vineri, martie 29, 2024

Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene

Eliminarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni în aprilie 2014 a constituit una dintre cele mai palpabile realizări ale autorităților moldovene în materie de integrare europeană. Parțial, datorită acestui succes Moldova a primit calificativul de “poveste de succes”. La această etichetare însă s-a renunțat practic definitiv în lumina multiplelor crize politice, provocate de corupție și infracțiuni extrem de grave, precum cele din sistemul bancar.

Pe 28 martie 2017, Georgia s-a alăturat Moldovei, devenind cea de-a două țară din cadrul Parteneriatului Estic, în raport cu care UE a eliminat regimul de vize (VisaFreeEurope, Martie 2017). Între timp, Ucraina parcurge ultimele etape procedurale, astfel ca până la finele anului 2017 să poată la fel beneficia de călătorii fără vize în zona Schengen. Negocierile cu Georgia și Ucraina, dar și cu Turcia și Kosovo, pe marginea liberalizării vizelor au depins foarte mult de modificările, operate de către UE, la mecanismul de suspendare (Consiliul UE, Februarie 2017). Astfel, UE a introdus condiții mai riguroase față de țările beneficiare ale regimului fără vize, inclusiv față de Moldova.

În cei trei ani de regim fără vize cu UE, Moldova nu a fost încă niciodată vizată ca țară problematică. Totuși, datele Agenției europene FRONTEX indică câteva aspecte negative depistate în comportamentul cetățenilor moldoveni. Deocamdată proporția acestor probleme nu este de natură să expună regimul fără vize cu UE anumitor riscuri reale de suspendare.

Trei ani de beneficii pentru moldoveni

Datorită liberalizării vizelor s-a majorat frecvența călătoriilor efectuate de către moldoveni în țările Schengen. Astfel, cu circa 20 mii mai mulți cetățeni au vizitat țările Schengen în 2015, comparativ cu anul 2013.

Evident, eliminarea obligativității vizelor, asociată anterior cu birocrație și timp pierdut la perfectarea actelor, a stimulat interesul moldovenilor pentru călătorii. Destinațiile principale de până și după liberalizarea vizelor rămân a fi Bulgaria și România. O creștere semnificativă a fost înregistrată la călătoriile în Grecia, care practic s-au triplat din 2013 încoace (de la 8.540 vizite în 2013 până la 21.158 vizite în 2015). Alte țări care s-au consolidat ca destinații pentru călătorii sunt Italia, Austria, Franța și Germania. (Vezi mai jos Tabelul 1.)

Tabel 1. Numărul deplasărilor moldovenilor în țările Schengen

2011 2012 2013 2014 2015
Total plecări ale vizitatorilor moldoveni 136 095 146 791 157 556 180 646 189 790
Austria 909 1 100 942 906 1 307
Belgia 5 61 42 262 48
Bulgaria 43 374 51 415 52 812 60 289 55 762
Cipru 261 234 91 154 142
Croația 90 121 157 311 235
Danemarca 30 17 29 34 12
Elveția 75 88 71 45 110
Franța 686 1 046 683 853 967
Germania 264 320 343 481 575
Grecia 4 066 5 726 8 540 15 358 21 158
Italia 580 951 1 498 2 079 2 454
Olanda 30 75 53 108 55
Polonia 343 418 296 252 108
Republica Cehă 1 082 1 545 1 007 1 186 1 380
România 12 830 12 931 14 175 18 437 20 812
Slovacia 15 33 13 87 29
Slovenia 51 154 190 185 152
Spania 468 794 967 1 591 1 689
Ungaria 721 885 810 1 059 845
Total plecări în țările Schengen 65 880 77 914 82 719 103 677 107 840

Sursa: Biroul Național de Statistică

Pe lângă extinderea posibilităților de circulație fără vize a moldovenilor în țările UE, liberalizarea vizelor a permis anularea costurilor pentru vize. Așadar, conform unor calcule estimative, doar în anul 2015 au fost economisiți peste 3,7 milioane EUR.

Mai mult ca atât, beneficiile regimului fără vize cu UE au motivat cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană să aplice pentru pașapoartele biometrice emise de autoritățile constituționale. În 2015, numărul lor a atins cifra de 76.759, sporind cu încă 30.354 în 2016. Ucraina are așteptări similare de la regimul fără vize cu UE, prin care Kievul dorește să atragă populația din Crimeea, aflată sub ocupația Rusiei începând cu 2014.

În altă ordine de idei, liberalizarea vizelor a îmbunătățit atitutinea cetățenilor moldoveni făță de apartenența lor la Moldova. Indirect, aceasta a creat premise pentru diminuarea cererii pentru pașapoartele românești. Cu toate acestea, înrăutățirea situației politico-economice din țară va duce inevitabil la sporirea interesului pentru actele de identitate românești, tot mai des privite drept mijloc oportun pentru a se angaja în Europa, fie chiar pentru a se stabili cu traiul.

Liberalizarea vizelor și noile realități europene

Spre deosebire de Moldova, liberalizarea vizelor cu Georgia și Ucraina a durat mai mult în timp. În mod principal, procesul a fost tărăgănat cu câteva luni din cauza revizuirii mecanismului de suspendare a regimului fără vize cu țările terțe.

Sub presiunea fluxului migraționist din exterior, a crizei refugiaților, dar și a incidenței actelor de terorism (Belgia, Franța etc.), oficialii europeni au decis să perfecționeze mecanismul de suspendare a regimului fără vize cu țările terțe. Anterior, procedurile erau mai anevoioase și nu permiteau o suspendare mai rapidă (deja în 2 luni, față de 6 luni) și de durată (până peste 2 ani).

După ultimele modificări, mecanismul a devenit mai flexibil, iar activarea lui deja poate fi realizată printr-o simplă notificare a Comisiei de către un stat membru. Mai mult ca atât, la o notificare din partea a cel puțin 13 țări UE (majoritate simplă), Comisia este obligată să reintroducă vizele pe o durată de cel puțin 9 luni pentru grupul de cetățeni vizați din țara terță în cauză. Dacă nu sunt remediate problemele, în urma unui dialog cu Comisia Europeană, atunci Bruxelles-ul poate extinde suspendarea regimului fără vize pentru încă 18 luni, dar deja pentru toți cetățenii țării terțe.

Ca motiv pentru activarea mecanismului de suspendare poate servi neîndeplinirea corespunzătoare a acordului de readmisie, care obligă țările terțe să primească înapoi străinii care ajung ilegal în Europa din sau prin teritoriul lor.

Totodată, suspendarea poate fi condiționată dacă crește procentul solicitărilor de azil și al aplicațiilor de permise de rezidență în țările UE. Din aceeași categorie face parte creșterea numărului refuzurilor la intrare în țările UE, dar și a cetățenilor care încalcă perioada de ședere (adică pest 90 zile pe durata a 180 zile). Aceste abateri vor fi tratate ca abuzuri în raport cu regimul fără vize oferit de către UE și vor crea premise clare pentru declanșarea mecanismului de suspendare. Adițional, suspendarea poate fi inițiată dacă din partea cetățenilor unei țări terțe parvin riscuri pentru ordinea și securitatea internă a unei țări UE  (sporirea numărului de infracțiuni serioase comise de către cetățenii țării terțe).

Abaterile comise de către moldoveni

Potrivit datelor furnizate de către FRONTEX (agenție responsabilă de adiministrarea frontierelor europene), cetățenii moldoveni figurează deseori în topul țărilor terțe, ai căror cetățeni încalcă prevederile europene în materie de migrație legală.

Așadar, Moldova este pe locul trei după Ucraina și Vietnam ca număr de cetățeni care au încercat să treacă ilegal frontiera europeană, conform datelor pentru anul 2016. (Vezi Tabelul 2.)

