vineri, martie 29, 2024

Miza alegerilor europarlamentare: despre candidați, despre democrație și despre fraudarea semnăturilor

Mobilizare totală pentru cele 32 de locuri de europarlamentar

Pe 25 mai avem alegeri europarlamentare. Biroul Electoral Central a validat sau respins unele candidaturi depuse săptămâna trecută: “independentul” Mircea Diaconu, colericul Vadim și partenerul său Funar, tânără speranță Mihail Neamțu, Erwin Albu un Claudiu Crăciun mai mic,  plus alți câțiva independenți au fost refuzați de BEC pe diverse motive. Pe lângă aceștia alte partide nu au primit aprobarea listelor depuse: Partidul Verde, Partidul Ecologist Român, Partidului Dreptății Sociale, Alternativa Socialistă și Alianța Națională a Agricultorilor. Candidații cu șanse reale rămân cei impuși de partidele consacrate: alianța USD, PNL, PDL. PMP-ul, PPDD-ul, Forța Civică și PNȚCD trag tare și ei cu speranța că vor avea reprezentanți în PE.  (și mai mult ca sigur că vor avea).

Pe lângă listele partidelor au ajuns și 9 independenți: Corina Ungureanu gimnastă care a apărut în  Playboy, Constantin Titian Filip un controversat doctor, Pericle Capsali un candidat al bisericii, tata a 9 copii, (BOR l-a ajutat probabil sa stranga semnaturile), Peter Costea, un avocat din Houston, președinte al Alianței Familiilor din România și Paul Purea, un doctor din partidul OTV-ist care s-a gândit că are mai multe șanse ca independent.

Un independent a avut  nevoie de 100 de mii de semnături pentru a deveni candidat, iar partidele politice sau alianțele de minim 200 de mii de semnături. Un independent trebuie să strângă 3,13% adică 157.000 de voturi la o participare de 5 milioane, și 125.000 la una 4 milioane. Se pare că va fi destul de ușor pentru un independent care a strâns 100 de mii de semnături să mai adauge 25 sau 57 de mii de voturi. Acest sistem este unul  neperformant și îngrădește participarea;  se simte nevoia democratizării alegerilor europene.

O altă mențiune este că articolul 18 din legea 33/2007 prevede că o persoană nu poate semna decât pentru un singur candidat sau o singură formațiune. Acest factor e important de menționat  pentru ceea ce s-a întâmplat până în prezent.

De ce se inghesuie lumea pentru europarlamentare?

Un europarlamentar are un buget lunar de peste 20.000 de euro. Venitul sau net timp de 5 ani de zile este de 6 200 Euro. Pe langa suma asta mai exista si indemnizatia zilnica pentru prezenta la reuniunile oficiale din Parlamentul European, 304 Euro/zi de prezenţă (pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, masă, etc), aceasta însemnând o sumă suplimentară de 2 500 Euro/lună. Aceasta ne aduce la un venit net de aproximativ de 8 000 Euro pe lună. Plus 300 de euro pe zi diurna pentru diferitele misiuni pe care PE le face in lume, plus deplasarile pe transport care ajung la 4243 euro/ an de persoana, plus cheltueli generale lunare (telefon,chirie,echipament electronic) 4.299 euro.  Si toate astea pentru un program de lucru de 3 maxim 4 zile, două săptămâni la Bruxelles, una la Strasbourg şi una în circumscrpţia de acasă. Dar sincer vorbind, europarlamentarii nu prea stau la biroul din țară!

Cu toate acestea, consider activitatea lor extrem de importantă, mai ales că 75% din legislația României e făcută la Bruxelles, lucru pe care se pare că nu-l înțeleg politicienii autohtoni. Partea bună e că nu avem extremiștii de altădată sau personaje gen Becali, partea proastă e lipsa de expertiză a unor candidați pe anumite domenii sau că nu prea știu cu ce se mănâncă afacerile europene. Aici poate fi invocat și argumentul “la vremuri noi, tot ei”.  Astfel, din totalul de 32 de europarlamentari români, câți vor fi aleși pe 25 mai, mai bine de două treimi vor fi politicienii votați și la precedentele alegeri europarlamentare organizate în România în 2009, câțiva  mostentiti din 2007. Dintre ei, doar câțiva sunt cu adevărat pasionați de politică europeană. Restul văd în Bruxelles o sinecură de neratat spun colegii de la  HotNews.

Democratizarea alegerilor europene

Am scris mai devreme despre sistemul fanariot al politicii românești, creat pe structura FSN-istă. Sistemul electoral și lipsa democrației interne a partidelor fac ca pe lista candidaților la alegerile europarlamentare din luna mai 2014 sムajungムdoar preferințele celor care dețin (acum) puterea în partide, respectiv ale președinților de partid, sau ăia care au 80.000 sau 100.000 de euro să împingă unde trebuie. (cam atâta costă un loc de europarlamentar). Prietenii mei europulsisti spun pe buna dreptate ca reprezentarea ţării în Parlamentul European nu trebuie să se bazeze doar pe voinţa unui grup foarte restrâns de politicieni, ci şi pe criterii profesionale şi de integritate, astfel încât să fim reprezentaţi de oameni ok, care pot face mai mult. Cel puţin noi, alegătorii, ne dorim candidaţi competenţi şi integri, cadidati cu care să nu ne fie ruşine dacă vor ajunge să ne reprezinte. Dacă tot au salariile astea imense, măcar să își merite banii! Adică să ne reprezinte acolo calumea, să fie profesioniști, să promoveze interesele României, să contribuie la o imagine bună a României!

Trei organizatii importante din domeniul politicilor publice au impus cateva criterii pentru alegerea unui candidat: expertiza candidatului, ablitatile de comunicare şi negociere, integritate, susţinere politică, networking/experienţă internaţională, prezenţă şi discurs public. Partea proasta e ca cei care ar trebui sa puna in aplicare chestiile astea, probabil nici nu au citit raportul respectiv. Si e greu de crezut ca le vor pune in aplicare, chiar daca le-au citit. Adică cum? Nepoții, fiicele sau ăia care-și cumpără locul să nu mai intre pe liste pe un loc eligibil? De aceea  probabil, 100 de mii de semnături va rămâne baremul pentru care poți candida, deși în alte state numărul de semnături e mult mai mic! La noi, rămâne totuși o afacere de partid, locul călduț de la europarlamentare!

Europarlamentarele încep cu fraudări ale semnăturilor?

Și totuși dacă facem un mic calcul vedem că alegerile încep cu o fraudare. Conform unor surse media s-au strâns aproape 6 milioane de semnături. Adică, se pare că 6 milioane de oameni sunt direct  interesați de europarlamentare?! Greu de crezut din cauza euroscepticismului și probabil și din cauza faptului că românii habar nu au ce fac europarlamentarii acolo și ce impact au deciziile din PE asupra vieții lor zilnice.

La alegerile din 2012 a fost o prezența la vot de 40%, și acelea au fost alegeri locale și regionale, unde lumea era direct interesată. Adică acolo și-au votat liderii locali, primarii și președinții de CJ.

In Romania exista aproape 15 milioane de votanți. 40% din 15 milioane este fix 6 milioane. Asta înseamnă că fiecare votant din 2012 a semnat pe lista unor independenți sau unor partide, însă e  greu de crezut că lumea e așa de interesată de alegerile europene. Iar din 2012 numărul populației a mai scăzut! Și totuși s-au strâns 6 milioane de semnături! Aici  amintesc legea despre care am scris  mai sus care prevede că o persoană poate semna pentru un singur candidat sau un singur partid!

Cu siguranta ne-am putea trezi că numărul celor care au semnat pe listele de susținere ale candidaturilor este mai mare decât numărul votanților la scrutinul din 25 mai.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. O precizare pentru acei membri ai comunităţii contributors care nu au avut timp, dispoziţie ori răbdare să citească Tratatul Uniunii Europene -echivalentul legislativ al constituţiilor:
    Parlamentul UE este singurul organ pretins reprezentativ de tip electiv lipsit de iniţiativă legislativă prin insăşi actul constitutiv al entităţii pseudostatale.
    art 14 (1) „Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. ”
    Deci, fără aprobarea Consiliului, această instituţie rămâne fără nicio funcţie, poate doar cea de Azil de bătrâni politruci.
    art 17 „(2) Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepția cazului în care tratatele prevăd altfel.”
    Parlamentarii europeni nu au voie nici măcar să propună, darmite să adopte politici generale in numele cetăţenilor Uniunii. Dar se pot da zilnic in stambă. Cu sute de discursuri şi rapoarte inutile.
    „Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, poate cere Comisiei să prezinte orice propunere corespunzătoare privind chestiunile despre care consideră că necesită elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea în aplicare a tratatelor. În cazul în care nu prezintă propuneri, Comisia comunică Parlamentului European motivele sale.”
    Parlamentarii europenii nu-s altceva decât nişte birocraţi cu program redus cu unicul rol de a juca democraţia prin intermediul gesticulaţiei şi vorbelor. Vorbelor goale, desigur. Ca atare, postul de parlamentar este o sinecură, un loc unde se retrag toţi politrucii reşapaţi pe penultimul lor drum. Asta când vine vorba de politrucii de pe liste, căci restul, independenţii …

    Prin urmare alegerile europene sunt lipsite de orice miză, mai ales că, in urma scrutinului nu se va schimba nimic la nivelul executivului european, spre deosebire de statele real democraţice ale lumii unde Guvernămîntul este rezultatul direct al opţiunii politice exprimate de cetăţeni prin vot.

  2. Sunt curios daca verifica cineva, macar prin sondaj, listele alea si care sunt pedepsele pentru frauda. Si mai curios e ca BEC a eliminat lejer din cursa cativa candidati fara o explicatie prea clara.

    Undeva in textul de mai sus scrie „daca tot au salariile astea imense..”. Hilar daca nu ar fi atat de trist cand descoperi cine l-a scris. Putini profesionisti in domeniile de interes european legiferate la Bruxelles ar lucra doar pentru atatia bani, si anume cei care au cariere tot in sistemul „bugetar” cum i se zice prin Romania. Daca muncesti cu adevarat cat iti cere acest post, daca mai pui pe de-asupra si timpul pierdut cu deplasarile (nu baga toti banii de diurna in buzunar), cred ca ramai cu un salariu/ora sub prima decila (oricum nu vb de oameni care muncesc in Ro). Deci sacrifici 5 ani din viata pt binele tarii/uniunii sau nu esti in top in domeniul tau…

  3. Argumentul este valid, cifrele privind participarea la alegeri sunt incorecte.

    La localele din 2012 s-au înregistrat între 8,9 și 10,8 milioane voturi valide, în funcție de tipul de scrutin.
    ( http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Statistici/Situatie_vve_part.pdf )

    La parlamentarele din 2012 s-au înregistrat 7,4 milioane voturi valide.

    (pagina 7 din http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/Rezultate%20partiale/Rezultate%20provizorii.pdf )

    (de asemenea, prezența la vot nu se calculează prin referire la totalul adulților aflați în țară (într-adevăr aprox. 15 milioane) ci prin referire la totalul celor înscriși pe liste (18,2 milioane). De exemplu, o prezență oficială de 50% la un scrutin înseamnă că la vot au venit 9,1 milioane, adică 60% din cei 15 milioane aflați în țară.)

    • Domnu’ Barbu, hai sa lasam mortii in pace, si cele 2 milioane de voturi fraudate ale lui Dragnea in seama DNA-ului. Zicem 6 milioane de caciula si aia suntem.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro