marți, martie 19, 2024

Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Puncte cheie:

  • Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema relaţiilor cu SUA. La mult aşteptata conferinţă de presă care a urmat ȋntâlnirii cu Preşedintele Iohannis, cancelarul german nu a spus niciun cuvânt pozitiv sau ȋncurajator pe tema colaborării cu administraţia Trump, ȋn pofida entuziasmului proamerican evident al oaspetelui ei şi a ȋntrebărilor insistente ale jurnaliştilor, care au ridicat mingea la fileu de câteva ori, după modelul „Trump – garanţii art. 5”, care a funcţionat (până la urmă) la Washington. N-a mers. Ba mai mult, gazda a reiterat că la „la nivelul UE, am discutat să avem o colaborare mai strânsă ȋn domeniul apărării, vrem un rol mai activ ȋn NATO (n.a.: asta ȋnseamnă, indirect, autonomizarea de Statele Unite)”, menţionând chiar şi controversele legate de denunţarea unilaterală a Acordului climatic de la Paris, de către Preşedintele Trump;
  • Ȋn schimb, Angela Merkel s-a arătat foarte interesată, pe dimensiunea bilaterală, de ȋntărirea cooperării Germaniei cu România ȋn cadrul Uniunii Europene, ȋn contextul cunoscut al crizei migraţiei, al procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană ȋmpotriva Ungariei, Poloniei şi Cehiei, al Brexitului, al reformei viitoare a Uniunii, al relaţiilor complicate cu Rusia ȋn Vecinătatea Estică etc.;
  • Ştim că Angela Merkel, ca opţiune personală, este o susţinătoare a NATO şi a unei relaţii transatlantice puternice. A spus-o de multe ori, ȋn trecut. Este o est-germană din generaţia celor care au urât ocupaţia sovietică şi au visat ȋn tăcere, decenii la rând, la democraţia liberală a Occidentului şi la apropierea de Statele Unite. Ȋn discuţiile fără presă cu Preşedintele Iohannis, au „căzut de acord că relaţia cu SUA este importantă pentru UE şi invers”, potrivit declaraţiilor lui Klaus Iohannis. Atunci cum se face că, la conferinţa de presă, doamna cancelar s-a abţinut de la a face declaraţii ȋn acest sens? Explicaţia, aşa cum vom vedea, ţine de opinia publică germană şi vest-europeană, din ce ȋn ce mai „americano-sceptică”, şi ȋnainte de Trump, dar mai ales după instalarea şi primele gesturi ale Preşedintelui Trump, dar ţine şi de reticenţa nucleului franco-german (greşită, ȋn opinia mea) de a mai accepta ideea de protecţie americană asupra Europei;
  • Prin seria ȋntâlnirilor cu liderii celor trei mari puteri occidentale, Preşedintele Iohannis obţine consolidări importante ȋn relaţiile cu Statele Unite, Germania, Franţa. România s-a profilat corect ȋn politica externă şi a câştigat identitate ȋn sistemul occidental, ȋntr-un moment de criză europeană şi transatlantică. Păcat că acasă, politica internă e un dezastru continuu…

*

Passau este ȋn inima (catolică) a Europei Centrale, chiar la ȋntâlnirea Bavariei cu Austria, care ȋncepe o sută de metri mai sus de casa ȋn care locuiesc, pe aceeaşi stradă. Ca orice oraş de frontieră, cu o istorie mustind de repere, care uneşte imperii, culturi şi zone de influenţă diferite, „oraşul de pe trei râuri” ȋşi are farmecul şi simbolismul lui subtile, adânc ȋnrădăcinate ȋn fundaţia complicată, mereu plină de drame şi de neprevăzut, a Mitteleuropa. Oraşul, nu mai mare decât Turda de la noi, are o universitate ȋnfloritoare, care a crescut de la 9000 la 12000 de studenţi ȋn ultimii trei ani.

Din zona absolut magnifică, atât de liniştită ȋn aparenţă şi totuşi atât de impunătoare, de imprevizibilă şi de ameninţătoare (teribile inundaţii acoperă Oraşul Vechi, odată la câţiva ani), din punctul confluenţei celor trei mari râuri, distinct colorate (Dunărea albastră, Innul gri şi Ilzul negru), privind spre castelul de secol XV unde a fost ȋntemniţat prizonierul Charles de Gaulle, la finele Primului Război Mondial, spre hotelul faimos unde trăgea ȋmpărăteasa Sisi (al cărei apartament se păstrează) sau spre dealurile Austriei ȋnvecinate, totul pare oarecum familiar, amintind de dealurile Transilvaniei şi de o parte din arhitectura de burg central-european pe care o regăsim şi ȋn Arcul Carpatic, şi totuşi atât de diferit şi de prosper, lipsit de traumele comunismului şi de crisparea nervoasă, uneori isterică, din spaţiul românesc.

De aici, de la catedra de Studii Europene, vizita lui Klaus Iohannis ȋn Germania s-a văzut calm, relaxat, ȋn tonuri corect proporţionate, fără reţinerile de altă dată (cei de aici sunt tineri, ȋn jur de 40 de ani sau mai puţin), fără exagerări şi fără entuziasm, ca o normalitate ȋn cadrul Uniunii, concentrat cel mai bine ȋn fraza-cheie: „bine că putem conta pe România ȋn reformele care se prefigurează ȋn Uniunea Europeană”. Vocile mai excentrice s-au văzut nevoite să puncteze: „bine că n-aţi luat-o razna şi nu v-au apucat şi pe voi prostiile lui Orbán…” Zâmbesc. Privesc pe fereastră şi văd, pe malul Innului, un monument dedicat victimelor naţional-socialismului, nişte ţepe mari de fier, ruginite, urlând spre cerul senin, de vară. Mă abţin, dar gândesc: „ei, dar şi mai bine că n-aţi luat-o voi razna. Nu că n-aţi avea oarece experienţă…”

Ȋn mare parte, a reuşit aşadar şi vizita la Berlin. Poate nu atât de spectaculos ca cea de la Washington (oricum, Merkel nu e un showman imprevizibil, ca Trump), dar a fost, ȋn ansamblu, OK. Dacă ieşea şi o declaraţie pro-atlantistă a cancelarului, ȋn prezenţa Preşedintelui României, mai că puteam spune, plini de mândrie, că am contribuit la refacerea punţilor fracturate ȋntre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Dar Merkel ştie bine ce face şi ce spune, abţinându-se de la orice cuvânt pozitiv sau ȋncurajator ȋn relaţia cu administraţia Trump. Cum opţiunea ei personală a fost şi a rămas pro-NATO, singura explicaţie rezonabilă a refuzului de a face o minimă declaraţie proamericană, aproape cerută de presă, constă ȋn reticenţa tot mai mare a germanilor şi vest-europenilor la ideea supremaţiei politice a Statelor Unite ȋn Europa, chiar dacă aceasta a ȋnsemnat, după 1945, garantarea securităţii democraţiilor liberale. Cu alte cuvinte, Merkel ştia că o astfel de declaraţie nu i-ar fi adus niciun beneficiu electoral, ci dimpotrivă. Pe termen lung, o astfel de constatare nu e deloc de bun augur ȋn politica Europei.

Vizita a fost un succes pe dimensiunea bilaterală, fiind clar că Angela Merkel contează pe apropierea şi sprijinul României, ȋn discuţiile complicate care vor urma ȋn Uniunea Europeană, pe tot felul de dosare: Brexitul, criza migraţiei, reforma UE, răspunsul ferm pe care Uniunea vrea să-l dea ţărilor care nu aplică deciziile şi politicile comune (sancţionarea la capitolul fonduri europene), configurarea proiectului Apărării Europene etc.

România a realizat ceva remarcabil ȋn politica externă, ȋntr-un interval de două săptămâni: şi-a creat un profil internaţional bidimensional, puternic proamerican şi proeuropean ȋn acelaşi timp, cum puţine ţări de dimensiuni semnificative din UE mai au ȋn acest moment. Chiar dacă, aşa cum spuneam ȋntr-un articol recent, acest profil ambivalent va fi greu de păstrat ȋn viitor, ȋmpotriva unor presiuni politice dintr-o direcţie sau din alta, definirea şi afirmarea statutului nostru de placă turnantă ȋntre Washington şi Berlin face din România una din ţările poziţionate cel mai corect din regiunea noastră, spre iritarea tuturor susţinătorilor politicii dezbinatoare a Rusiei, recunoscuţi sau acoperiţi.

Dar, cum nimic nu poate fi perfect, iată că politica internă ne trădează din nou. Lideri politici de doi bani aruncă ȋn derizoriu această ofensivă politico-diplomatică inspirată a Preşedintelui Iohannis, scoţând la suprafaţă ȋntreaga neseriozitate, mizerie şi micime a partidelor şi vieţii politice de la Bucureşti.

Nu ştie ea, Dunărea, după ce iese ȋntărită de la Passau şi ȋşi continuă curgerea maiestuoasă spre Europa Centrală şi spre Marea Neagră, peste ce va da mai ȋn jos, la vale…

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Eu cred ca viitorul Romaniei este alaturi de valorile occidentale fundamentale. Suntem tara membra UE, suntem in NATO, avem un parteneriat strategic cu SUA si incepem sa discutam despre trecerea la moneda Euro. Dupa mintea mea, orice om cu minima viziune si minima constiinta nationala poate sa inteleaga ca Romania si-a intors fata catre Vest si ca intr-acolo merge, astazi.
    Se presupune ca politicienii romani, alesi de popor sau promovati in partide, sunt oameni cu inteligenta peste medie si ar trebui sa dea dovada de viziune, pentru noi toti.
    In aceste conditii, cand vine vorba despre cei care incearca sa impiedice Romania sa-si urmeze drumul natural, eu ma pot gandi doar la doua categorii: ineptii si rau-intentionatii. Ineptii, fie ei votanti sau politicieni (desi n-ar trebui sa existe politicieni inepti), au o scuza – nu pot spune si face mai mult decat ii duce capul. Rau-intentionatii nu stiu ce scuza pot avea – fie ca sunt rai din fire, fie ca sunt rai din interes, atunci cand iau decizii personale ce afecteaza milioane de oameni, n-au nicio scuza.
    Striga domnul Dragnea ca trebuie sa separam „serviciile” de politica, dar nu specifica daca e vorba de toate „serviciile”… adica si cele de la Est si cele de la Vest. Oare, daca un serviciu de informatii al Romaniei descopera implicarea in politica romaneasca a unui serviciu de informatii strain, ce trebuie sa faca? Sa stea pasiv sau sa-l contracareze pe inamic?

    In incheiere as zice ca orice verdicte, chiar si fara condamnare, care vor confirma rechizitoriul procurorilor din dosarul „mineriadei” ne pot ajuta sa ne vindecam, pentru totdeauna, de nostalgiile unui trecut in care Romania era cu fata catre Est. Si, poate, ne pot ajuta sa mergem inainte, pe drumul ce l-am ales.

    Citesc, pe Hotnews, ca guvernul a picat. Sa vedem ce urmeaza…

  2. Diplomaţia e una, interesele ţărilor partenere ȋn UE şi NATO sunt altceva. Pregătirea pentru preşedinţia 2019 UE27 din partea preşedintelui român e promiţătoare. Sȋnt de părerea autorului. Două vizite 2017 reuşite.

    … „… sprijinul României, ȋn discuţiile complicate care vor urma ȋn Uniunea Europeană, pe tot felul de dosare: Brexitul, criza migraţiei, reforma UE, răspunsul ferm pe care Uniunea vrea să-l dea ţărilor care nu aplică… „…..

    Altfel e situaţia cu „cotele” refugiaţilor ( 12 persoane ȋn Cehia, zero ȋn Polonia şi Ungaria, după arte TV, Elisabeth Quin) decise la Bruessel şi refuzate la Bucureşti, da sau ba? Cu cine se asociază regimul de la Bucureşti ȋn problema cotelor pentru cei 160.000 refugiaţi ȋn Grecia şi Italia? S-ar putea ca realitatea românească să fie altfel decȋt prezentarea autorului?

    … „.. Lideri politici de doi bani aruncă ȋn derizoriu această ofensivă politico-diplomatică inspirată a Preşedintelui Iohannis, scoţând la suprafaţă ȋntreaga neseriozitate, mizerie şi micime a partidelor şi vieţii politice de la Bucureşti…., „….

    Văd altfel decȋt autorul problema restructurării UE27. Soarta UE se decide la Paris & Roma, ca pȋnă acum 1957-2017. Nu se va decide bilateral Bucureşti-Berlin, cine va face parte ȋn nucleul ZE19, ȋn primul mandat al lui Emmanuel Macron. Cum va evalua nucleul ZE19 nu e decis. Nu se va ȋntȋmpla mare lucru 2017- 2018 ȋn UE27. Rămȋne de văzut ce se decide 2019 ȋn UE. Modelul politic francez se bazează pe confruntare ȋn interior (distanţă mai mare de SUA ȋn exterior), mai puţin pe consens a la Berlin (Coaliţie ȋn Bundestag şi Westbindung ȋn NATO & SUA). Toamna ȋncep manifestaţile (J.L. Melenchon) şi protestele sindicatelor (CGT) franceze. Am preluat modelul politic francez? E. Macron 2017- 2022 cu aceaşi soartă ca Tony Blair & Labour?

    Regimul de la Bucureşti decide soarta ţării 2017- 2019. Ce e de dorit? Ce e de aşteptat? Care şanse? Care riscuri? Asocierea la ZE19 & Schengen nu se va realiza curȋnd. Vorbe şi fapte. Prezentare autorului e elogioasă.Realitatea la Bucureşti….

  3. Felicitari, dle prof. Naumescu, pentru acets articol lucid si echilibrat. Aveti dreptate in tot ce spuneti si cum spuneti. M-as margini sa adaug ca, in curind, sper, considerentele electorale se vor raci in Europa ( ma refer la UK, Germania si Franta ) iar nebunia post electorala din USA se va potoli si ea. In lumea reasezata, hegemonia miltara in lumea occidentala a USA se va reinstala si va fi recunoscuta, Europa facind concesiile de rigoare.
    privind ” nebunia ” dela noi, nici o sansa de domolire,atit timp cit ” ciinii ” sint asmutiti din afara. Intrebarea clasica ” cui prodest ? ‘, cu referire la balamucul din Romania, are un singur raspuns: RUSIA. Iar cele doua tabere Ponta / Grindeanu si Dragnea sint tinute in lesa de acelas ” Puppeteer „.

    • @DN: Pe puncte
      – care „lucid si echilibrat”? Naumescu tot timpul spune platitudini liberal-socialiste, vesnic impotriva lui Trump (nah, asta e moda, nu da bine mai ales in Europa sa fii altfel) Exemplu din text „moment de criză europeană şi transatlantică”. Ce criza transatlantica, frate? :)
      – Re „nebunia postelectorala din USA”, deocamdata Republicanii au castigat. Iarasi. Un tweet de-al lui Trump, astazi: „Well, the Special Elections are over and those that want to MAKE AMERICA GREAT AGAIN are 5 and 0! All the Fake News, all the money spent = 0” Toate vanzolelile cu Trump-Rusia si „Mamitoo, sarurile!”, toti banii si minciunile din media = 0 :)
      – Ca e de vina Rusia. Or fi si rusii de vina, n-a fost Rusia niciodata vecinul ala bun si ajutator. Dar sa nu ne dam dupa deget, taare ne mai place noua romanilor mishto-ul, cocalarismul, sa fim duplicitari. Toti sant vinovati, raul-ramul si vezi Doamne ca la alegeri n-avem noroc. Dar nu spune nimeni ca PSD e in mod democratic cel mai puternic partid. Deci ASTA-i place romanului: jaful, minciuna, mustaciosi mafioti care se perinda prin parlament. Vb lui Nicusor Dan, astazi: „Votul de astăzi din Parlament arată că există în continuare o majoritate de guvernare favorabilă lui Liviu Dragnea, deci favorabilă implicit corupției și șubrezirii statului de drept.”

  4. „Mai aproape de Statele Unite şi Germania.”
    Si totusi ” Angela Merkel se arată rezervată pe tema relaţiilor cu SUA”.
    Probabil daca Grindeanu ar fi intarit relatiile cu Rusia, cum i s-a reprosat ca n-a facut, dna Merkel nu ar fi fost asa rezervata.
    – „cancelarul german nu a spus niciun cuvânt pozitiv sau ȋncurajator pe tema colaborării cu administraţia Trump,”
    Si atunci de unde entuziasmul nostru?
    – „Ştim că Angela Merkel, ca opţiune personală, este o susţinătoare a NATO şi a unei relaţii transatlantice puternice.”
    Nu mi-e deloc clar cum e dna Merkel „o susţinătoare a NATO şi a unei relaţii transatlantice puternice.”, din moment ce dna Merkel se arată rezervată pe tema relaţiilor cu SUA. Ba, se impotriveste contributiei de 2%.
    Ceva nu e clar si riscam sa cadem la mijloc.

  5. „Ştim că Angela Merkel, ca opţiune personală, este o susţinătoare a NATO şi a unei relaţii transatlantice puternice. ”

    Atata vreme cat plateste americanu. Cand Trump ii cere 2% din PIB o da din colt in colt.

    • Mutti a noastra nu are absolut nici o optiune personala, ceea ce face ea se poate rezuma perfect in ” Merkel ştia că o astfel de declaraţie nu i-ar fi adus niciun beneficiu electoral,”…

      Tare l-ar mai fi pupat Mutti pe Klaus daca ar fi luat cu el si macar 20 de refugiati, nu ca ar conta, dar asa ca simbol.

  6. 1. Angela Merkel s-a nascut si crescut in familia unui pastor care a plecat din RGF in RDG cind toata lumea facea exact pe dos – asa ca nu prea cred ca a urit comunismul.

    2. AM beneficiaza de reformele impuse de fostul cancelar Schroeder, nu are nici un merit in vigoarea recapatata a economiei germane.

    3. Spune lumea ca Germania e bogata, dar eu am fost surprins de mirosul de saracie care e prezent peste tot, dar cel mai vizibil in magazinele alimentare care ofera o selectie mult mai saraca de produse ca acum 20-15 sau chiar 10 ani.

    Exemple:
    -in magazinele populare (Aldi, Lidl) nu se mai gaseste fasole boabe; pastai da, dar nu boabe – cica e produs de lux !
    – in magazinele scumpe (Edeka, Reichelt) se gaseste un singur fel de foi de placinta.
    – exista ulei de masline, dar un singur fel.
    – unele produse – naut boabe (se foloseste la hummus) se vind in doze homeopatice.

    As putea sa continui, dar ideea e ca nemtii sint din ce in ce mai pirliti.

    Un magazin romanesc ar fi coplesitor prin ofertele diverse pentru un amarit de neamt obisnuit cu Aldi-ul din mahalaua lui.

    • de acord cu primele doua pcte.

      Ca sa intelegi trebuie sa-i cunosti pe nemti, acestia sunt extrem de zgirciti, sau mai bine spus rationali. Sunt adevarati vinatori de Angebote, chiar si cei care au multi bani compara de zece ori preturile, poate ca si de aceea au bani.
      Magazinele de gen Aldi sunt rationalizate pina la extrem, nu-si ocupa spatiul cu fasole boabe pt. simplu fapt ca mai nimeni nu face fasole acasa, exista fasole boabe la borcan, de ex. Haag absolut exceptionala si nu merita efortul pregatirii.
      Sigur ca sunt alte produse decit la magazinele romanesti, sunt cu totul alte gusturi.

  7. Nu cred că Germania şi Franţa vor mai fi pro-atlantiste şi pro-NATO.Ba dimpotrivă,cred că eliminarea anglo-americanilor din Europa este varianta de bază a politicii lor.Am mai spus,Germania şi Franţa plus ţările asociate din zona € vor să construiască o „nucă tare”,un fel de federaţie de tip Statele Unite ale Europei,din care ţările central-est europene nu vor face parte.Europa de Vest vrea să creeze o structură politică,economică şi militară de „mare putere”,capabilă de a fi parte egală cu celelalte mari puteri ale lumii SUA,Rusia,China.
    Deci,eu nu sunt atât de optimist ca autorul în privinţa găsirii unei soluţii Europa-SUA+UK.
    KWI a făcut bine ceea ce a făcut,numai că ar trebui să ne gândim şi la o altă posibilitate.
    Oare,ce ar face România dacă SUA+NATO+UK vor propune ţărilor central şi est europene o altă soluţiei?De felul Intermarium(ţările din arealul M.Baltică-M.Adriatică-M.Neagră), ca un tampon între Europa Occidentală şi Rusia,totul păstorit de o combinată anglo-americană cu NATO în frunte.

  8. O chestiune care ma fascineaza – nu in mod strict legata de acest autor, dar o consideratie mai larga legata de intreaga industrie de gen, care nu se rezuma citusi de putin la „specialistii” din Romania, sint sute de mii de think-tankisti, onegisti, bursieri si alti Pristanda astortati – caci famelia e mare si renumeratia cum o stim.

    E fascinant sa vezi cum cineva poate sa devina specialist in chibitaj si „to make a living” bazat pe pura vorbăraie, „plotkărai” cum zicea un amic evreu din Botosani.

    Nu zic, toti chibitam ca romani sintem cu totii, mai mult sau mai putin onesti, dar sa faci o profesiune oarecum onorabila din asa o activitate cere geniu, geniu domnule, ma-ntelegi.

    Nimeni nu mai tine cont de faptul ca un specialist spune:

    luni ca GATA, s-a terminat cu NATO, Adolf Donaldito Benitler Trumpini a asasinat augusta organizatiune, e moarta grav, cum zicea Tudor Musatescu („la accident s-au constatat un ranit fatal si trei morti grav”);

    miercuri ca intilnirea presedintelui duios si molcolm din Republica Mioriția cu asasinul NATO (care inca isi sterge grobian singele de pe bot) este un mare succes;

    vineri ca inteleapta si previzibila Fecioara Angela, Madonna Islamului European Biruitor nu zice nici milc de SUA din motive de politicianism penibil (dar, per Radio Erevan, asta nu e de ce iubim Angelul Radios, care are dreptul la inconsecvente si oportunisme jalnice ca e nemtoaica de-a noastra);

    luni o luam de la inceput, cu alte „puncte vorbitoare” sau „cheie” sau cum se vor mai fi numind.

    Ciclurile sint lucrative si nu tine nimeni socoteala. Everything is forgiven.

    Este un cintec american din vremea veche, pe care il recomand cu caldura:

    „Nice work if you can get it, and if you get it, won’t you tell me how”

    https://www.youtube.com/watch?v=U1v2DDKhWuE

    Savurati.

    • Asta-i culmea, tocmai ceva americanesc ne recomanzi?
      Ceva de Charlie Hebdo, care umbla cu capul Teresei May in mina.
      Nu ai auzit ca se vrea eliminarea limbii engleze din UE?

  9. Interesant articolul. Nu am înțeles, însă, din textul în care se care observă excelentele relații europene ale României, când nu va mai trebui să aștepte autotrenurile românești la frontieră pentru a fi controlate la intrarea în Spațiul Schengen. Pe mine, unul, nu mă deranjează foarte tare să aștept umil cu pașaportul ori cartea de identitate în mână la coadă, dar mă supără că există pierderi de eficiență ale transportatorilor care se traduc în creșteri de prețuri pentru produsele transportate. Adică, trebuie să plătesc mai mult, pentru un produs mai prost (care se poate deprecia dacă este perisabil, carevasăzică).

  10. Marea apropiere De-Ro pare ca ar fi degraba conjuncturala motivul fiind racirea relatiilor traditionale cu Polonia. Probabil ca da bine in Bruxel sa apara si o tara estica care sustine politica majoritatii. Altfel am calculat cat conteaza votul esticilor fata de al vesticilor, majority vote fara UK, si este: 76.88 vs. 23.12.
    Un articol interesant a aparut in Guardian despre impartirea agentiilor din UK. Estul sustine geografical spread -tarile care nu au agentii sunt favorite; iar Bruxelul sustine votul majoritar.
    Cred ca va fi un bun barometru al influentei reale a Romaniei/esticilor.

  11. Frumos scris, insa eu inteleg ca Merkel i-a spus lui Iohannis intre 4 ochi asa: ” …fii atent aici Klaus, si eu vreau o relatie buna cu USA si cu nebunul de Trump; si eu vreau sa fim aparati de americani, insa nu pot sa stric de tot relatiile cu Vladimir. Acum hai sa raspundem jurnalistilor dar, sa nu te mire ca nu aduc vorba despre relatiile cu USA in conferinta pentru ca …avem alegeri in curand iar nemtii mei sunt mai sensibili, asa… Insa, ramane cum am stabilit”.

    Nu, nu pot sa mai am incredere in nici un lider european si mai ales in Merkel, un lider legat „energetic-ombilical” de Rusia. Klaus Iohannis face bine ce face si ma bucur ca si la conferinta de presa a sustinut si apreciat relatiile Romaniei cu USA, ca sa vada germanii ca istoria nu trebuie sa se mai repete vreodata iar ura lor autista impotriva Americii nu rezolva nimic.

  12. Da, într-adevăr, ultimele zile au fost un tur de forţă pentru politica externă românească, iar preşedintele Iohannis a fost locomotiva principală. E un succes meritoriu. Dacă am fi avut şi stabilitate internă, succesul ar fi fost deplin. Da, o analiză foarte bună.

    • Daca.
      „Dacă am fi avut şi stabilitate internă”.
      Oare presedintele nu are un rol si pentru stabilitatea interna? E a doua oara cind PSD-ul e prins ca zurbagiul clasei, iar presedintele se fereste ca Aghiuta de tamiie de alegeri anticipate:
      „Iohannis respinge solutia anticipatelor: Ar fi nevoie sa intram intr-o criza profunda, dar eu nu-mi doresc asa ceva”
      NB,
      in politica externa nu a facut decit sa consolideze ceea ce era initiat de ani de zile; culege aplauzele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro