Home » Global / Europa »Orientul Mijlociu » Citesti:

Logica vulpii? Cazul lui Recep Erdogan

Tereza-Brindusa Palade iulie 6, 2015 Global / Europa, Orientul Mijlociu
7 comentarii 2,916 Vizualizari

Observatorii conflictului sirian au remarcat de multă vreme comasarea în nordul Siriei a mai multor forțe de opoziție împotriva armatei lui Bashar Al-Assad, interpretînd-o ca pe un efect al agendei guvernului de la Ankara de a susține forțele rebele angajate în acest conflict. Președintele Erdogan a excelat, pe toată durata acestui conflict, printr-o politică ambivalentă în raport cu Occidentul și cu cele mai extremiste grupări rebele care luptă în Siria. Pe de-o parte, Turcia, o țară membră NATO, s-a alăturat încă din 2014 coaliției anti-teroriste împotriva ISIS-ului. Pe de altă parte, nimeni nu poate uita de dedicarea islamistă a lui Recep Tayyip Erdogan, care a fost elogiat de un conducător al grupării Hamas ca ”liderul întregii lumi islamice”, ce a făcut ca Turcia să arate lumii ”chipul luminos al Islamului”.

Erdogan a avut o traiectorie politică sinuoasă, folosindu-se de procesul politic democratic și de un discurs ”democrat-conservator” ca să promoveze o agendă tot mai tradiționalist-islamică și autoritară, opusă secularizării și politicii pro-occidentale a părintelui fondator al Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Avînd baza electorală în Turcia rurală tradiționalistă, mai ales în periferiile somnolente politic din sudul țării (Anatolia), AKP, partidul său, a reușit să obțină majoritatea în Parlament la trei alegeri succesive, începînd cu 2002, speculînd electoral și creșterea economică a Turciei din ultimii ani. La alegerile cele mai recente din 2015, AKP a pierdut majoritatea, rămînînd totuși cel mai numeros partid din Parlamentul turc.

Prietenul fostului Președinte Mohamed Mursi al Egiptului, Erdogan, pare animat de idealuri islamiste similare, ce urmăresc o inserare partinică instrumentală într-un cadru politic democratic pentru a putea, ulterior, substitui legislația seculară ”imperfectă” cu legea islamică ”perfectă” derivată din Coran, suprimînd, bineînțeles, libertățile democratice. Erdogan nu și-a ascuns, în plus, de-a lungul timpului nici sentimentele anti-semite, nici antipatia față de Israel.

Cercetătorii occidentali care studiază conflictul sirian se întreabă de mai multă vreme care este poziția reală a lui Erdogan față de gruparea jihadistă ISIS, în condițiile în care Turcia a fost, în mod incontestabil, cea mai semnificativă ”terrorist-highway” și ”gateway to Jihad”, prin care au pătruns în Siria mii de recruți occidentali ai ISIS-ului și ai Frontului Nusra – ambele grupări fiind condamnate nu doar de Occident, ci și de lideri religioși și teologi islamici. O serie de reportaje au arătat că patrulele de frontieră turcești de la granița cu Siria ignorau deliberat pătrunderea clandestină în Siria a tuturor celor care plăteau un bacșiș simbolic. Un reportaj a prezentat chiar cazuri de tipărire ilegală în Turcia a unor pașapoarte pentru islamiști străini ce doreau să ajungă în Siria. Cunoscutul jurnalist Patrick Cockburn a afirmat că există dovezi solide privitoare la colaborarea dintre serviciile secrete turce și ISIS, deși ”natura exactă a colaborării rămîne nebuloasă”. David L. Philips, directorul unui program de cercetare de la Institutul pentru Studierea Drepturilor Omului al Universității Columbia, a strîns laolaltă acuzațiile privitoare la legăturile ISIS-ului cu Turcia, fiind asistat de o echipă de cercetători din Statele Unite, Europa și Turcia care le-au evaluat credibilitatea. Raportul Philips s-a bazat pe diverse surse, deopotrivă internaționale (The New York Times, The Washington Post, The Guardian, The Daily Mail, BBC, Sky News etc.) și turcești (CNN Turk, Huriyet Daily News, Taraf, Cumhuriyet etc.) examinînd acuzații aduse Turciei pentru sprijinirea militară, financiară și logistică a ISIS-ului și a Frontului Al-Nusra care luptă împotriva PKK, partidul separatist kurd, pentru antrenarea milinanților ISIS pe teritoriul său, de pildă în nord-vestul Turciei, la Duzce și Adapazarı, și pentru oferirea de servicii medicale combatanților ISIS răniți pe frontul împotriva kurzilor. Mai multe surse arată, de asemenea, că Turcia se face cu bună știință că nu observă piața neagră pe care ISIS exportă petrolul obținut din exploatări irakiene asupra cărora s-a înstăpînit ilegal.

Pe de altă parte, Turcia primește refugiați sirieni care caută azil în țări vecine și face un efort umanitar costisitor pentru a-i susține și s-a alăturat coaliției militare împotriva ISIS-ului, Erdogan declarînd, în aprilie 2015, că această organizație ar fi ”un virus ce lucrează pentru divizarea și distrugerea comunității musulmane (umma)”, făcînd apel la ”o strategie internațională” care să ”sece această mlaștină”. Tot atunci, Erdogan a sugerat că ar fi necesară stoparea înarmării și finanțării Statului Islamic.

Acum cîteva săptămîni, în urma victoriilor kurzilor sirieni asupra ISIS-ului în nordul Siriei, Erdogan și-a exprimat îngrijorarea că Partidul Muncitoresc Kurd, care i-ar susține pe luptătorii kurzi din nordul Siriei, grupați într-o miliție cunoscută prin inițialele YPG, ar putea ajunge să domine nordul Siriei. Acești militanți kurzi, deși singurii care fac față acum ofensivei ISIS-ului, nu sînt doar niște ”luptători pentru libertate”, ci au fost angajați și în acțiuni teroriste. Neliniștea exprimată de Erdogan poate fi legitimă – dar nu și complicitatea sa nerostită cu militanții jihadiști care luptă împotriva kurzilor. Erdogan pare să privească situația din Siria prin filtrul interesului său geopolitic definit mai ales prin preocuparea față de ”expansiunea” kurzilor, într-un moment în care lumea întreagă e terifiată de masacrele și atacurile ISIS-ului, care nu încetează nici măcar în luna Ramadanului.

Și dacă, de pildă, președintele Barack Obama a admis că administrația sa și serviciile americane de intelligence au subestimat inițial pericolul reprezentat de Statul Islamic, ce a devenit acum un coșmar pentru Washington, Erdogan ”privește cu mînie” mai curînd victoriile kurzilor asupra aceluiași Stat Islamic decît ”virusul ISIS” ca atare. Un Stat Islamic ”cu față umană”, din care kurzii ar fi exterminați, nu pare o perspectivă foarte respingătoare pentru președintele turc, deși, desigur, Erdogan pare să aspire la propriul său califat otoman, nepărînd deloc dispus să accepte o ”anexare” din partea Statului Islamic.

Ambivalența lui Erdogan față de Occident și parti-pris-ul său pentru islamiști au fost și mai vizibile după atacul asupra jurnaliștilor francezi de la tabloidul Charlie Hebdo de la începutul anului, cînd președintele turc a declarat, stupefiant, că ”noi musulmanii nu am participat niciodată la masacre teroriste”. În spatele acestora ar sta de fapt rasismul, discursul instigator la ura și islamofobia Occidentului. Prin urmare ”masacrul” în discuție ar fi fost comis în realitate de cetățenii francezi. Chiar dacă pot exista, desigur, păreri legate de abuzul de libertate al caricaturiștilor care a ofensat comunitatea musulmană, a blama Occidentul, cu libertățile sale, pentru un atac terorist clasic în care au fost uciși 17 oameni pare să pledeze pentru un partizanat nedeclarat al lui Erdogan față de extremiștii islamici. Tot atunci, Erdogan a declarat în fața mai multor lideri reuniți la Paris pentru a condamna atacurile islamiste că ”actele de teroare nu sînt realizate în vid”, ci ”trebuie să fim alerți împotriva unei conspirații împotriva lumii islamice”.

Așadar, deși e dificil să formulăm judecăți tranșante cu privire la loialitățile și alianțele lui Erdogan, duplicitatea sa nu pare deloc să susțină profilul unui partener de încredere în politica internațională. Erdogan pare a fi simultan un aliat formal al Occidentului, un adept al pan-islamismului înarmat cu o retorică împotriva ”islamofobiei Occidentului”, un reacționar ce se străduie să restaureze politicile otomane în pofida Constituției seculariste a Turciei și un critic al ”virusului ISIS” . Există o logică în toate astea? Poate doar logica machiavelică a vulpii – a unei ”vulpi a deșertului”…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. bogdan192 spune:

    Domnul Erdogan e doar o papusa frumoasa. Cine l-a vazut vreodata vorbind live stie despre ce vorbesc. Cine are mana infipta in spatele goarnei asteia e muuult mai interesant. Banii mei sunt pe Kremlin.

    • Torquemada spune:

      Pai cine sa le faca fata? Europenii se ocupa de curcubee si de educatia sexuala cat mai precoce la copii, asa ca Erdogan si ISIS mor de frica lor si se vor repezi cat de curand la masa tratativelor. O sa devina rezonabili si o sa isi dea seama ca numai prin dialog se rezolva inegalitatile.

  2. Dan 07 spune:

    Cu o religie atat de puternica ( bine structurata) lumea musulmana trebuie sa se multumeasca cu o minte foarte slaba. De 1000 de ani lumea musulmana s-a oprit sa contribuie la dezvoltarea stiintei. Nici un musulman in cartile de fizica, chimie, matematica, electricitate. What a waste of grey matter!
    Practic sunt condamnati la frustrari, teroare interna si manifestari bizare.
    Cred ca au confundat rolul religiei, care este doar de adjuvant existential, intr-o lume extrem de complexa.
    Ce exemplu de decadere psihica mai bun decat acest ISIS.
    Frustrarile vin si din faptul ca religia islamica e doar o sinteza iudeo-crestina. Adica urasti iudeii si crestinii care ti-au dat miezul existential. Ca niste copii care isi urasc parintii. cata nevoie de spitale psihiatrice in zona!

  3. Bogdan-Alexandru Chelariu Bogdan spune:

    O analiza foarte pertinenta.

    Din punctul meu de vedere, Turcia s-a inplicat in perioada Erdogan intr-atat de multe conflicte periferice, ca nu stiu cum o va scoate la capat altfel decat printr-un conflict deschis sau printr-un soc intern.

    Genereaza probleme:

    1) demografia curzilor (de unde si apelul lui Erdogan ca femeile turce sa aiba cel putin 3-4 copii);
    2) razboiul mocnit dintre azeri si armeni (aici Turcia, ca furnizor de incredere si Israel, ca furnizor de armament, se ciocnesc cu Rusia);
    3) Egiptul: In decembrie anul trecut avionul presedintelui egiptean a trecut pe deasupra Balcanilor in drumul sau spre Moscova, evitand spatiul aerian turc;
    4) Iranul (Persia): un gigant geopolitic traditional care risca sa ia locul Turciei ca si pivot al lumii Occidentale in Orient;
    5) Mai nou, China, pentru minoritatea turcofona din estul tarii;
    6) Israelul: un love hate relation care culmineaza cu umiliri publice ale ambasadorilor si cu amenintari militare;
    7) Platforma continentala din Mediterana de Est, bogata in hidrocarburi, disputata de Cipru, Turcia si Israel (o zona din ce in ce mai militarizata);
    8) Traditionala Grecie;
    9) Statele balcanice: Serbia, Muntenegru, uneori Croatia, pentru invazia capitalurilor turcesti in Albania si Kosovo;
    10) Uneori Bulgaria

    ps: YPG au anuntat pe Twitter acum vreo saptamana ca se poate dovedi de ce parte sta Turcia, deoarece ultimul atac asupra orasului Kobane a pornit din nord, dinspre granita cu Turcia, fara ca aceasta sa intervina in vreun fel. In consecinta si numarul pierderilor a fost destul de mare pentru curzi.

  4. avenirv spune:

    una din probleme este ca PKK si YPK sunt pe lista de organizatii teroriste compilata de USA. puteau turcaletii sa ajute organizatii teroriste ?
    cand libienii fosti luptatori pt libertate au vrut sa vanda niste petrol in afara libiei au fost opriti imediat de flota din mediterana. de ce nu sunt opriti si cei din isis ?
    pai daca teroristii trec din turcia in siria de ce ii lasa occidentalii sa iasa din tarile lor ? credeti ca tot timpul ies pe fata ? de ce nu ii notifica pe tuRcaleti ? cu atentatul de la paris s-a vazut ca francezii nu i-au notificat pe turcaleti, de ce ?

    eu cred ca este normal ca o tara sa faca o politica ce este in interesul ei, corect ? odata unii erau mujahedini luptatori pt libertate si apoi altadata au devenit fundamentalisti, odata erau luptatorii pt libertate din benghazi si acum benghaziul este cuibul teroristilor…
    ca tot suntem la turcaleti, enteresul poarta fesul…

    exista vreun politician care nu este machiavelic ?

  5. Bogdan-Alexandru Chelariu Bogdan spune:

    Avenirv, cred ca faceti niste confuzii.

    Ieri s-a consumat discursul lui Obama despre situatia din Irak si Siria. Peshmerga au fost mentionati chiar de presedinte. Aveti vreo sursa credibila cum ca YPK sunt considerati organizatie terorista de catre SUA?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tereza-Brindusa Palade


Tereza-Brindusa Palade

Profesoară de Filosofie și Etică Politică la Facultatea de Științe Politice (SNSPA, București), eseistă, publicistă și poetă. A publicat numeroase volume de eseistică f... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)