joi, martie 28, 2024

Luca Niculescu: In Franta, toate marile reforme se fac in urma unor conflicte

O tara care tolereaza mai bine protestele decat alte state europene din motive istorice si din cauza unor guverne care au facut din cedare o traditie.  Este descrierea Frantei asa cum reiese din interviul acordat  Contributors.ro de redactorul sef al sectiei romane a Radio France Internationale, Luca Niculescu. Cu atat mai dificila este situatia actualei administratii de la Paris cu cat protestelor din ultimele zile par sa li se alature toti dezamagitii scurtei ere Sarkozy. Cu toate acestea e prea devreme pentru a-l trece pe actualul presedinte francez la categoria pierzatori ai policii din Hexagon.

De mai multe zile, Franta este aproape paralizata de protestele provocate de intentia guvernului de a mari varsta de pensionare. De la elevi de liceu si pana partidele de opozitie, sute de mii de manifestanti au ocupat strazile oraselor frantuzesti, in unele cazuri manifestatiile degenerand in incidente violente.

Click aici pentru a asculta interviul cu redactorul sef al RFI Romania

Extrase:

  • Virulenta manifestatiilor are, pe de o parte o explicatie istorica.  Francezii nu au cultura compromisului ci pe cea a conflictului.
  • In Franta toate marile reforme se fac in urma unor conflicte puternice: ne amintim de mai 1968 sau mai departe in istorie de separarea bisericii de stat
  • Pe de alta, parte exista o nemultumire foarte mare la adresa presedintelui Nicolas Sarkozy, despre care se crede ca nu si-a tinut promisiunile cu care a castigat alegerile acum trei ani. Reforma pensiilor este un pretext pentru ca aceste nemultumiri sa fie exprimate.  La fel s-a intamplat in 2005 cand, chemati sa voteze pentru Constitutia Uniunii Europene, francezii au votat impotriva pentru ca erau nemultumiti de Jacques Chirac, presedintele de atunci.

De ce protesteaza studentii si liceenii francezi?

  • Unii dintre ei gandesc ca piata muncii le va fi mai greu accesibila daca varsta de pensionare se prelungeste.
  • Este si o problema de mobilizare. Partidul Socialist (de opozitie)  i-a chemat sa se solidarizeze. Si, amintindu-ne de traditie, in mai 1968 tot studentii erau primii care au iesit in strada.

Ce spune populatia neimplicata in proteste dar care sufera consecintele lor?

  • Doar 7 sau 9 la suta dintre francezi sunt membri de sindicat.  Totusi 7 francezi din 10 se opun reformei pensiilor. In unele sondaje, francezii recunosc ca trebuie sa creasca varsta de pensionare.
  • Au mai exista precedente in care guvernul a dat inapoi in urma actiunilor sindicatelor. In 1995, trei saptamani de greva puternica in sectorul public cu blocarea transporturilor au facut ca guvernul Juppe sa renunte la un alt proiect de reforma a pensiilor si apoi, cateva luni mai tarziu, sa demisioneze. Acum cativa ani, guvernul Villepin a renuntat la un alt proiect contestat  dar care ii privea pe tineri.  Exista deci o traditie a guvernelor care cedeaza.
  • Franta este obisnuita cu astfel de proteste. Nu este Germania sau Suedia. Oamenii au o mai mare ingaduinta, mai mare decat in alte parti fata de astfel de manifestari, chiar daca ele le afecteaza viata de zi cu zi. Unii dintre ei nu pot ajunge la serviciu din cauza ca nu mai gasesc benzina, nu merge metroul etc. Desi, si aici va fi interesant de vazut ce se va intampla, fata de 1995 s-a schimbat ceva Nicolas Sarkozy a introdus obligativitatea asigurarii unui serviciu minim, deci nu mai poti sa blochezi metroul cu totul.

Reforme prea radicale sau decizii luate prea tarziu?

  • Reforma nu e radicala daca ne uitam la ce se intampla in alte  tari. Daca Sarkozy ar fi venit cu aceste reforme la inceputul mandatului, poate ca ar fi fost mai bine privite. Acum  este insa  un presedinte care a ajuns la 30 la suta cota de popularitate, care nu a reusit sa mareasca puterea de cumparare – dimpotriva’ nici sa dea mai multi bani celor care nu lucreaza mai mult – dimpotriva. Au fost tot felul de scandaluri legate de viata sa privata si de prestatiile sale publice. Au fost tot felul de declaratii si politici bizare pe care francezii nu le inteleg cum ar cel cu expulzarea romilor si extrema mediatizare.  Au mai fost scandaluri financiare cum ar fi cel legat de  Liliane Bettencourt si de ministrul Eric Woerth, cel care a facut legea pensiilor si care ar putea fi remaniat.

Vremea socialistilor?

  • Potrivit sondajelor orice potential candidat socialist (Aubry, Royal, Hollande, Straus-Kahn) l-ar invinge pe Sarkozy in al doilea tur de scrutin. Dominique Strauss-Kahn (actualul director  al FMI)l-ar bate chiar la o diferenta mare. Socialistii au vantul in pupa. Au insa si multe pericole in spate. Nu se stie daca se vor intelege asupra unui candidat si, mai e totusi un an si jumatate in care se pot intampla multe.  Iar Sarkozy poate nu e el cel mai bun presedinte dar e un foarte bun candidat . E mult prea devreme sa spunem ca socialistii vor castiga.
Numeroase sectoare ale economiei franceze sunt afectate, din nou marti, de greve. Patronatele sunt alarmate iar presedintele francez face apel la responsabilitate din partea tuturor partilor implicate

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Chiar asa ?
    Domnule Niculescu, sunteti foarte (subliniez „foarte”) departe de realitatea franceza („la France profonde”). Nimeni, dar absolut nimeni nu este de acord cu iesirea in strada a liceenilor. Este extrem de simplu : copiii acestia nu au muncit nici macar o ora in viata lor si vor sa „ne dea lectii” noua (cei care chiar muncim) ? Explicatia e simpla : blocam liceele si plecam in vacanta cu o saptamana mai devreme (les vacances de la Toussaints commencent samedi). Toata lumea stie (chiar daca nu recunoaste in mod deschis) ca trebuie sa se ridice varsta minima de pensionare de la 60 la 62 de ani. Problema este generata de faptul ca sindicatele nu au dorit sa discute cu guvernul, crezand ca astfel vor avea mai mult sprijin popular (pt cultura dvs, numai 8% dintre salariati sunt membrii vreunui sindicat, deci sindicatele nu reprezinta pe nimeni, reprezinta doar interesele sefilor sindicatelor). Daca veti continua sa credeti ca sindicatele „scot” oamenii la manifestatii, v’as ruga sa aveti in vedere urmatoarele aspecte : a) nu sunt reprezentative pentru marea majoritate a celor care muncesc aici (.fr). b) 98% (subliniez 98%) dintre intreprinderile franceze sunt IMM-uri care au mai putin de 2à de salariati. c) diferenta de cifre (raport de la 1 la 10) intre ce spune politia si ce spun sindicatele in ce priveste numarul de manifestanti a fost „demontata” de un huissier de justice care a numarat manifestantii, rezultatul fiind chiar mai mic decat spunea politia. d) orice referendum in .fr nu obtine raspunsul la intrebarea pusa, ci raspunsul ca „nu mai vreau guvernul asta”, indiferent care era intrebarea (si asta s’a vazut de foarte multa vreme, la toate referendumurile). Ceea ce ar trebui sa stiti este faptul ca toata lumea asteapta sa vina un guvern care sa faca ceea ce trebuie pentru ca grevistii sa nu ne mai impiedice sa mergem la lucru (transporturile) sa nu ne mai impiedice sa cumparam benzina, sa ne lase sa lucram noi, cei care nu facem greva. Si vapot spune ca daca Sarkozy va aplica legea (legea exista de mult, dar nu este aplicata), atunci va castiga mult mai mult decat cred socialistii si ceilalti „visatori”. Inchei cu sfatul prietenesc de a va stabili resedinta aici pentru cel putin cativa ani inainte de a comenta.
    Cu stima,

    M.D.

    • Domnule/Doamna MD,

      Comentariile dvs nu fac decat sa legitimeze scavia moderna. Muncesc de peste 20 de ani in afara granitelor (Aus, Ger si acum UK) si ridicarea varstei de pensionare la 65 de ani in aceste state mi se pare o crima sociala. Este inadmisibil!Va bucurati galagios de adoptarea reforme, insa stiti ca in Romania multi nepoti nu au ocazia sa-si cunoasca bunicii? Eu calatoresc de 4-5 ori pe an acasa si nu pot sa ma satur de copii si nepoti.

      Pentru romanii ‘inchisi’ de comunism, a existat perceptia ca majortatea vesticilor au suficienta experienta democratica si politica pentru a dezbate aceste probleme pe larg, inainte de a fi adoptate. Nimic mai fals insa. Am lucra Nu imi pare rau ca am scapat de nebunia comunista, insa aceasta imbratisare a reformelor venite din vest (inclusiv ridicarea varstei de pensionare), fara a analiza realitatile sociale din Romania, este nu numai o prostie ci si o dovada clara de lipsa de coloana vertebrala a clasei politice romanesti. O clasa parazitara, care lupta pentru interesele corporatiilor, nu poate fi decat un instrumet de maximizare a profitului. Este tulburator ce se intampla in Franta si sunt solidar cu fostii colegi de acolo. Capitalismul acesta salbatic ma scoate din sarite, nu totul in lume se invarte in jurul banilor. Cand o sa mai avem timp familie (nepoti, copii) sau pur si simplu pentru a rasufla usurati cativa ani, pana ne-o bate moartea la geam?! Revolutia franceza a inspirat Europa in urma cu peste 200 de ani, sper ca o va face si acum!

  2. Intr-adevar ciudta aceasta trasatura a francezilor – solidarizarea cu manifestantii, grevisti, etc. Cit e de reala? Citi spun si ei ca toata lumea de frica de a nu parea „reactionar”? Intr-adevar presedintele face gafe, intr-adevar sunt lucruri neclare facute de ministrul Woerth responsabil ca reforma pensillor… si totusi, daca nu sunt bani, de unde sa „dea”? Asta-i problema aici, ca si in Romania. Oamenii uita de artmetica atunci cind ii poseda demonul politicii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro