Home » Global / Europa »Politica & Doctrine »Sinteze » Citesti:

Lumină in miez de noapte: In amintirea mamei mele si a Ericăi Glaser Wallach

Vladimir Tismaneanu mai 11, 2015 Global / Europa, Politica & Doctrine, Sinteze
3 comentarii 1,214 Vizualizari

Pentru Andreea, Ema si Marius, in amintirea discutiei de la Pittsburgh.

Este Mother’s Day, recitesc cartea Ericai Wallach “Light at Midnight”, aparuta la editura Doubleday din New York in 1967. Mama mea, Hermina Tismaneanu, nascuta la Botosani in 1915, a cunoscut-o pe Erica in Spania Razboiului Civil. Era fiica de 14 ani a celui care conducea spitalul Brigazilor Internationale din apropierea Barcelonei. Studenta la Medicina, mama plecase in Spania ca infirmiera. Cum era perioada non-interventiei, a pretins ca studiaza istoria artelor si ca merge sa viziteze manastiri medievale. La Paris, a luat legatura cu Irma Miko si cu alti comunisti din exil care se ocupau de pasapoarte pentru voluntarii din Brigazi. A ajuns in Spania prin Perpignan. Intalnire cu destinul.

Galea Burcă, Sanda (Sara) Sauvard si Hermina Tismăneanu (Marcusohn)

Antifascisti fara a fi comunisti, doctorul Glaser si sotia sa conduceau acel spital, mama s-a imprietenit cu Erica. Doctorul Glaser a fost acuzat, la un moment dat, ca era membru al “Coloanei a Cincea”. L-a salvat cel care purta pseudonimul “generalul Gomez”. Era de fapt Wilhelm Zaisser, cel care, dupa 1949, a condus Stasi. A fost mazilit in 1953 ca “dusman al poporului”. Deci Erica a fost arestata si si interogata in timp ce Zaisser se afla in fruntea politiei secrete ets-germane. Zaisser a fost reabilitat postum, in 1993, de catre partidul succesor al PSUG. Cand Brigazile Internationale au fost desfiintate, in septembrie 1938, Erica si parintii ei, asemeni parintilor mei, asemeni atator mii de interbrigadisti, au ajuns in lagarele de refugiati din Franta. Arthur Koestler a descris condtiile ingrozitoare din acele lagare in cartea sa “The Scum of the Earth”. A scris si Hannah Arendt despre ceea ce insemna sa faci parte din populatia superflua a planetei, traise ea insasi intr-un asemenea lagar.

Erica a acceptat sa fie adoptata, cu acordul parintilor sai, de catre Noel Field si sotia sa. I-a revazut abia peste sapte ani. Field era un quaker idealist, amic cu Allen Dulles. Nimeni nu stia ca Dulles este seful pentru Europa al OSS (Office of Stategic Studies, predecesorul CIA). Erica a ajuns in Elvetia. A cunoscut acolo, prin familia Field, numerosi refugiati comunisti din tarile ocupate de Wehrmacht. Dupa razboi, s-a casatorit cu un ofiter american. In 1949, disparutul Noel Field a devenit principalul martor al acuzarii in procesul Rajk. Se aplica “pedagogia infernala” despre care avea sa scrie marea istorica Annie Kriegel.

In cadrul acelui proces-spectacol, Field a spus tot ce i s-a cerut sa spuna. Era convins ca serveste cauza revolutionara. Disparuse din 1948, Erika a ajuns in Berlinul de Est in 1950, incercand sa-l ajute. Era naiva, credea ca exista o ratiune in ceea ce parea sa fie absurdul desavarsit. Amicul ei, comunistul german Leo Bauer, a fost arestat ca sionist. Erika a fost si ea arestata, a fost condasmnata la moarte, apoi sentinta a fost comutata in 15 ani, au urmat cinci ani de temnita in RDG si in URSS, deportarea in Gulag in apropierea Cercului Polar.

Mama si-a dorit mult sa o revada, nu a fost sa fie. Dar, in povestirile ei despre Barcelona, numele Ericai, in care vazuse o sora mai mica, revenea mereu, ca o raza de lumina intr-un ocean de tenebre. Cartea ei, asemenea amintirilor unei Margarete Buber-Neumann, personaj central intr-un fabulos proiect intelectual al lui Marius Stan, este reconstituirea unui destin tragic in acele vremuri extraordinare, in care demnitatea umana a fost supusa unor suplicii fara precedent si fara egal.

Era la Budapesta, in martie 1999, participam la o conferinta la Central European University legata de trecerea unui deceniu de la revolutiile din 1989. Am stat mult de vorba, intr-o seara, la Laszlo Rajk-Jr acasa, cu Flora Lewis, marea jurnalista americana, care o cunoscuse bine pe Erica. Flora a publicat in 1966 o carte intitulata “The Man Who Disappeared: The Strange History of Noel Field”. O istorie halucinanta si stranie, asemeni celei a unui Otto Katz (zis si André Simone), spanzurat la Praga in noiembrie 1952, unul dintre cei acuzati de spionaj in procesul Slansky. Ori a lui Bedrich Geminder, Vladimir Clementis, Lucretiu Patrascanu si a atator altor zeloti ai revolutiei mondiale, acea Fata Morgana pentru care au fost nimicite atatea destine in veacul XX. Cat despre Spania Razboiului Civil, sa-mi fie permis sa-l citez pe George Orwell: “There are occasions when it pays better to fight and be beaten than not to fight at all.”

http://www.lapunkt.ro/2013/01/27/mituri-fondatoare-sub-lupa/

http://www.nybooks.com/articles/archives/1965/feb/11/left-field/

http://www.nytimes.com/1994/01/12/obituaries/erica-wallach-71-a-prisoner-of-soviets-in-cold-war-intrigue.html

http://www.libfly.com/les-grands-proces-dans-les-systemes-communistes-la-pedagogie-in-annie-kriegel-livre-1775734.html

http://www.contributors.ro/cultura/corabia-amagirilor-brigazile-internationale-din-spania/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. comentariu spune:

    Este bine sa ne amintim de cei care au luptat indiferent pe ce baricada la stinga, sau si mai la stinga sau au fost independenti si dupa razboi si au incercat sa ramina asa.
    Unii oameni de stinga sau nu au reusit sa treaca peste criteriu a fost sau nu comunist ci au apreciat a fost luptator si multi s-au jertfit in lupta impotriva fascismului.
    Este adevarat ca in unele locuri puterea incearca sa faca capitat din cei care au murit sub rafale fasciste.
    Este o lectie a istoriei care nu trebuie utiata si trebuie apreciata jertfa celor care au luptat.

  2. io dixit spune:

    domnule tismaneanu, dati-mi voie sa am mari retineri referitor la zicerea lui orwell. de obicei se lasa cu mari pagube umane. poate: live now to fight another day e mai economic d.p.d.v. al pierderilor umane.

    • La Orwell e vorba, in chip concret, de Razboiul Civil Spaniol. Citatul este din cartea sa “Omagiu Cataloniei”. Uneori amanarea luptei poate avea efecte dezastruoase (v. conciliatorismul in raport cu Hitler si politica sa expansionista).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)