joi, martie 28, 2024

Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Puncte cheie:

  • Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect de colaborare strategică Germania-Rusia va stârni dezaprobări și îngrijorări în “Zwischeneuropa”[1] (“Europa dintre Imperiul German și Imperiul Rus”, termen folosit în special în secolul al XIX-lea), alimentate de resentimente, teamă și neîncredere istorică profundă;
  • Nord Stream 2, proiectul gazoductului ruso-german cu o lungime de 1200 km., care va transporta, pe sub Marea Baltică, gaz de pe coasta de vest a Rusiei (adus din nord, din Peninsula Iamal) direct în nordul Germaniei (Greifswald), evitând astfel statele baltice și Polonia și oferind o alternativă la coridorul care traversează Ucraina, divide deja lumea occidentală (dacă luăm în considerare opoziția Statelor Unite) și, în particular, Uniunea Europeană (dacă luăm în considerare dezacordul a 13 state membre ale Uniunii față de acest proiect) între cei care văd valoarea economică a investiției și cei care văd riscurile geopolitice ale “scurtcircuitării” Europei de Est de către cele două mari puteri, precum și riscurile creșterii cu 50% a dependenței Uniunii Europene de gazul din Rusia, de la circa 26-27% în prezent la aproape 39-40% după operaționalizarea gazoductului, ceea ce va face Rusia și mai influentă în relația cu țările europene;
  • Unul din argumentele tehnice ale Nord Stream 2 este presupusa scădere cu 50% a producției proprii a Uniunii Europene și a alimentării cu gaz din Marea Nordului în următorii 20 ani[2], ceea ce ar putea fi compensat, spun susținătorii noului gazoduct, doar cu resurse suplimentare relativ ieftine aduse din Rusia, pe un traseu convenabil ca preț, dacă ne gândim că tot proiectul ar costa 10 miliarde de dolari;
  • Recent, Senatul american a votat cu majoritate covârșitoare (97-2) extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei și a companiilor străine care fac tranzacții cu Rusia/Gazprom, inclusiv a companiilor germane implicate în Nord Stream 2, ceea ce a provocat nemulțumirea explicită a Berlinului, care spune că astfel sancţiunile americane ţintesc economia Uniunii Europene;
  • Pe 6 iulie, la Varșovia, va avea loc vizita președintelui Trump și întâlnirea cu președinții și premierii din Europa Centrală și de Est (12 state), sub titlulatura “Inițiativa celor Trei Mări” (Baltică, Neagră și Adriatică), adică, ce să vezi?, exact a Zwischeneuropa de care vorbeam la început, și care are, printre alte obiective de colaborare, și domeniul energiei. Va exista oare și o referire la Nord Stream 2? Va fi percepută această întâlnire ca un nou pas politic în mult discutata fisură apărută între Vestul și Estul Uniunii Europene? Vor considera oare unii actori politici din Germania, intrați în campanie electorală, că vizita lui Trump la Varșovia toarnă gaz pe foc şi alimentează fisurile interne ale Uniunii Europene, pe relația Vest-Est?
  • Este Nord Stream 2 incompatibil cu conceptul de Energy Union, adoptat în 2014 şi blocat din lipsă de voinţă politică, aşa cum spune Jerzy Buzek, fostul premier polonez, acum preşedinte al comisiei pentru politici industriale a Parlamentului European?

*

Nord Stream 2 poate părea o temă mică pentru Uniunea Europeană, dar nu este. Conjunctura politică actuală și tensiunile dintre nucleul franco-german și Grupul de la Vișegrad (în special Polonia) o fac să pară și mai mare decât este în realitate.

Adevărul este că, privit în detalii, gazoductul germano-rus aduce beneficii importante celor două ţări. Pentru Germania, Nord Stream 2 înseamnă asigurarea unor resurse de gaz suplimentare, în condiţii relativ avantajoase, fără intermediari, care vor compensa scăderea producţiei proprii de gaz a UE, preconizată la 50% în următorii 20 de ani, şi care ar putea transforma Germania într-un adevărat hub al distribuţiei de gaz spre alte ţări din Europa Centrală. Pentru Rusia, avantajele sunt şi mai evidente: creşterea vânzărilor de gaz spre Germania/Uniunea Europeană (deci, cumpărători credibili şi stabili), ocolirea unei Ucraine imprevizibile şi cu mari probleme la plata datoriilor (care mai şi „înţeapă” iarna conducta şi trage din porţia europenilor, fără să recunoască), creşterea dependenţei germane/europene de gaz rusesc, crearea unei noi pârghii politico-economice de influenţă în Uniunea Europeană, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale cu principala putere europeană (indicator al unei posibile ridicări a sancţiunilor UE la adresa Rusiei, în viitor), şi chiar slăbirea rolului Zwischeneuropa, de intermediar al legăturilor dintre Moscova şi Berlin, şi plasarea întregii regiuni într-o poziţie de inferioritate strategică.

Pentru Polonia şi flancul estic al Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim de Ucraina, proiectul Nord Stream 2 este dezavantajos şi chiar umilitor, arătând că, de fapt, Rusia poate face orice, tratând direct cu Berlinul (nici măcar cu Bruxellesul), trecându-şi conductele „peste capul” ţărilor din regiune şi nemaidepinzând de oficiile de intermediari (şi comisionari, desigur) pe care le-ar fi oferit aceste state. Cu excepţia României, care depinde în proporţie de doar 20% de importul de gaze din Rusia, celelalte ţări central şi est-europene se vor afunda şi mai mult în această dependenţă, pentru că vor trebui să-şi negocieze în continuare aprovizionarea fie cu Gazprom, dinspre Rusia, fie cu Germania, care va vinde, de fapt, tot gaz rusesc. În plus, există riscul ca Germania, care intenţionează să-şi închidă centralele nucleare în anii următori, să nu mai fie atât de interesată să caute alte surse de aprovizionare şi, în consecinţă, să nu mai investească în rute şi soluţii alternative, câteva decenii de acum înainte.

În acest context european complicat vine şi preşedintele Trump la Varşovia, pentru a se întâlni cu preşedinţii şi premierii celor 12 state din „Iniţiativa celor Trei Mări”, practic regiunea dintre Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică. Trump ar putea resuscita cu această ocazie vechea ofertă americană de aducere de gaz lichefiat de peste Atlantic, care de fiecare dată a părut prea scumpă.

După Varşovia, pentru Trump urmează summitul G20 de la Hamburg şi confruntarea cu cei supăraţi de denunţarea Acordului climatic de la Paris. Interesantă perioada pe care o traversăm şi mai ales planificarea vizitelor liderului american.

Un succes politic şi de imagine publică (altminteri previzibil) al lui Trump la Varşovia şi o susţinere pe care ar putea să o primească din partea Europei Centrale şi de Est ar pune parţial în dificultate poziţia Germaniei în cadrul UE, ceea i-ar da mai puţină legitimitate de a vorbi ca mare putere la G20. Dar şi dilema Poloniei e mare: dacă deplânge acum „lipsa de solidaritate” a Germaniei faţă de partenerii europeni şi faţă de Uniunea Energetică, atunci riscă să primească din nou o replică din partea Germaniei, care va acuza Varşovia de „lipsă de solidaritate” cu Uniunea Europeană în criza migranţilor, prin neacceptarea de refugiaţi, împotriva deciziei adoptate în Consiliul European.

Potrivit unui studiu al Pew Research Centrer[3], susţinerea lui Trump printre polonezi este de 23%, în timp ce în Germania este de 11%, în Marea Britanie de 22%, în Italia 25% iar în Rusia de 53%.

Rămâne să auzim şi poziţia României faţă de Nord Stream 2, un subiect probabil inevitabil, deşi nu ne vizează direct şi, ca de obicei în ultimii 25 de ani, cei mai mulţi spun că ar trebui să tăcem strategic şi să nu ne băgăm între Statele Unite şi Germania. Probabil, cel mai rezonabil în acest nou clivaj european şi euro-atlantic ar fi să scăpăm doar cu asumarea unei „poziţii de grup” la Varşovia (dacă se va pune problema, desigur) şi să nu devenim noi „portdrapelul” unei confruntări în care fiecare parte îşi are raţiunile, interesele şi argumentele ei, mai mult sau mai puţin justificate.

NOTE _


[1] http://www.faz.net/aktuell/politik/ausland/europa/25-jahre-nach-dem-kalten-krieg-in-zwischeneuropa-13337790.html

[2] https://www.nord-stream2.com/project/rationale/

[3] https://www.theguardian.com/us-news/2017/jul/04/donald-trump-poland-visit-fears-widening-europe-warsaw

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Dl Naumescu evoluează încet dar sigur de la un pro-europenism agresiv spre un fel de dubitaţie deocamdată doar constatatoare.Probabil,încet-încet va deveni eurosceptic,apoi pro-atlantist şi,poate,chiar trumpist(…).Şi fiindcă dl Naumescu constată că mult iubita Germanie,fala europenismului progresist unificator şi globalist,se cam ţine de faulturi contra Europei de Est,dl Naumescu se simte neplăcut obligat să se întrebe de ce face Germania asta,respectiv obstrucţionarea economică şi politică a statelor din Est.Păi asta a fost politica Germania din totdeauna,un fel de „Drang nach Osten” în căutarea „spaţiului vital”.Iar „spaţiul vital” cel mai tentant este în Est,în Euro-Asia,peste amărâtele de state Est-europene care,vai,nu au înţeles şi nici nu vor să înţeleagă măreţele idealuri germano(-ruse…).
    Şi acum vine Trump care nici nu-i trece prin minte să lase să se realizeze joncţiunea germano-rusă fiindcă asta i-ar periclita hegemonia mondială.Iar mesajul SUA+NATO+UK+alţii este cam următorul:lasă măi esticilor că vă apărăm noi,punem armata în zonă,vă dăm şi arme,vă dăm şi gaze şi la o adică facem noi(şi cu voi…) afaceri cu Rusia,nu îi lăsăm pe nemţi şi pe francezi,ei să se ducă prin Africa dacă nu le place.
    Şi uite aşa,est-europenii devin eurosceptici şi proatlantişti.Ceea ce pentru o ţară ca România este foarte bine.Ne-am cam săturat de ifosele neo-imperiale franco-germane,de umilinţele şi ameninţările sistematice ale Bruxelles-ului,de nuieluşa MCV,de Schengen,de strâmbatul din nas faţă de migranţii români,polonezi,etc,etc,etc
    Eei,poate cu SUA vom face unirea şi cu Moldova,poate vom deveni o mică putere zonală,poate şansele de dezvoltare sunt mai mari aşa.

    În „noua Europă” germano-franceză vom fi întotdeauna priviţi ca nişte milogi.Eu unul m-am săturat de „Europa LOR”…

    • Mesajul dvs trateaza cel putin un pic de naivitate. Nimeni nu da nimic pe degeaba, fie ei rusi, nemti, francezi, britanici sau americani. Eurospectiscismul promovat de dvs ii va face pe romani vasalii celor de peste Atlantic, fara insa a putea macar sa viziteze fara viza tara suzerana (de lucrat acolo nici ca poate fi vorba). Ultimii vor doar sa-i inlocuiasca pe nemti in Europa de Est si sa ne faca sa cumparam arme made in USA, fara a oferi decat iluzia ca partinem lumii bune.
      Alinierea la cei din Europa de W (cu toate pacatele lor) da romanilor sansa ca treptat sa fie acceptati la masa boierilor, sa invete toate smecheriile lor si sa-i bata la ei acasa. Idioteniile lui Basescu despre apartenenta Romaniei la o noua axa ne-au pus in situatia de a trimite trupe in Iraq, pentru ca doar asta ne mai lipsea.

  2. Coana Merkel se comporta asemenea unui copil care sare si topaie cu gura pana la urechi pe trupul obosit al Europei. Acum poate face ce doreste, mai ales ca UK paraseste UE si n-o mai impiedica nimeni sa faca aliante „strategice” cu Matrioșca din Rusia si cu nimeni.
    Este binecunoscuta afinitatea istorica a Germaniei pentru Rusia si nu mai surprinde pe nimeni.
    Iar ceea ce face Mutti se numeste refacerea sferelor de influenta politice, militare, economice.
    Mai lipseste sa vedem niste soldati germani in uniforme Hugo Boss.
    Merkel practic forteaza si statele estice sa ia o decizie in acest sens si sa decida de partea cui merg iar Romania este la mijloc. Iar acest lucru nu este corect fata de aceste tari.
    Ce inseamna a „tacea strategic”? Inseamna sa plecam capul si sa cceptam sabotajul german? Nu cred ca Rusia a oferit de-a lungul timpului altceva in afara de gaz si tancuri…

  3. 1.Dificultatea evaluarii proiectelor comune Rusia – UE este determinata de faptul ca Rusia nu este vazuta ceeace este in realitate.Adica o tara in tranzitie specifica la capitalism, care pentru asi proteja resursele nationale de risipa multinationalelor, a apelat la autoritarismul politic, dupa perioada democratiei lui Eltin.
    Aceasta tara a blocat expansiunea UE – NATO spre spatiul strategic propriu, prin ocuparea Crimeii (care a apartinut istoric Rusiei pina la cedarea ei Ucrainei de Hrusciov in 1962) si destabilizarea cunoscuta a Ucrainei.
    2.Pina unde va merge si cind se va sfirsi acest proces de ruptura – pe interese economice intre Rusia si UE/SUA nu stie nimeni.Germania pare sa inteleaga ca un conflict ,,intereuropen” in care UE/NATO au partea lor de vina (prin nerespectarea celor stabilite in 1991) nu poate continua la nesfirsit, iar calea economica poate fi una de normalizare a relatiilor.In cazul unor conflicte de anvergura, asumarea unor riscuri care pot crea o cale de impacare nu are alternativa – aceasta fiind si una din ratiunile acceptarii Nord Stream 2.Apoi, asumarea de natura politica se impune in mod fortuit de criza energetica viitoare a UE in urma epuizarii resurselor actuale.
    3.La ora actuala singura politica rationala pare a fi diminuarea treptata a sanctiunilor si reluarea cooperarii economice si industriale cu Rusia, care vor crea in viitorii ani o Rusie ,,capitalista”, iesita din tranzitia de forma autoritarista politic.Ea va putea ,,repara” ranile Ucrainei si va conlucra optim cu UE si SUA, pentru a echilibra presiunea economica si militara a unei Chine, pe cale sa devina liderul mondial in aceste domenii.

    • @ „3.La ora actuala singura politica rationala pare a fi diminuarea treptata a sanctiunilor si reluarea cooperarii economice si industriale cu Rusia, care vor crea in viitorii ani o Rusie ,,capitalista”, iesita din tranzitia de forma autoritarista politic”

      Stimate domn nu cred ca puneti problema prea bine. Adica solutia dumneavoastra este ca nemtii sa-i imbogateasca pe rusi prin „conducte” de gaze. Printr-o conducta sa curga gaz spre ei, si prin alta bani spre rusi, iar rusii sa investeasca toti banii in KGB si armata lor pentru a o face mai eficienta in vederea „anexarii” altor teritorii. „Misto” solutie!

  4. In primul rind business (pentru Germania), care, normal, genereaza geopolitica si reaprinde neincrederea istorica.

    Oare nu ar fi mai bine ca americanii sa ne lase in pace pe noi, europenii, sa ne rezolvam problemele intre noi? ca dintotdeauna!
    Iar noi, da, „ar trebui să tăcem strategic şi să nu ne băgăm între Statele Unite şi Germania.”
    Am mai ales odata Germania, am declarat razboi SUA, iar la sfirsitul razboiului aveam pretentia ca americanii sa ne salveze de rusi. Acuma au venit si vor sa ne salveze, dar noi oscilam.
    „La cit noroc are Romania, nici nu e nevoie de politicieni”, cam asa ceva.

  5. Am citit/inteles corect din articol „susţinerea lui Trump printre polonezi este de 23%, în timp ce în […] în Rusia de 53%.”? Atunci nu stiu ce m-ar ingrijora mai mult: ” orice proiect de colaborare strategică Germania-Rusia” sau America-Rusia.

    E clar ca puterile mari ale lumii trebuie sa colaboreze economic (asta daca nu vrem sa se ia la bataie iar), insa felul in care se face aceasta colaborare ne intereseaza. Au mai colaborat in trecut si a iesit cam prost :-)

  6. Textul prezintă destul de echilibrat situația complexă și tensionată ai cărei protagoniști sunt Germania, Rusia, Polonia(Vișegrad), USA și – în fundal – UE.

    Ar fi util ca publicul să înțeleagă dramatismul și mai ales marele potențial conflictual semnificat de actualele evenimente.

    1. După 1990 situația geo-politică europeană desenează acum aceleași linii de forță ca acum 150 de ani, înaintea primului război mondial. Corespunzător, acțiunile și reacțiunile actorilor statali se vor înscrie și ele pe aceleași linii de forță.
    2. De la reunificare (căreia oameni de stat responsabili ca Mitterand și Thacher i s-au opus din răsputeri), Germania duce o politică hegemonistă agresivă și fără scrupule, alunecând în aceleași patternuri geo-politice din vremea wilhelmină, continuate, naiv și brutal, de Hitler.
    3. Un dat prestabilit al acestei situații geo-politice este conivența mergând până la alianțe dintre Germania și Rusia în dauna spațiului dintre ele, pe care acestea tind să-l controleze, ocupe, anihileze, după caz și ocazii.
    4.Învățând din istorie, țările aflate în cleștele germano-rus țes alianțe și contra-acțiuni preventive: Grupul de la Vișegrad. România a fost lăsată în afara acestei alianțe preventiv-defensive.
    5.Trump, ca exponent al păturilor din USA perdante ale globalizării, practică și o politică de containment a hegemonismului german, văzut ca vector al globalizării.
    6.Alcolada simbolică dată de președintele SUA inițiativei poloneze a unui Intermarium lărgit constituie un gest foarte puternic de determinare și avertisment împotriva hegemonismului german și reeditării cleștelui germano-rus.
    7.Cunoscute pentru tonul ponderat și prudent, reacțiile germane sunt de astă dată vehemente, presa are un ton anti-polonez și anti-Trump acutizat, o consolidare a unui spațiu interstițiar germano-rus este văzută ca un pericol. Germania va încerca să împiedice ca Intermarium (indiferent în ce componență) să devină un actor geo-politic.

