Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Jihadiştii americani

Martin S Martin septembrie 8, 2014 Global / Europa, Sinteze
20 comentarii 1,754 Vizualizari

Motto: Şi cel care ridică sabia, de sabie va pieri.

Iisus Cristos (Evanghelia după Matei 26:52)

După Mohamed (Muhammad 570-632) lumea se împarte în credincioşi (adepţii Islamului) şi necredincioşi (idolatri/politeişti care se închină la zeităţi şi popoarele cărţii(bibliei) -evreii şi creştinii). După  Coran, care este inspirat din religiile monoteiste premergătoare, popoarele cărţii trebuie tratate cu respect şi trebuie protejate.

Una dintre datoriile religioase ale unui musulman credincios este jihad (al şaselea stâlp al credinţei), care este obligaţia  de a proteja credinţa adevărată, Islamul şi de a lupta în numele ei, opunându-se celor care o atacă. Nu există nici un fragment al Coranului care să îndemne la asasinarea celor nevinovaţi, la inducerea de omor în masă în alte ţări sau la uciderea şi torturarea în scopuri politice.

În lumea modernă, conceptul de jihad a fost schimbat pe baze ideologice de către radicalii Islamului şi s-a transformat în suportul teoretic al acţiunilor agresive de tip terorist, al războaielor religioase în numele Islamului, al unor acte de mare cruzime (torturi, decapitare) şi al uciderii unor mari grupuri de prizonieri, ca şi de civili de altă religie, care nu acceptă convertirea la Islam (genocid). În anul 1992, Usamma bin Ladin a făcut publică Declaraţia frontului lumii islamice de jihad împotriva evreilor şi cruciaţilor, prin care cere fiecărui credincios musulman să omoare pe cei de altă credinţă. Bin Ladin şi alţi câţiva militanţi au înfiinţat organizaţia Al-Qaeda (Baza), organizată pe principiul “centralizării deciziei şi descentralizării execuţiei”, în anul 1988.  Ea a derivat din grupul de mujahedini (luptători  pentru jihad), care a susţinut conflictul militar cu URSS, în Afganistan, după invazia ţării de către sovietici în anul 1980. În acea perioadă, mujahedinii au fost ajutaţi cu armament, comunicaţii şi logistică de Statele Unite. Al-Qaeda şi organizaţiile afiliate au atacat ţinte militare şi civile, cele mai cunoscute atacuri fiind distrugerea World Trade Center din New York City la 11 Septembrie 2001, atacul ambasadelor americane din Africa (1998), atacul consulatului american din Benghazi Libia şi uciderea ambasadorului (2012), atacurile cu explozive din Bali şi multe altele.

Membrii organizaţiilor teroriste Al-Qaeda au ucis şi numeroşi musulmani, militari şi civili şi sunt implicaţi în războiul civil din Siria şi Libia. Ei au răpit persoane civile şi le-au executat, unele vitime fiind ucise prin decapitare (Daniel Pearl).

În ultimele săptămâni, lumea a urmărit cum organizaţia teroristă ISIS (Statul Islamic al Irakului şi Siriei), sprijinită financiar şi militar de mai multe ţări, a înregistrat succese militare mari cu rapiditate, a ocupat un teritoriu larg în cele două ţări şi a declarat formarea califatului islamic. Ei sunt cei care s-au făcut cunoscuţi pentru o  brutalitate nemaiîntâlnită, au ucis mii de prizonieri sirieni, sute de Yazidi şi creştini, au crucificat şi decapitat mai mulţi prizonieri, dintre care ziariştii americani James Foley şi Stephen Sotoloff, a căror execuţie a fost filmată şi făcută publică. Armatele ISIS se luptă cu musulmanii şiiţi şi alawiţi, cu populaţia kurdă şi încearcă să extermine minorităţile creştină şi Yazidi. Mulţi din ei sunt războinici profesionişti, alţii provin din militari irakieni suniţi, foşti combatanţi din armata şi poliţia lui Saddam Hussein.  Urmare exceselor de violenţă şi cruzime, Al-Qaeda a exclus ISIS din rândul organizaţiilor cu care este asociată.

Un număr de circa o sută de cetăţeni americani şi câteva sute de vest europeni s-au alăturat acestei organizaţii şi luptă alături de ei în Orientul Mijlociu. În anii precedenţi, câţiva cetăţeni americani s-au înscris în alte organizaţii teroriste legate de Al-Qaeda în Africa (Sudan, Somalia, Libia) şi Asia (Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Yemen). În luna Mai 2014, un american, al cărui nume arabizat era Abu Huraira al-Amriki, înrolat într-o organizaţie din Siria, a fost voluntar pentru o misiune de atac exploziv prin sinucidere, împotriva unei unităţi a armatei siriene. Tot în vara anului 2014, un cetăţean american originar din San Diego, Douglas McAuthur McCain, membru al unei miliţii din Siria, a murit în lupte.

Un oficial din USA a declarat că, în ultimele luni, se înregistrează o creştere explozivă a americanilor care ajung în Siria prin Turcia, pentru a se înscrie în ISIS.

Cum se explică aceasta?

O parte dintre voluntarii care vin din ţările vestice sunt de etnie arabă sau asiatică şi de religie musulmană. Cei mai mulţi sunt copii ai celor din prima generaţie de imigranţi, trăiesc în comunităţi care nu s-au integrat în populaţia şi cultura locală, sunt recrutaţi în special prin intermediul clericilor prin procesul de “radicalizare” (dezvoltarea urii faţă de Vest, faţă de creştinism şi de evrei, opoziţie faţă de intervenţiile militare ale USA, ţărilor vestice şi NATO în Orientul Mijlociu, cultivarea “victimizării”, dezvoltarea spiritului de devotament faţă de mişcările islamice de “răzbunare”, glorificarea morţii şi a sacrificiului). Pentru mulţi dintre aceştia, aderarea la grupurile islamice teroriste este o cale de a-şi găsi o identitate, de se transforma în indivizi care trebuie respectaţi. În procesul de radicalizare, mulţi fac mai întâi călătorii în ţările de origine, de unde se întorc cu o motivaţie şi mai puternică pentru participarea la acte violente. Aşa s-a întâmplat cu fraţii Tsarnaev, care au pus la cale atentatul cu bombe la maratonul oraşului Boston din 2013, după ce unul din ei a vizitat Daghestanul, unde a fost recrutat şi antrenat în materiale explozibile.

Alţi recruţi, cetăţeni americani de multe generaţii, sunt atraşi către ideile antiamericane de  cercurile musulmane din care fac parte, sau în care intră abandonându-şi precedenta religie creştină. Mulţi dintre aceştia sunt recrutaţi în închisori, care s-au dovedit un teren fertil pentru prozeliţi.

Media digitale găzduiesc materiale propagandistice şi detalii pentru cei care sunt interesaţi în asocierea cu terorismul islamic internaţional.

Cei mai mulţi dintre cei recrutaţi sunt încorporaţi în formaţiunile militare din Siria şi Irak. Mulţi însă sunt folosiţi pentru interogatoriile prizonierilor, alţii sunt medici, personal medical, avocaţi, ingineri şi tehnicieni specialişti în industria petrolului. ISIS are o vastă echipă economică, prin care obţine mari profituri din vânzarea de petrol şi droguri, răscumpărări şi contrabandă. Se spune că, numai din răscumpărările din ultimii doi ani, ISIS a obţinut câteva sute de milioane de dolari. ISIS (or ISIL) pune rapid în funcţie un sistem statal cu guvern,taxe, legi şi armată regulată în teritoriile cucerite.

Marea atracţie a voluntarilor din Vest este că au paşapoarte ale ţărilor din care provin, ceea ce le permite intrarea şi ieşirea nelimitată până în prezent. Din aceată cauză, instituţiile  de securitate se tem că, după o pregătire tehnică, mulţi din ei se vor întoarce în ţările de origine pentru a provoca acte de terorism. În oraşul Ciudad  Juarez, din Mexicul de Nord, situat aproape de graniţa sudică a Statelor Unite, a fost identificat un grup ISIS care pune la cale atacuri pe teritoriul american, posibil legate de aniversarea de 13 ani de la atacurile cu avioane din New York, Washington şi Pensylvania (11 Septembrie). De curând, aeroportul din Tripoli, Libia a fost atacat de extremişti şi 12 aeronave “au dispărut”. Sunt zvonuri că ele ar putea fi folosite în acţiuni de copiere a complotului din 2001.

În prezent se estimează că aproximativ o sută de cetăţeni americani şi aproape o mie de britanici sunt integraţi în ISIS şi alte grupuri extremiste din Orientul Mijlociu. Cel care l-a ucis pe ziaristul James Foley este cetăţean britanic, fost cântăreţ de muzică rap. Premierul englez, David Cameron, a anunţat în parlamentul britanic declanşarea unei ample acţiuni de identificare şi neutralizare a acestora şi a recunoscut riscul foare ridicat de acte teroriste pe teritoriul Angliei. El apare să fie un leader al lumii vestice în efortul de a elimina ISIS. În timp ce Marea Britanie se angajează într- acţiune antiteroristă energică şi de mari proporţii şi propune anularea cetăţeniei şi paşapoartelor celor care s-au înscris în armatele teroriate din Orientul Mijlociu, urmărirea lor legală pentru cooperare cu inamicul şi acţiuni militare care includ NATO, Statele Unite, cu o conducere care a  arătat constant nehotărâre şi indecizie, fac declaraţii, dar nu sunt pregătite cu o strategie şi un plan de acţiune corespunzător.

Lumea se confruntă cu un pericol major, care creşte mereu şi care este reprezentat de islamismul radical, ale cărei acte recente au fost atât de îngrozitoare că au dus la atribuirea denumirii de islamofascismul contemporan.

Regimurile totalitare, pe care le-a cunoscut lumea de după primul război mondial, au introdus politici pe care lumea nu le mai văzuse înainte şi au fundamentat prin legi criminale exterminarea unor largi categorii de populaţie, din ţara lor sau din alte ţări. În Germania nazistă la început, apoi şi în tertoriile ocupate, oamenii şi-au pierdut mai întâi drepturile civile, apoi libertatea şi în cele din urmă viaţa pentru vina de a fi de altă rasă. Comunismul rusesc a inventat rasismul social, în care vina era acea de a deţine mijloace de producţie sau de a gândi altfel decât ideologia oficială. Acum vedem cum se formează ideologia rasismului religios, care mobilizează instinctele ucigaşe ale celor care răstălmăcesc religia şi o transformă într-un program de exterminare. Şi asistăm aproape zilnic la fapte pe care nu ne-am fi închipuit că le vom vedea vreodată.

Cu otrava acestui concept în minte, cetăţeni din ţările vestice se vor întoarce în ţările lor, după îndoctrinare şi antrenament, pentru a forma terorismul intern. El va fi, în cele din urmă, anihilat, dar procesul va fi lung, dificil şi plin de sacrificii şi suferinţă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Sînt curios dacă faimosul Cassius Marcellus Clay (alias Muhammad Ali), dacă era suficient de tînăr, pleca să lupte în vreun jihad. Sau își schimba din nou religia și numele ca să nu-l bîzîie colegii musulmani să-și plătească „datoria morală” contractată prin convertirea ce l-a scăpat de războiul din Vietnam.

    • bec spune:

      convertirea la islam nu l-a scapat de nimic pe fostul cassius clay, imi aduc aminte ca a facut ceva puscarie pentru refuzul de a fi incorporat. Oricum saracul clay nu avea prea multa minte, plus pumnii zdraveni incasati, rezultatul il cunoastem.

      • Andrei A. spune:

        Eu cred că inteligența lui Ali/Clay nu trebuie desconsiderată. Refuzând să plece în Vietnam a spus “No Viet-Cong ever called me nigger”. În ce privește Nation of Islam, evenimentele și epoca ’50-’60 care au format-o, nu prea văd legătura cu extremismul din Orientul Apropiat și Mijlociu. Nu afro-americani convertiți la Islam sînt cei care vin din Vest să îngroașe rândurile teroriștilor și ultra-fundamentaliștilor din acea zonă.
        Nation of Islam a fost doar una din cele trei direcții principale de acțiune împotriva rasismului și segregării rasiale : mișcarea pentru drepturi și libertăți (dominant creștină, sub Martin Luther King), musulmană (introducând noțiunea separării SUA în “două națiuni” dar fără legături de aservire) sau armată/violentă (Black Power).

  2. bec spune:

    Excelent articolul, intelegi foarte clar cum stau lucrurile cu musulmanii, radicali sau nu. Definirea comunismului ca rasism social ii va enerva pe multi useful idiots, dar asta e adevarul. Dar vor cunoaste adevarul iar adevarul (poate) ii va elibera. Multi habar nu au ca asta este motto-ul scris pe pardoseala holului de la langley.

  3. Unu-2 spune:

    Sint in complet dezacord cu cele afirmate in articol, care mi se pare gresit inca de la inceput:

    “Una dintre datoriile religioase ale unui musulman credincios este jihad (al şaselea stâlp al credinţei), care este obligaţia de a proteja credinţa adevărată, Islamul şi de a lupta în numele ei, opunându-se celor care o atacă. Nu există nici un fragment al Coranului care să îndemne la asasinarea celor nevinovaţi, la inducerea de omor în masă în alte ţări sau la uciderea şi torturarea în scopuri politice.”

    Dl. Martin, haideti sa discutam despre un lucru punctual, Sura 9:5, “versetul sabiei” – http://en.wikipedia.org/wiki/The_Sword_Verse , despre care se spune si pe wikipedia (citind teologii islamici) ca abroga 124 de alte versete tolerante, pe baza faptului ca a fost relevat ulterior, iar ultimele versete au prioritate fata de precedentele. Sau altfel spus, cuvintul Domnului se poate schimba prin gura Profetului in functie de momentul in care a fost spus.

    Citeva lucruri, sa nu fie dubii: acel verset si multe altele sint din vremea lui Mohamed nu de la Osama. Sint vechi de cind Coranul si sint tratate de foarte multi teologi islamici de la inceputurile religiei, nu doar in ultimii 50 de ani. Mi se pare nu greseala, ci intentiat manipulare sa se spuna ca Islamul doar isi apara adeptii (“opunându-se celor care o atacă”) cind de fapt inca de la inceput a fost o religie agresiva in care adeptii ei erau incurajati / obligati sa propage cuvintul lui Dumnezeu asa cum i-a fost relevat Profetului Mohamed. Conceptul de jihad nu a fost schimbat recent ci este FIX LA FEL de sute de ani. Sigur a fost o perioada de decadere a Islamului, dar ultimii 50 de ani cu banii pompati din petrol i-au dat mijloacele materiale necesare sa revina unde a fost acum citeva sute de ani. Jihadul nu a inceput cu Al-Quada si nici nu mujahedinii din Afganistan impotriva rusilor, e ceea ce stim noi din istoria recenta si din media populara. Ar fi timpul sa citim mai multe despre istoria si mai indepartata, poate chiar citind mai multe si despre crestinii din Orientul Mijlociu si Egipt: coptii, nestorienii, caldeenii, siriac, biserica asiriana, druzi, si altii. Acestia au disparut in mare parte nu datorita ISIS ci jihadului intimplat acum sute de ani, pentru ca Orientul Mijlociu nu a fost doar asa cum il stim noi acum.

    Cit despre noile tendinte de globalizare a islamistilor eu as aplica o regula dura: schimba legea ca familiile luptatorilor din tarile vestice sau nord-americane sa plateasca. Daca nu ai raportat fiul disparut ca e posibil sa fi plecat sa lupte in Siria, Irak sau cine stie unde se poate considera ca e tainuire de conspiratie terorista si considera pe cei apropiati lui (tata / mama / frati / surori) ca sint partasi, iar pt. asta expulza imediat din tarile respective, chiar daca doar au cetatenia acelei tari (fiind la a n generatie). Ii pui in avion cu mandat judecatoresc si expulzati unde fiul lor lupta. Altfel, la fel cu populatia japoneza din al 2-lea razboi mondial din SUA. Daca va plati doar cel plecat sa lupte nu se poate rezolva problema, pt. ca el din start se considera un om mort pt. cauza lui Allah, insa punindu-i la plata pe toti cei apropiati lui se poate schimba atitudinea. Ori familia intreaga devine americana 100% (fara fete acoperite si traditii religioase arhaice si ofensatoare pt. crestini), ori sa-si pastreze traditiile si expulzati sau in lagar.
    Sigur ca e dur ce spun aici si e impotriva drepturilor omului, insa facind o comparatie co comunismul, cum poate o societate liberala si democratica sa lupte impotriva unor extremisti religiosi sau politici cu blindete? O comparatie cu Romania, Dej era in lagar la Tg. Jiu (ca si multi alti comunisti in lagare sub Antonescu) ca in pension (sigur au fost unii si ucisi in lagare), insa cind roata istoriei s-a schimbat comunistii i-au exterminat pe ce-i care i-au arestat inainte. Similar cu toti extremistii, nu se poate lucra doar cu propaganda si munca de lamurire: “nu-i frumos sa ucizi, nu-i bine sa exterminezi, toti sint egali si au drepturi”. Pt. situatii de exceptie trebuie masuri de exceptie, iar extremistii politici sau religiosi ar trebui dupa parerea mea sa fie tratati extremist. Evident asta pe baza unor procese la tribunal, cu posibilitatea sa se apere si dovezi acuzatorii, cu avocat si prezumtie de nevinovatie. Insa odata dovedit vinovat sa fie pedeptiti exemplari, atit ei cit si mediul din care si-au luat ideile, ca nu au trait singuri pe lume (se poate dovedi daca o familia super-religioasa i-a influentat sau nu in actiunile lor, daca au fost sustinuti sau nu de cei apropiati).

    • Andrei A. spune:

      Am căutat îndelung în Noul Testament, vreo legătură între mesajul cristic de dragoste pentru aproape și milioanele de victime pe care le-au făcut creștinii, cu responsabilitate directă sau indirectă. Nu am găsit-o, și e poate mai bine așa, în sensul în care respectivele hecatombe ar fi produsul uneia din cele mai mari, dacă nu cea mai mare ipocrizie din istorie. Ergo, creștinii adevărați nu au putut face așa ceva, după cum nici Islamul întreg nu trebuie confundat cu cancerul contemporan. Dar ca să fim obiectivi, ceea ce se întâmplă acum este strict legat de contemporaneitate. Declinul social și economic al Islamului începe undeva în secolele XIII-XIV dar nu a deranjat pe nimeni atâta vreme cât “și-a văzut de treabă”. În Evul Mediu timpuriu, Islamul a fost cu câteva trepte de civilizație deasupra Occidentului iar în ce privește toleranța măsurată de-a lungul secolelor, a fost desupra arealului iudeo-creștin. Deci să nu facem din Coran un fel de Mein Kampf.
      Socotind cam 600 de ani decalaj între apariția creștinismului și cea a mohamedanismului, și adăugând această cifră la anul aproximativ 1650, când Războiul De 30 De Ani era sfârșit (cu 8 milioane de morți), am putea face o analogie cu ceea ce se întâmplă acum între șiiți și sunniți.
      Despre înapoiere și sărăcie în lumea islamică se poate dizerta îndelung- dar să facem din toți musulmanii un fel de “sectă asasină”, impinge lucrurile prea departe. Să nu uităm că Holocaustul, Gulagul și abatoarele secolului XX sînt produsul unei lumi cel puțin nominal creștine.

      • Unu-2 spune:

        Astfel de subiecte si abordarile lor ma derajeaza in cel mai inalt nivel.

        “Am căutat îndelung în Noul Testament, vreo legătură între mesajul cristic de dragoste pentru aproape și milioanele de victime pe care le-au făcut creștinii, cu responsabilitate directă sau indirectă. Nu am găsit-o”

        Aici nu e problema daca crestinii au ucis sau nu, bineinteles ca au facut-o in numele religiei, e de comparat mesajul din Noul Testament cu Coranul, cartile baza ale celor 2 religii discutate aici, carti relevate Profetilor celor 2 religii direct de big boss. Cum se poate compara una cu alta, cind una are un mesaj de intelegere si iubire pt. aproapele nostru si cealalta are instructiuni clare despre cum trebuie tratati ne-credinciosii cupa Coran. Am adaugat un PS la mesajul iniatial care nu a mai aparut in care intrebam de ce Matei 26:52 a fost citat ciuntit (cu sensul evident schimbat)?
        “Atunci Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri.”
        Cind comparam cu Sura 9:5 cum poate se pot pune in aceeasi balanta?

        Pt. Andrei A. – daca citesti alt fel de carti decit esti obisnuit vei afla poate si alte lucruri. Arata-mi in Islamul contemporan delimitari clare are clericilor importanti fata de linia Coranului? Nu unu-doi clerici (de cartier) ce traiesc in SUA / UK, ci unii cu functii important in lumea musulmana. Sa luam un exemplu concret – schimbarea religiei. In momentul in care clericii musulmani spun public ca-i ok sa-si alegi liber religia e un inceput. Arata-mi unul important care-i de acord cu asta? La crestini alegerea libera a religiei a fost rezolvata de mult timp, pe linga multe alte probleme de viata si de moarte. Apoi, in evul mediu timpuriu au fost unii invatati musulmani ce intr-adevar au scris carti importante pt. stiinta sau arta, insa aceia au fost eretici, au facut-o impotriva religiei, nu incurajati de ea (tot asa cum au fost si eretici crestini arsi pe rug). Odata ce puterea religioasa s-a instalat acestia au disparut cu desavirsire, pt. ca religia lor nu tolereaza asa ceva. Sau da-mi exemplu de cleric musulman cu realizari importante in lumea stiintelor? Apoi, problema in zilele noastre nu-i intre siiti si sunniti, ci toata violenta indreptata impotriva non-credinciosilor musulmani. Coranul nu este Main Kampf insa e plin la incitare la violenta fata de altii. Vrei citate?
        Stii despre restrictiile la care erau supusi si taxele platite de non-musulmanii tolerati pe teritoriile cucerite de musulmani? (ma refer la cum spunea si dl. Martin la ‘popoarele cartii’, crestini si evrei, ca de altii le pasa mai putin) Alea nu veneau oare fix din Coran cum le-a spus Profetul?
        Problema nu-i “toti musulmanii” ci problema e cum trateaza religia Islamica pe non-musulmani, cit de toleranta e in zilele noastre fata de Drepturile Universale ale Omului, de exemplu, larg acceptate de lumea civilizata si cum sint ei condusi de liderii lor religiosi actuali. Sigur ca sint musulmani nereligiosi (nu se roaga, nu tin posturi, nu pastreaza traditii) la fel cum sint foarte multi crestini nereligiosi sau atei, insa nu acestia sint problema. Problema sint altii, sustinuti cu bani, voluntari si ghidati religios de liderii lor pt. o agenda foarte agresiva, asa cum e descrisa in Coran.

        • Andrei A. spune:

          „Aici nu e problema daca crestinii au ucis sau nu, bineinteles ca au facut-o in numele religiei, e de comparat mesajul din Noul Testament cu Coranul, cartile baza ale celor 2 religii discutate aici, carti relevate Profetilor celor 2 religii direct de big boss. Cum se poate compara una cu alta, cind una are un mesaj de intelegere si iubire pt. aproapele nostru si cealalta are instructiuni clare despre cum trebuie tratati ne-credinciosii cupa Coran. Am adaugat un PS la mesajul iniatial care nu a mai aparut in care intrebam de ce Matei 26:52 a fost citat ciuntit (cu sensul evident schimbat)?
          “Atunci Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri.”
          Cind comparam cu Sura 9:5 cum poate se pot pune in aceeasi balanta?”.

          Surat Al-Ma‘ida 82: Vei găsi că iudeii… sînt cei mai îndârjiți în dușmănia lor față de credincioși, după cum vei găsi că cei mai prietenoși față de cei care cred sînt aceia care spun : „Noi sîntem creștini”. Și asta pentru că printre ei se află preoți și călugări și pentru că ei nu se fălesc.

          Ce ar fi de remarcat aici, este în primul rând o paralelă cu poziția de mai târziu a lui Luther, care i-a încărcat pe evrei cu invective din aceleași motive ca și Mohamed- faptul că n-au putut fi convertiți. Și iarăși trebuie relevat că mesajul este „acordat” pentru creștini, dat fiind că întâiul cuib islamic s-a situat în ruinele imperiului bizantin. Fără creștini, mâna de arabi semi-nomazi nu ar fi realizat ceea ce a urmat, după cum fără perși și cultura lor milenară, rezultatul ar fi fost asemănător cu cel mongol, care nu a lăsat în urmă mai nimic.
          Nu trebuie neglijat nici publicul căruia i se adresa Coranul în vremea lui, la fel cum și Noul Testament e „acordat” întâi unei secte evreiești și mai târziu, cu precădere unei populații lipsite de drepturi. Arabii erau războinici, de unde referințele pe care le citați, dar care nu au stat la baza dezvoltării civilizației Islamului.
          Oricum, dacă Noul Testament este o carte sfântă a dragostei de aproape iar Coranul un manual de ură, cel puțin în parte (după cum susțineți), ceea ce este remarcabil e faptul că ambele civilizații s-au dezvoltat în antiteză cu ceea ce teoretic aveau mai sacru. De aici concludem că au totuși ceva în comun și prin urmare, e o bună bază de plecare pentru a construi legături.

          „Pt. Andrei A. – daca citesti alt fel de carti decit esti obisnuit vei afla poate si alte lucruri. ”

          Dacă citiți, nu dacă citești. Deci, „dacă citiți alt fel de cărți decât sunteți obișnuit, veți afla poate și alte lucruri”. Rămân fidel persoanei a doua plural, cu atât mai mult cu cât sînt un opozant înverșunat al familiarităților lingvistice actuale, care ar vrea să sugereze o frăție și o camaraderie total inexistente în societatea românească. Oricum, ceea ce ați spus, nu poate fi mai adevărat- mă străduiesc să citesc, dar nu după obișnuință. Deci, fiind într-o poziție similară cu a dumneavoastră, dat fiind că ignor conținutul lecturilor care v-au format, consider că ceea ce vă mână în descoperirea intelectuală neîntreruptă, este curiozitatea și nu tabietul.

          „Arata-mi in Islamul contemporan delimitari clare are clericilor importanti fata de linia Coranului? ”

          Pot să vă arăt clerici musulmani care s-au delimitat de terorism, tocmai pentru că nu se bazează pe Coran. Nu pot să vă arăt clerici care s-au delimitat de ceea ce numiți ”linia Coranului”, pentru că nu ăsta e mesajul cărții sfinte a musulmanilor.

          ”Sa luam un exemplu concret – schimbarea religiei. In momentul in care clericii musulmani spun public ca-i ok sa-si alegi liber religia e un inceput. Arata-mi unul important care-i de acord cu asta? La crestini alegerea libera a religiei a fost rezolvata de mult timp, pe linga multe alte probleme de viata si de moarte. ”.
          Cred că dumneavoastră amalgamați secularizarea societății europene cu funcția sacerdotală- de unde această provocare pe care o lansați. Nu știu, arătați-mi și mie când Patriarhul Daniel a încurajat trecerea la catolicism, sau greco-catolicism, ori când Papa a îndemnat oamenii să devină protestanți. Din acest punct de vedere nu diferă religiile în sine, ci „priza” pe care o au la societate. Iar dacă din acest punct de vedere societățile islamice sînt cu 100-300 de ani în urmă față de diluarea rolului teologiei în Europa, aceasta denotă mai curând înapoierea sistemică și nu un caracter al religiei în sine. Arătați-mi și mie un mare prelat al bisericii ortodoxe ruse, care în timpul pogromului din Chișinău la 1905, încuraja trecerea la iudaism.

          „Apoi, in evul mediu timpuriu au fost unii invatati musulmani ce intr-adevar au scris carti importante pt. stiinta sau arta, insa aceia au fost eretici, au facut-o impotriva religiei, nu incurajati de ea (tot asa cum au fost si eretici crestini arsi pe rug). ”
          Corect, dar religia în sine, la un anumit punct istoric de dezvoltare a societății, este dușmana științei și artelor libere. Ce trebuie să reținem aici, nu este atât rolul religiei în sine, ci felul în care e integrată în societate la un moment dat- faptul că au existat Cordoba, Toledo sau Nishapur și că în ele oamenii au putut studia, scrie, cerceta și acumula biblioteci într-o anume perioadă istorică (spre deosebire de barbaria europeană), este măsura dezvoltării economice și sociale a acelei societăți la un moment dat.

          „Odata ce puterea religioasa s-a instalat acestia au disparut cu desavirsire, pt. ca religia lor nu tolereaza asa ceva. Sau da-mi exemplu de cleric musulman cu realizari importante in lumea stiintelor? ”.
          Cum spuneam mai sus. nu considerați religia în sine, ci modul în care este integrată în societate la un moment dat. Faptul că în secolul luminilor se puteau scrie în Franța lucruri ”ireverențioase” față de religie, sau că se putea studia fără teamă de Inchiziție, trebuie pus în paralel cu creștinarea prin spadă a tătarilor din Bahcisarai. Deci e aceeași religie (în linii mari), doar manifestată în societăți cu un grad de dezvoltare considerabil diferit.
          Văd că o fată din Iran a luat „premiul Nobel” pentru matematică. Acum sigur, nu e un imam- dar credeți că absolvenții noștri de teologie sînt preocupați în paralel de accelerarea particulelor ?

          „Apoi, problema in zilele noastre nu-i intre siiti si sunniti, ci toata violenta indreptata impotriva non-credinciosilor musulmani. Coranul nu este Main Kampf insa e plin la incitare la violenta fata de altii. Vrei citate?”
          Dacă ați observat evenimentele legate de ceea ce se întâmplă în Siria și Irak, „Califatul” nu face nici o deosebire o dată ce victima nu e sunnită. E o distincție majoră, pentru care nu cred că veți găsi sprijin în interpretarea pe care o dați Coranului.
          Dar, ca să vă contrazic din nou, problema este în primul rând a unei lupte interne din sânul Islamului, unde rivalitățile regionale sînt proiectate prin religie sau extremism religios (Saudia, Iran, Qatar).

          „Stii despre restrictiile la care erau supusi si taxele platite de non-musulmanii tolerati pe teritoriile cucerite de musulmani? (ma refer la cum spunea si dl. Martin la ‘popoarele cartii’, crestini si evrei, ca de altii le pasa mai putin).Alea nu veneau oare fix din Coran cum le-a spus Profetul? ”.
          Nu veneau din Coran, ci din necesitatea evidentă ca un mic nucleu arab să poată domina funcțional un areal care la origine fusese creștin și într-o mai mică măsură iudaic. Deci, puteai să nu te convertești, în schimbul unei taxe. Sigur, deveneai un cetățean de categoria a doua, față de un musulman, indiscutabil. Dar rămâneai în viață, cu negoțul sau meșteșugul tău, limba și credința ta.
          Cu ce doriți să comparăm din istoria creștină ? :) Cu creștinarea borușilor făcută de Karl der Grosse (a.k.a. Charlemagne) prin foc și sabie ? Cu creștinarea popoarelor baltice făcute de teutoni după aceeași metodă ? Cu exterminarea albigensilor ? Catolicizarea Spaniei prin convertire forțată și alungarea evreilor și maurilor ? Exterminarea creștinilor din Ierusalim de către cruciații lui Godefroy de Bouiilon ? Noaptea Sfântului Bartolomeu ? Nivelarea abațiilor catolice „ireductibile” sub Henric al VIII-lea ? Persecuția protestanților sub regina Maria a Angliei ? Persecuția catolicilor sub Elizabeta I ? Comportamentul englez față de irlandezi în secole de ocupație ?

          „Problema nu-i “toti musulmanii” ci problema e cum trateaza religia Islamica pe non-musulmani, cit de toleranta e in zilele noastre fata de Drepturile Universale ale Omului, de exemplu, larg acceptate de lumea civilizata si cum sint ei condusi de liderii lor religiosi actuali. ”
          Problema, cum zicea mai sus, este înapoierea societăților respective, statismul lor, lipsa de perspectivă și inexistența factorilor care au făcut ca în Europa religia să devină un dat intern și nu o politică de stat (poate cu excepția României :) ). Religia nu s-a retras singură din Europa, ci a fost forțată să iasă din fieful ei milenar, de forțe care în lumea musulmană nu există. Poate, dacă apar musulmani protestanți, discutăm altfel :) . Credeți că Rusia e mai primitivă pentru că e ortodoxă, sau e mai credincioasă tocmai pentru că a rămas în urmă față de restul Europei ?

          „Sigur ca sint musulmani nereligiosi (nu se roaga, nu tin posturi, nu pastreaza traditii) la fel cum sint foarte multi crestini nereligiosi sau atei, insa nu acestia sint problema. Problema sint altii, sustinuti cu bani, voluntari si ghidati religios de liderii lor pt. o agenda foarte agresiva, asa cum e descrisa in Coran.”
          Agenda nu este din Coran, ci a unor lideri arabi- Saudia, Iran, Qatar, care se folosesc de religie. În lumea musulmană, regimurile laice au eșuat din pricina corupției, controlului politic autoritar și visurilor militare. Naționalismul, atât cât există unde există, a eșuat și el- prin urmare, a rămas un vid augmentat și de amprenta progresiv redusă a SUA și URSS/Rusia. Monstruozitățile cu care ne confruntăm acum apar tocmai datorită acestui vid.

      • Ventidius spune:

        Generalizezi cu multa usurinta. Nu vad ce legatura vezi intre Holocaust, Gulag si crestinism, in conditiile in care ideologiile care le-au provocat erau atee si militant anticrestine. In privinta milioanelor de morti din timpul razboiului de 30 de ani, marea majoritate a acestora au murit fara nici o legatura evidenta cu credinta, fie din cauza fometei si bolilor, fie din proliferarea mercenarilor neplatiti. Razboiele religioase din Europa au avut cauze mai mult politice decat religioase, religia a fost mai degraba un pretext manipulat de oamenii politici ai vremii pentru a-si inobila scopurile. Iar un razboi ca cel de 30 de ani, in care papalitatea si regele prea crestin actionau ca aliati ai protestantilor impotriva regelui catolic si imparatului, nu prea poate fi numit un real razboi datorat fanatismului religios. Dovada ca odata ce scopurile politice au fost atinse pasiunile religioase s-au stins de parca nici nu ar fi fost.
        In privinta Islamului, marea superioritate si toleranta a civilizatiei sale sunt mai degraba mituri contemporane decat realitati.
        Diferenta dintre islam si crestinism pe care tu nu o vezi este datorata relatiei dintre religie si politica. Abuzurile au aparut aproape intotdeauna ca urmare a actiunii politicienilor care au amestecat religia cu politica. Ori islamul a fost de la inceput o ideologie politica agresiva, care refuzat orice posibila separatie intre religie si politica. Din acest punct de vedere se apropie de ideologiilor totalitare din secolul XX. Asta e si motivul pentru care a imbracat de la inceput o forma statala cuceritoare. Spre deosebire de crestinism, care la origine mai degraba s-a delimitat decat s-a adaptat la politica, unul din motivele pentru care a si provocat persecutiile la care a fost supus. Evident ca, odata cu cresterea popularitatii sale, a aparut si interesul politicienilor fata de adoptarea crestinismului, dar asta s-a intamplat la trei secole de la aparitia sa. Politicienii au fost cei care au adoptat cresinismul, nu crestinii au fost cei care au devenit politicieni.

        • Andrei A. spune:

          “Generalizezi cu multa usurinta. Nu vad ce legatura vezi intre Holocaust, Gulag si crestinism, in conditiile in care ideologiile care le-au provocat erau atee si militant anticrestine.”

          Cred că dumneavoastră ar trebui să vă aplecați cu un pic mai multă atenție asupra istoriei. Dacă anti-semitismul “științific”, apărut undeva în arealul germanofon, reprezintă obsesia raționalului aplicată într-o zonă irațională, “pătulul” pe care cad semințele are în spate 10 secole și mai bine de atitudine a biserici față de evrei. Ura față de evrei nu a fost inventată de naziști. Kristallnacht este o “reconstituire modernă” a masacrelor antisemite de pe Rin, unde evreii au fost găsiți vinovați de răspândirea ciumei. Jandarmul român de la Vapniarka, soldatul de la Odessa, polițistul din Iași, gardianul ucrainean de la Treblinka, bavarezul din Einsatzkommando, polonezul care atacă evrei încercând să revină acasă după război, oficialul de la Vichy,nu sînt mânați de resorturi ateiste- chiar dacă propaganda hitleristă vrea să ne facă să credem contrariul. Procesul Dreyfuss și modul în care a potențat simultan ce era mai rău și mai bun în societatea franceză, nu poate fi considerat în afara unei context centenar de discriminare și oprimare, al cărui initiator a fost biserica.

          ” In privinta milioanelor de morti din timpul razboiului de 30 de ani, marea majoritate a acestora au murit fara nici o legatura evidenta cu credinta, fie din cauza fometei si bolilor, fie din proliferarea mercenarilor neplatiti. Razboiele religioase din Europa au avut cauze mai mult politice decat religioase, religia a fost mai degraba un pretext manipulat de oamenii politici ai vremii pentru a-si inobila scopurile. Iar un razboi ca cel de 30 de ani, in care papalitatea si regele prea crestin actionau ca aliati ai protestantilor impotriva regelui catolic si imparatului, nu prea poate fi numit un real razboi datorat fanatismului religios. Dovada ca odata ce scopurile politice au fost atinse pasiunile religioase s-au stins de parca nici nu ar fi fost.”

          Pasiunile religioase stârnite deliberat de toți conducătorii implicați, pot fi stinse și aprinse ca un comutator la un nivel politic- nu este însă cazul celor implicați direct. Ca număr de victime reprezintă cel mai sângeros conflict al Europei, până la primul război mondial și nu a fost purtat într-un context ateu, indiferent de interesele conducătorilor implicați. Religia, ori mai bine zis conducătorii care o folosesc ca vector, instigă la crimă și absolvă în același timp.

          “In privinta Islamului, marea superioritate si toleranta a civilizatiei sale sunt mai degraba mituri contemporane decat realitati.”

          Vorbim de Evul Mediu, nu de “califatul” actual. Vorbim de o civilizație care la un anumit punct al istoriei era considerabil peste Occident- din punct de vedere material, social, științific și al toleranței. Cum explicam mai sus colegului dumneavoastră, barbaria cruciaților față de cei cuceriți este măsura înapoierii zonei din care proveneau față de cea invadată. Nu mai puțin, ea se manifestă și față de Bizanț, culminând cu cucerirea Constantinopolului, dezlipirea unor teritorii grecești prin fondarea unor fiefuri occidentale, motivate și încurajate de Papă tocmai pentru că bizantinii erau “schismatici”.
          Imperiul Otoman este vreme de câteva secole mai tolerant față de religii decât adversarii lui europeni. Abia începând cu Secolul Luminilor, Europa (în partea vestică cel puțin), începe să se emancipeze. Nu întâmplător avem la Stambul un cosmopolitism religios care nu își are contraponderea în Europa pentru multă vreme (cel puțin 250 de ani). Și nu întâmplător, una din cele mai mari comunități evreiești medievale și de la începutul epocii moderne, a fost la Salonic și nu la Paris, Madrid, Viena sau Londra.

          “Diferenta dintre islam si crestinism pe care tu nu o vezi este datorata relatiei dintre religie si politica. Abuzurile au aparut aproape intotdeauna ca urmare a actiunii politicienilor care au amestecat religia cu politica. Ori islamul a fost de la inceput o ideologie politica agresiva, care refuzat orice posibila separatie intre religie si politica. Din acest punct de vedere se apropie de ideologiilor totalitare din secolul XX. Asta e si motivul pentru care a imbracat de la inceput o forma statala cuceritoare. Spre deosebire de crestinism, care la origine mai degraba s-a delimitat decat s-a adaptat la politica, unul din motivele pentru care a si provocat persecutiile la care a fost supus. Evident ca, odata cu cresterea popularitatii sale, a aparut si interesul politicienilor fata de adoptarea crestinismului, dar asta s-a intamplat la trei secole de la aparitia sa. Politicienii au fost cei care au adoptat cresinismul, nu crestinii au fost cei care au devenit politicieni.”.

          Da, religia amestecată cu politicul este nocivă- până la un punct, nu văd însă diferența între creștinism și islam, în ce privește manifestările documentate istoric. Colonizarea Americii de Sud și Centrale, a Africii, a Indiei, începe sub un pretext religios chiar dacă mai târziu acesta devine formal.
          La scindarea sub-continentului indian, soldată cu milioane de morți, musulmanii și hindușii se “iau la întrecere” în ce privește violența.
          Războiul civil libanez nu relevă o mai mare cruzime a unei religii față de alta.
          Războiul civil iugoslav este străbătut de curente religioase în spatele naționalismului turbat. În amestecul firesc generat de Iugoslavia lui Tito, croatul e definit drept botezat catolic, sârbul e ortodox iar bosniacul musulman- deși toate aceste etnii au legături de veacuri între ele și nu reprezintă o ciocnire între trei popoare sau națiuni complet diferite. Populația Bosniei nu este formată din “turci”.
          Lumea islamică nu a fost “mereu așa”, după cum nici noi, cu câteva secole în urmă, nu eram ce sîntem acum. Wahhabismul promovat de Saudia a fost “trecut cu vederea”, atâta vreme cât servea intereselor stratetige anti-sovietice. Acum a apărut și Qatarul, în contextul în care de mai bine de 30 de ani, Iranul s-a folosit de șiism pentru a-și asigura un hinterland strategic și o zonă de influență în acea parte a Orientului. Mai tot ce a fost mai agresiv, mai violent și mai extrem în Islam, fie ca manifestare prin teroare, fie prin îndoctrinare în medrese și moschei, a provenit în ultimii 20 de ani din arealul sunnit și a fost finațat din Golf.

          • Ventidius spune:

            Multumesc pentru indemn, chiar asta incerc sa fac si sa rezist tentatiei de a privi in mod simplist evolutiile istorice. Argumentele dumneavoastra nu m-au convins, mi se par a fi carecterizate tocmai de tendinta de a simplifica lucrurile in mod deliberat, pentru a oferi justificari unor idei preconcepute. De acord ca antisemtismul nu a fost inventat de nazisti, dar in mod sigur nu este urmarea semintelor sadite de crestinism. Daca ar fi asa, ar trebui sa nu mai gasim manifestari ale antisemitismului inainte de impunerea crestinismului, iar dupa decrestinarea care a avut loc in Europa incepand cu iluminismul, sa observam o temperare notabila in cazul acestor manifestari. Ori, este evident ca nu este cazul. In evul mediu cel putin persecutiile la care faceti referire erau legate de o teama irationala provocata de panica societatii in fata unui flagel pe care nu putea sa il controleze. Ca s-au gasit nebuni care sa-i acuze pe evrei nu e de mirare, au suferit acelasi tratament atat tiganii cat si strainii, precum si orice persoana sau grup care iesea cu ceva in evidenta si care se preta la postul de tap ispasitor. Acest reflex in fata panicii este comun tuturor epocilor si popoarelor, tine de natura umana, nu de religie. In schimb, in perioada anterioara impunerii crestinismului, (fara a mai lua in calcul persecutiile organizate direct de imperiul roman) avem zeci de exemple, in care comunitatile elenizate au actionat spontan si la unison, oganizand si executand metodic masacre impotriva evreilor localnici, fara sa fie manati de nici o panica sau religie, ci doar de ura si de dorinta de a profita de prilej, atunci cand evrei acestia erau lipsiti de protectia statului, ca urmare a tulurarilor provocate de conationalii lor in alte parti ale imperiului. Cred mai degraba ca xenofobia este un reflex al naturii umane, care poate fi incurajat sau descurajat de o anumita religie sau ideologie, dar este nascut sau eradicat de catre acestea. Religia si idealurile, oricat de generoase ar fi ele, poate fi folosite destul de usor ca stindard si scuze pentru savarsirea de atrocitati. Cinismul de regula nu este prea mobilizator, oamenii de regula, chiar si cei decazuti moral, se simt mai confortabil daca pot sa creada sau macar sa lase altora impresia ca lupta pentru o cauza nobila. In plus, nu intodeauna religia poate fi gasita responsabila de toate relele provocate de adeptii ei, fie ca e vorba de oameni sau de civilizatii. Daca caracterul omului sau al civilizatiei in sine este unul foarte agresiv, o religie (oricat ar promova toleranta si iubirea intre oameni) nu va reusi decat cel mult sa le tempereze caracterul, nu sa il schimbe. Iar civilizatia europeana a fost de-a lungul timpului una dintre cele mai agresive, nu cred ca poate fi nici macar comparata cu fatalistele populatii asiatice, cu exceptia notabila a civilizatiei japoneze. In ambele cazuri, nici crestinismul nici budismul, oricat de pacifiste au fost aceste religii, nu au reusit sa le schimbe notabil caracterul.

            • Ventidius spune:

              Erata: …..dar nu este nascut sau eradicat de catre acestea.

  4. elena spune:

    “Urmare exceselor de violenţă şi cruzime, Al-Qaeda a exclus ISIS din rândul organizaţiilor cu care este asociată”

    Cât de dură putea fi ISIS de a reacţionat Al-Qaeda ca o mimoză? Asta ar merita detaliat. Sau a fost pur şi simplu un conflict între două organizaţii ce-şi dispută aceeaşi “enoriaşi”?

  5. Ion Gabrea spune:

    Ieri am fost la plaja, intr-un loc aflat in apropiere de orasul in care locuiesc (Boston, SUA). Pe malul oceanului, o colina mica pe care se afla un far de coasta, vechi de peste 150 de ani. Locul este splendid – oceanul Atlantic se vede in stinga si in dreapta, pe mal se afla citeva plaje mici de nisip, iar mai aproape se afla niste stinci peste care creste o vegetatie vesela. Pe ocean se vad ambarcatiuni de tot felul, de la veliere si mici barci cu motor pina la un feribot enorm.

    Iau loc pe o bancuta pusa acolo de cineva si aflu ca nu sunt singurul caruia ii place acest loc. Pe piatra din fata bancutei, cineva a adaugat o placheta in amintirea unei tinere care a fost la bordul primului avion care a lovit in blocurile turn din New York, pe 11 septembrie 2001. Dinsa avea 32 de ani, era casatorita de cinci si avea o fetita de sapte luni. Avea o slujba in marketing, asa cum probabil ca au multi dintre cititorii si cititoarele contributors.ro. In seara de dinaintea zborului deturnat isi facea ultimele planuri pentru o excursie in insulele Bermude, peste zece zile, de ziua casatoriei. In schimb, la data aceea i s-a facut slujba de inmormintare.

    Dragi cititori si cititoare, articolul domnului doctor Martin poate vi se pare ca se refera la ceva abstract, departat, care nu are si nici n-o sa aiba nimic de-a face cu viata dv. Dati-mi voie sa va spun ca, din pacate, aceste grozavii sunt mult mai aproape de noi decit credem si ca ne pot afecta direct, oriunde am fi si orice am face, asa incit trebuie sa ne luptam impotriva lor, fiecare dupa cum poate.

    http://www.legacy.com/sept11/story.aspx?personid=91778

  6. Ulysses Errandus spune:

    Numerosi comentatori au reliefat mai sus ca nu este nimic intrinsic in religia islamica care ar conduce la aparitia ISIS si la asa zisa-intoleranta a Islamului. Realitatea este ca arabii au fost foarte toleranti in primele secole dupa Mahomed. La Iesrusalim, arabii i-au tolerat la inceput atat pe evrei cat si pe crestini. Mai traziu au fost si excese, dar s-a reveni la toleranta. Spre exempleu Saladin s-a purtat relativ civilizat (pentru standardele vremii) cand a cucerit Ierusalimul, spre deosebire de cruciati care i-au macelarit atat pe arabi cat si pe evrei. Crestinarea Amercii Latine si Centrale, a Africii si Australiei s-au facut aproape de termenii in care ISIS incearca astazi sa-I conveteasca pe altii, in teritoriile in care detin puterea si nu in vreo colonie indepartata. Este drept ca dintre crestini, ortodocsii au fot cei mai toleranti fata de alte religii (cu unele exceptii, in special in Rusia).
    Aparitia ISIS si a altor grupari similar precum cele din Libia, Nigeria, Mali, Somalia, Yemen, nu are nici o legatura cu religia islamica. Este mai degraba legata de incapacitatea unor societati de a se adapta la sec 21 si la presiunile externe exerciate asupra acestor societati. Cum spuneam realitatea este ca tot acest dezastru din Orientul Mijlociu si Africa de N a fost creat in 2003 de niste copii cu IQ modest, care au bagat un bat intr-o cutie de viespi si s-au gandit, in stupiditatea lor, ca ar fi bine sa faca din viespi albine, dupa modelul unui stup care nu functioneaza bine nici acasa la acesti baietii zurbagii.
    Orientul Mijlociu si Africa de N functionau mult mai bine sub niste dictatori militari, poate prea brutali pentru gusturile unor exportatori de democratie, dar potriviti pentru societatile in care operau.

    • Unu-2 spune:

      @Ulysses
      Iti recomand sa citesti macar wikipedia despre Dhimmi si Jyzia: http://en.wikipedia.org/wiki/Dhimmihttp://en.wikipedia.org/wiki/Jizya
      Acestea vin de la inceputurile Islamului, cu referinte in Coran direct, care ii faceau pe non-musulmani sa aiba citeva optiuni: sa plateasca taxa si sa fie cetateni de rangul 2, sa se converteasca singuri la Islam, sau sa moara. Daca musulmanii au fost asa toleranti unde au disparut religii intregi din Orientul Mijlociu, altadata infloritoare: zoroastri, caldeeni-asirieni, manicheistii, samd? Toleranta musulmanilor este doar o fata morgana din desert, si repet, nu a aparut in zilele noastre cu ISIS si Al-Quaida ci e direct din Coran. De exemplu, acei crestini sau evrei “tolerati” nu-si puteau repara macar bisericile, d-apoi construi altele, nu puteau arata crucea, avea stabilite felul de imbracaminte sau insemne particulare, nu aveau voie sa poarte nimic ce putea fi asociat cu arme, sau nici macar umbla pe cal, putea sa aiba oricind propietatea confiscata, iar casele oricum trebuiau sa fie mai mici ca inaltime cu a unui musulman, nu putea depune marturie impotriva unui musulman si multe de-astea. Sau ‘jizya’ (taxa in bani) putea creste oricit dorea seicul. Asta poate fi numita “toleranta”?
      Toata lumea e de acord ca si crestinii au facut abuzuri si crime in numele religiei, insa aici discutam despre toleranta religioasa asa cum s-a transformat ea in decursul secolelor si a ajuns la noi si imaginea falsa a musulmanilor toleranti. Au tinut aproape de sclavie populatii intregi pina cind acestea ori au disparut, ori s-au convertit singure ori s-au imputinat [pina aproape la disparitiei si inca mai discutam de ce tolerant e islamul ? Da, au fost toleranti sa-i tina in viata cit au avut nevoie de anumite populatii, iar cind nu le-a mai folosit au apasat un pic mai tare pe gitul lor incit acele populatii au disparut imediat, fie ca s-au convertit fie ca au murit.
      Si ce ma deranjeaza apoi e ca vorbim doar despre niste grupuri extremiste, nu de faptul ca insusi Coranul (+ Hadith-ul ) au precizati clare referitoare la cum trebuie cuceriti altii, cum trebuie tratati sau omoriti. Aceste lucruri nu sint noi, ci de la baza cartii lor sfinte.

      • Ulysses Errandus spune:

        Coranul este inspirat copios din Biblie, in special din Vechiul Testament. Daca cititi Vechiul Testament veti vedea ca este plin de ethnic cleansing de proportii fata de care ceea ce s-a petrecut in Balcani este o palida copie. Popoare intregi au fost eliminate pentru ca poporul ales trebuia sa le ia locul, amestecul cu alte popoare interzis, etc.

  7. Emil spune:

    Pentru cei care vor să înţeleagă cum e cu Popoarele Cărţii, islamul medieval şi toleranţa religioasă, recomand o carte fundamentală. “The jews of Islam” a lui Bernard Lewis

    • Ulysses Errandus spune:

      Mai intai arabii si mai traziu turcii i-au folosit pe alogeni in pozitii cheie, recunoscandu-i cand erau mai capabili. Evreii au fost in primul rand medici la curtile califilor arabi (mai traziu si la turci) apoi au ajuns chiar viziri.
      Turcii I-au preferat pe greci (care au controlat politica externa a imperiului, asa au ajuns acestia domnitori ai Moldovei si Munteniei) si pe bosniaci (sarbi convertiti la islam) si albanezi. Ultimii au infiintat o dinastie in Egipt (rasturnata abia de Nasser) si l-au dat pe Vasile Lupu ca domn al Moldovei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Martin S Martin


Martin S Martin

Doctor în cardiologie în Chattanooga, Tennessee, Statele Unite. Emigrat, în 1985, în Statele Unite, Martin S. Martin, pe numele său “adevărat” Martin Ştefan Constantines... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)