Tabel 2 Trecerea ilegală a frontierei

2015 – trimestrul 4 2016 – trimestrul 3 % din total, 2016 trimestrul 3
Ucraina 236 422 35
Vietnam 122 187 16
Moldova 70 87 7.2
Federația Rusă 61 76 6.3
Afganistan 241 66 5.5

Sursa: Frontex

La fel, moldovenii figurează în topul clasamentului cu privire la șederea ilegală în UE, ocupând locul trei după Ucraina și Federația Rusă. (Vezi Tabelul 3)

Tabel 3 Șederea ilegală

2015 – trimestrul 4 2016 – trimestrul 3 % din total, 2016 trimestrul 3
Ucraina 4981 5470 40
Federația Rusă 1748 2219 16
Moldova 1019 1349 9.9
Georgia 448 735 5.4
Belarus 346 457 3.3

Sursa: Frontex

Moldova se poziționează în top 5 țări terțe cu cele mai multe refuzuri la intrare în UE. (Vezi Tabelul 4)

Tabel 4 Refuzuri la intrare

2015 – trimestrul 4 2016 – trimestrul 3 % din total, 2016 trimestrul 3
Federația Rusă 7655 43829 65
Ucraina 7186 10402 15
Tadjikistan 1512 2739 4.1
Moldova 1777 1633 2.4
Belarus 2035 1506 2.2

Sursa: Frontex

În fine, cetățenii moldoveni se numără printre cetățenii străini care folosesc cel mai frecvent acte false, fiind devansați doar de către ucraineni. (Vezi Tabelul 5)

Tabel 5 Acte false

2015 – trimestrul 4 2016 – trimestrul 3 % din total, 2016 trimestrul 3
Top naționalități
Ucraina 13 25 30
Moldova 20 20 24
Tadjikistan 3 6 7.2
Top țări în care au fost emise acte false
Moldova 12 20 24
Ucraina 10 17 20
Tadjikistan 4 6 7.2

Sursa: Frontex

În loc de concluzie…

Regimul fără vize, oferit Moldovei în 2014, a simplificat interacțiunea dintre moldoveni și spațiul european, care alcătuiește Zona Schengen. Astfel, a crescut fluxul persoanelor care apelează la pașapoartele biometrice pentru a călători în Europa.

Liberalizarea vizelor continuă să fie un instrument util pentru a atrage populația din regiunea transnistreană, dar efectele acesteia trebuie suplimentate cu politici solide de reintegrare a țării, care deocamdată lipsesc.

Criza de securitate, în paralel cu abundența migrației ilegale, criza refugiaților, care au bulversat țările UE în ultimii ani, au forțat revizuirea mecnismului de suspendare a regimului fără vize cu țările terțe. Pentru a nu deveni ținta acestui mecanism, autoritățile moldovene trebuie să prevină deplasările cetățenilor care nu îndeplinesc criteriile pentru a călători în țările Schengen. Mai mult ca atât, Chișinăul trebuie să combată infracțiunile legate de migrația ilegală (inclusiv șederea ilegală etc.), semnalate de către FRONTEX.

Liberalizarea vizelor îmbină o serie de beneficii. Cel mai importat ar fi influența pozitivă asupra atitudinii moldovenilor vizavi de apartenența lor la Moldova. Dar aceasta nu poate nicidecum compensa inabilitatea clasei politice de a gestiona eficace banii publici și patrimoniul public al țării. De aceea, degradarea situației social-economice și politice din țară poate intensifica în orice moment tempoul de restabilire a relațiilor dintre cetățenii moldoveni și statul românesc.

Regimul fără vize trebuie tratat ca un punct de pornire pentru integrarea europeană și în niciun caz drept rezultatul final al acesteia. De aceea, în paralel cu îndeplinirea angajamentelor cu privire la liberalizarea vizelor, este imperativă implementarea riguroasă a Acordului de Asociere/DCFTA cu UE. Cu cât mai multe rezultate palpabile, similare liberalizării vizelor, va oferi integrarea europeană, cu atât mai solid va deveni atașamentul cetățenilor față de vectorul european al Moldovei.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. În urma liberalizării vizelor şi a calătoriilor în Europa,moldovenii au decis să-l aleagă pe…Dodon.Adică,de fapt,moldovenilor nu le-a plăcut în Europa ci s-au hotărât că este mai bine cu „maica Rusia”…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro