaieri acolo. Daca citesti discursul lui pere de joia trecuta poti sa-ti daiu seama ca nimeni nu-i mai crede, nici macar aliatii lor principali in OM.

      • ampersand spune:

        Ca căpşunar, am avut doi ani de zile un coleg egiptean, plus că am zilnic discuţii cu americani. Egipteanul – inginer IT, 28 de ani – chiar avea dublă cetăţenie, egipteană şi americană. Din ce ne povestea el, la nivel de cetăţean, SUA n-a fost niciodată o prezenţă manifestă, ci una – să zicem generic – culturală. Iar despre americani, ai râde de opinia lor: dacă Egiptul n-are nevoie de ajutor american ca să-i ţină pe fundamentalişti la respect, cu-atât mai bine pentru SUA, cheltuieli externe mai puţine :) Evident, sunt doar câteva opinii, nu pot fi considerate nici pe departe “eşantion reprezentativ”. E interesant de observat că prima pagină a presei americane de ieri şi de azi a fost ţinută de SuperBowl :)

        • super-cinic spune:

          nu e unsecret ca “cultura politica” a americanului de rand este esential izolationista. Adu-ti aminte ce a trebuit sa faca Roosevelt ca sa participe la WWII. Ca o opinie personala, distrugerea -de catre USA- a imperiului colonial britanic a fost o eroare masiva, de neiertat. Britanicii au stiut sa creasca treptat o elita. India si azi este o democratie. Si -cu toleranta- nici Pakistan nu este o teocratie.

  6. CFG spune:

    Au dat-o la intors americanii (nu de azi, desigur):
    http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-4025070,00.html
    “Clinton: Don’t force Mubarak out”

    Este dupa cum a scris Theophyle, chapaux bas.
    Urmeaza ca US sa si-o ia de la egipteni (cum bine scrie Theophyle)

    Cameron a mai spus acum cativa ani ca trebuie sa se renunte la multiculturism, nu este o noutate. :) Este adevarat, atunci nu era PM.

    • ampersand spune:

      În ce-ar consta “să şi-o ia de la egipteni”?

      • Theophyle Theophyle spune:

        ampersand,
        trecerea flotei dintr-o mare in alta prin Canalul de Suez spre exemplu. Egiptul are dreptul conform legislatiei internationale sa limiteze trecerea de forte militare.

        • ampersand spune:

          Eh, hai.. Suezul are importanţă globală, nu numai pentru SUA – de fapt, nu ştiu câtă pondere are pentru americani. Dar ţin minte bine, cînd Egiptul a naţionalizat Suezul, Eisenhower le-a bătut cu pumnu-n masă lui Ben Gurion şi englezului – am un lapsus – să se abţină că, dacă nu, va acorda ajutor Egiptului.

          • CFG spune:

            Egypt poate bloca trecerea navelor militare conform legilor internationale. Nave militare. Nu are restrictia (legala) pe care o are Turcia cu privire la Bosfor-Dardanele, de a permite navelor militare construite in Marea Neagra sa treaca prin strimtoare.

  7. bigone spune:

    Bun articol, o gandire foarte clara. Daca extrapolam, asa cum caderea Imperiului britanic in zona a durat 40-50 ani, la viteza cu care se desfaoara lucrurile acum si coroborat cu ridicarea Chinei si de ce nu a Turciei, in 10-20 ani influenta americana va fi identica cu cea a UE.

    • Gamer spune:

      Cred ca “influenta americana in zona” ar trebui conjugata la timpul trecut. Actuala administatie de la Washington n-are cu ce/cine. Drept urmare nici nu poate. Iar Cameron e cam singur. Angelika e-n tandreturi cu Putinica. Despre restul UE…. numai de bine.

  8. Cristian Medelean spune:

    Theophyle,

    Spuneai: “Crede-ma ca aici chiar nu sti care sunt parerile despre Romania la nivele destul de inalte in regiune de ambele parti.”

    Poti sa detaliezi putintel? Eventual intr-un alt articol (pura sugestie, cred ca ar starni interesul multora)… Nu de alta dar nu am surse la indemana in privinta perceptiei/parerii actuale cercurilor politice (europene, americane, etc.) asupra Romaniei… Multumesc!

    • elena spune:

      Şi eu aş fi curioasă. Am citit despre vizitele dese ale fostului cuplu prezidenţial în Iran şi Pakistan, dar asta e deja istorie.
      Ar mai fi faza cu foştii studenţi arabi de pe vremea lui Ceauşescu care şi-au deschis afaceri chiar importante în România şi ar putea servi de intermediari.
      Nu ştiu însă ce a făcut România în ultimii douăzeci de ani ca să aibă o bună imagine în zonă. În afară de faptul că l-am lăsat să plece pe Hayssam :)

    • Theophyle Theophyle spune:

      Da, Cristian.
      In ultimele evenimente din Gaza nimeni nu a iesit din Gaza in afara cetatenilor romani. Olandezi si spanioli au asteptat 3 zile romanii au iesit dup 8 ore dupa ce Cristian Diaconescu a telefonat la Ministerul de Externe Israelian. Mic exemplu!

      • Cristian Medelean spune:

        Multumesc frumos Theophyle… Sincer, habar n-aveam de aceasta afacere. Media romaneasca a tacut malc… Cum spuneam, sic um sugera si Elena, ar fi interesanta o analiza mai ampla a “perceptiilor” Vestului sau Estului despre Romania… Eventual niste linkuri utile intre timp…:)

  9. fLoreign spune:

    Personal ma indoiesc de faptul ca sintagme precum “imbecilitatea corectitudinii politice”, “lipsa de aptitudini a Secretarului de Stat Clinton”, “comportamentul haotic al administratiei Carter”, ‘ TRADAREA Sahului”, califica articolul drept o imagine echilibrata a crizei din OM. Am impresia ca Theophile are o viziune unilaterala paternalista asupra politicii internationale, in care negocierile sunt purtate in spatele cortinei, netransparent, si la care iau parte doar putini actori. Mai exact, aceasta este o descriere nu prea detaliata a politicii “conventionale”, bazata pe decizii rapide si de multe ori gresite (efectul “groupthink”, apud Janis), pe care as numi-o IPOCRITA, in opozitie cu politica pe care Theophile o numeste INCOERENTA, in care data fiind complexitatea situatiei, factorii de decizie au initial, pentru o durata mai mare de timp (inaintea deciziei finale, greu de luat), in mod explicabil, opinii diferite.

    Meciul nu se joaca doar in OM. Elvetia, aceeasi tara care a interzis prin referendum minaretele, l-a facut recent pe GW Bush sa renunte la participarea la o gala din Elvetia, ca urmare a suspiciunilor de favorizare si incitare la TORTURA. Da, unii asa vad politica externa de inspiratie republicana a SUA pe care in mod vadit Theophile o expune aici. Si probabil aceasta se afla la originea marii majoritati a sentimentelor anti-americane din Orientul Mijlociu. Faptul ca aceste sentimente ajung sa lezeze interesele americane tocmai in momentele de dezghet (thaw), cum este cel actual, din timpul administratiei Obama, ori cel trecut, din timpul administratiei Carter, poate fi atribuit incompetentei administratiilor titulare in cauza in masura in care aceste administratii nu au facut suficiente eforturi pentru a se delimita de politica militarista a administratiilor precedente (totusi, administratia Gerald Ford, inlocuitorul demisionarului Nixon, a fost un caz mai deosebit, iar Ford deja se confrunta cu probleme serioase si in OM, nu doar in Vietnam).

    • bigone spune:

      Nu sunt de acord ca acesta este un moment de dezghet.Nu confunda dezghetul cu decaderea.Spre deosebire de alte momente slabe de care aminteai, USA este in regres.In primul rind ca putere economica,in al doilea rind ca putere tehnologica. si in al treilea rind par profund dezorientati.Nu e o problema faptul ca Obama este un conducator mai mult sau mai putin slab ci tocmai lucrurile din spatele lui pe care le-am amintit mai sus. Nu mai vorbesc de faptul ca SUA sunt autorul moral al acestei crize economice, ceea ce le-a atras multa “simpatie”.

      • ampersand spune:

        Bigone, nu ştiu de unde ai informaţia cu regresul tehnologic al SUA, chiar aş fi curios şi interesat să-mi indici o sursă. Pînă una alta, pe computerul meu scrie “Dell, assembled in China”, nicidecum “Chiun Ho, assembled in USA” – dacă la aşa ceva te refereai. Pe de altă parte, la asemenea dimensiuni economice ca cele ale SUA, regresul şi ascensiunea în valori absolute pot fi colosale pentru o ţară mică, dar perfect normale în valori relative: în anii 90, Japonia – putere economică în toată puterea cuvântului – depăşise SUA; dar pentru cât timp?

        • bigone spune:

          Ei na am exagerat , mai corect “gap”-ul tehnologic intre State si competitori se micsoreaza.Eu am un Lenovo de ex Made in China.

          • bigone spune:

            Si iata si “sursa” mea : http://www.bbc.co.uk/blogs/thereporters/mattfrei/2011/01/us_status_anxiety_over_rising.html .Daca nu esti de acord nu inseamna ca esti cel mai destept. Oricum ca vechi TR-ist de la 01662 iti transmit salutari.

          • ampersand spune:

            :) ) Merci mult pt. salutări – toate cele bune! Sper să nu se supere Teophyle pe micul nostru off-topic :)

          • Theophyle Theophyle spune:

            nu ma supar deloc :)
            bigone nu are dreptate. Tehnologic vorbind SUA decaleaza “rest of the world” intre 20 si 60 de ani. Depinde in ce domeniu. Absolut sigur!

          • fLoreign spune:

            Ei, da, tulburarile de adaptare la noua situatie globala sunt reale, probabil exista si niste greseli de atribuire, sunt gasiti tapi ispasitori, sunt alese solutii nu chiar ideale etc. Probabil noile tari emergente au invatat cate ceva din lectia Japoniei anilor ’90, asa ca acum partida este alta. Pana una-alta, SUA este inca cea mai mare economie mondiala, ar fi chiar mai mare daca ar putea si incasa drepturile de autor (iPhone este “designed in USA” si abia apoi “manufactured in China”, exemplele ar putea continua la nesfarsit). Se intampla probabil si ca au momentan mai putini bani de impartit in afara (ce sa faca sarmanul platitor de taxe american, sa se bucure ca banii lui raman mai aproape de casa, ori sa se infurie ca banii lui nu se traduc intr-o hegemonie universala?) pentru a favoriza diverse factiuni ( iata de pilda averea lui Mubarak, ori ce se intampla cu banii americani in Pakistan ), si nu este greu sa inferam ca s-ar putea sa existe la orizont o sursa mai grasa de fonduri pentru cei doritori.

            Daca privim insa inainte, spre avantul inca ezitant al tehnologiilor “energy miser”, problema dependentei energetice a Vestului de tarile arabe se diminueaza mult in intensitate. Fireste, asta presupune niste restructurari in mentalitatea americanului din suburbie (iata, frustrarea perfect justificata a sustinatorilor Tea Party care inca nu au o viziune de ansamblu asupra adevaratelor motive pentru care le este mai greu acum decat le era acum douazeci de ani, sa zicem), care nu va mai putea conduce SUV-ul cu un consum scandalos de benzina in mile pe galon, insa economia va merge inainte, poate isi va lua o masina electrica, ori poate isi va face (abomination!) abonament la autobuz, ori poate tendinta actuala de crestere a ponderii joburilor de tipul “work-at-home”, unde prezenta fizica a angajatilor in cladirea companiei nu este esentiala, va continua.

            Pana la urma si oamenii astia din Orient vor doar o viata normala: sa aiba cele necesare traiului, sa nu fie ridicati noaptea din pat si dusi cu duba, sa aiba acces la informatie, sa se simta respectati si egalii altora. Poate ca in timp vor gasi si echilibrul potrivit intre puterea statului si puterea religiei organizate, care exista (cu problemele de rigoare) in Europa de Vest , in SUA mai putin, iar in Europa de Est inca se bajbaie. Personal cred ca daca extremistii de tip Al-Qaeda si-ar diminua influenta in regiune si in lume, asta ar duce la un climat mai respirabil peste tot, pentru ca nu ar mai da prilej altor extremisti sa vicieze atmosfera cu alarmismele lor.

  10. raulcat spune:

    Amr Moussa ce stiti si ce preconizati in privinta lui?

  11. pragmatic spune:

    Theo, osana, aferim sau chapeau. La alegere! PS. intr-un roman de 2 lei scris in USA, un american zicea (singurele chestii interesante): societatea islamica este cateva sute de ani in urma “europenilor” si reactia in fata salturilor tehnologice este RESPINGEREA. Ultrasimplificand atat timp cat sursa de alfabetizare este “medresa/madras s.am.d” si implict Quranul iar indoctrinarea tehnologica este inexistenta (ca sa nu contrazica Quranul) nu ne asteptam la miracole. In definitiv, noi insine, la nivelul mental si tehnologic al cruciadelor nu eram foarte diferit. Din pacate, diagnosticul exact nu implica un tratament eficace pe termen scurt si probabil nici mediu. Trist!

  12. gabriel spune:

    Cel mai bun articol pe care l-am citit despre OM. De unde atata informatie ? :) (am obs la comentarii lucruri pe care nici macar nu le banuiam)Am mai participat si la discutia online cu Manuela Paraipan expert in relatiile din OM dar cred ca dansa, ca de altfel ca toti europenii dinainte de 90 nu realizeaza incompatibilitatea celor doua mari civilizatii si accentueaza doar componenta sociala economica si eterna lupta dintre bogati si saraci. Singurii care nu s-au integrat, in toate societatile europene au fost musulmanii. Si nu pentru ca nu au fost lasati ci pentru ca nu au vrut! De pe coasta africana de vest pana in oceanul Pacific toate statele musulmane, desi cu popoare diferite, se confrunta cu aceeasi problema: fundamentalismul. Islamul de azi e o religie ce respinge modernismul, este intolerant si are alte valori. Pasii grabiti spre modernitate au creat un fel de inchizitie in lumea musulmana. Un stat musulman laic este o iluzie pentru ca islamul este societate si guverneaza cele mai importante aspecte ale vietii lor, juridic economic etc. In Turcia(!) democratia se tine cu armele in Egipt zeci de mii de oameni se opresc din revolta pentru a se ruga, sauditii au politie religioasa si sa nu mai vorbim de iranieni…

  13. catalin otelariu spune:

    Apreciez ca interesant articolul dar consider concluziile exagerate.
    USA nu este nici Alba ca Zapada si nici Desdemona. USA nu a fost pentru Orientul MIjlociu un colonist feroce ci a fost mai degraba un partener care nu a incercat sa-si impuna propriul sistem de valori ci a acceptat o cooperare reciproc avantajoasa. USA nu a avut pretentii de asa zisa civilizare a lumii arabe, a evitat disputele religioase si s-a focalizat exclusiv pe partea economica.
    USA a fost uneori ezitanta si cu siguranta de multe ori inconsecventa cu propria politica (vezi criza Canalului Suez sau criza iraniana) dar a fost mereu un partener principial care a asigurat lumii arabe un viitor economic si o piata imensa de desfacere.
    De aceea apreciez ca USA are nevoie de Orientul Apropiat dar in egala masura Orientul Apropiat are nevoie de USA iar oricine a citit putina istorie stie ca orice relatie de dusmanie cu USA a fost sinucigasa pt orice tara care a promovat o astfel de politica (vezi Rusia, Japonia sau Germania) pe cand o cooperare cu USA pe baze principiale a fost mereu reciproc avantajoasa pe termen lung (vezi Orientul Apropiat, Japonia sau Germania).
    USA nu a fost intotdeauna un partener consecvent si serios in integralitatea politicii sale dar a fost un partener generos, care a avut si va avea cautare, apreciez eu si in urmatorul secol.
    Nu sunt un fan al USA dar apreciez onest ca trebuie sa dam cezarului ce este al cezarului.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Traim si vedem :)
      majoritatea previziunilor lor (pana acum) au fost inexacte. Ale mele au atins 80% din ceea ce am scris. Vedem mai departe :)

      • raulcat spune:

        eu nu sustin nici una,nici alta..nu am expertiza..si ai vazut ca nu-mi dau cu parerea.
        citesc si la sfarsit tragem linie..
        dupa ce am tras linie, o sa-mi stabilesc sursele informationale..

  14. cezar spune:

    7. Globalizarea a rapus sperantele din Orientul Mijlociu intr-o lume mai buna, patronata de americani si de Occident.

    Prea dramatic. Globalizarea ideilor, internetul etc. conduce incet si sigur la informare, gandit pe cont propriu, adica individualism – moartea oricarei religii/dictaturi religioase etc. In Egipt oamenii vor mancare , slujbe, distractie, ca peste tot. In Iran,ce sa mai vorbim.

    4. Problemele si antagonismul intre Orientul Mijlociu si Occident sunt in primul rand de ordin religios, social si cultural si dupa aceea politic. .

    In tarile islamiste, religios=social=cultural=politic. Dar lucrurile sunt impinse incet si sigur de acelasi individualism care urmareste emanciparea individului in primul rand economic. Mahomedanii vor cash la banca, casa in “Pipera”, masina in curte, 5000 dolari pe luna, net liber, chiar si free porn daca vrei. Deocamdata doar beneficiarii petro dolarilor de la varf au acces la aceste lucruri, la care se mai adauga, spre ipocrita oroare a oamenilor simpli, alcoolul si carnea de porc (vezi chefurile printilor sauditi, devoalate recent).

  15. cezar spune:

    http://standard.money.ro/politica-si-societate/de-ce-renunta-obama-la-prietenii-americii-15933.html

    Articolul ofera o alternativa la explicatiile lui Teophyle, si,culmea, trage concluzia ca America a castigat strada abandonandu-si tiranii prietenosi si ineficienti.

  16. despre 2012 spune:

    [...] browser não suporta iframes. Vezi si: http://www.contributors.ro/global-europa/izgonirea-din-serai/ Tags: Aaron Russo, Agenda Finala, Noua Ordine [...]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)