    În acest context care amintește de cele ce au precedat ambele războaie mondiale, România, ferm loială SUA, trebuie să joace rolul mediatorului amabil care se străduiește să împace pe toată lumea: va sprijini statele Vișegrad, va asigura Germania de toată înțelegerea și în special se va agăța de EU, o organizație gândită a-i ține pe nemți sub control. Doar o politică foarte dinamică, flexibilă și multipolară (dar orientată stabil pe axul SUA) poate salva România și de astă dată.

    • Nu cred că UE poate ţine Germania sub control,poate invers.
      Nu este (încă…) vorba de „salvarea României”,cred că obiectivele prioritare ale României(recuperarea teritoriilor din Est) ar impune o politică ceva mai agresivă alături de SUA+NATO+UK.

      • Cred ca prioritare pentru Romania sunt dezvoltarea economica (atat de faultata in ultima vreme de puterea politica actuala incat te intrebi daca aceasta „putere” nu primeste de fapt ordinele direct de la Moscova!) si intarirea armatei.
        O eventuala reunificare cu Basarabia ar fi perdanta sub toate aspectele: economic – costurile ar fi uriase fara a aduce vreun beneficiu real, geopolitic – ne-ar aduce in situatia de a avea granita directa cu rusii, via „exclava neoficiala” numita Transnistria, cu intreaga Armata 14 inca acolo, social – am „castiga” inca o minoritate galagioasa, cea rusa, plus niscai gagauzi prin sud, (pentru ca, nu-i asa, minoritatea maghiara galagioasa si dornica a sabota Romania la orice pas nu ne ajunge!), plus o masa de populatie ce are destule probleme identitare, declarandu-se dupa caz si interese ba romani, ba „maldaveni de origine slava”!

        • Nu este aşa.Unirea/alipirea Moldovei este o bună investiţie pe termen lung,în ciuda costurilor uriaşe.Şi apoi,totul ţine de realizarea unui obiectiv naţional,respectiv de creare a unui stat care să cuprindă în teritoriu toţi(sau majoritatea) românilor.

    • Alte conspiratii, alte dureri.. :)

      Distins domn, in urma cu 150 de ani traiam in alta lume. In prezent, nucleul UE (Franta/Belgia/Olanda/Austria/Germania, alaturi de latinii din sud, Portugalia, Spania si Italia si scandinavii din nord – este atat de bine inchegat si interdependent incat rupturile sunt practic imposibile. Practic, nu mai putem vorbi de Germania separat deoarece aceste tari actioneza in 99% din cazuri la unison. Daca dumneata crezi ca va reusi vreodata un politician sa „vanda” ideea unor noi granite/ziduri, te inseli amarnic. Efectul „globalizarii regionale”, daca o pot numi asa, este ca oamenii isi dau seamna ca, de fapt, nu sunt chiar atat de diferiti. Prin urmare, ce rost au gardurile?

      Romania poate opta sa se integreze in acest nucleu sau sa aleaga calea nationalismului, traditionalismului, protectionismului care au varfuri de lance precum Rusia, Turcia sau (deocamdata timid) Polonia/Ungaria. Niste exemple de excelenta, ce mai! :)

      Va fi interesant de vazut drumul ales de SUA dar dupa dezastrul zgomotos pe nume Trump, cred ca in cele din urma, americanii vor merge pe acelasi drum cu europenii din democratiile avansate si, ca de obicei, ii vor trage si pe britanici dupa ei.

  7. Victor L
    Cand europenii Si au rezolvat singuri problemele in sec xx au rezultat niste zeci de milioane de morti Si suferinta umana fara margini. ASA ca prefer Sa se amestece americanii…

    • Istoria pe care ai invatat-o la scoala te face sa crezi ca stii cum s-au petrecut lucrurile. Adevarul insa e altul decit cel din manualele de istorie, dar e mult de sapat pina sa dai de el. (Tu nici macar ce s-a intimplat in Romania, in decembrie 1989, nu stii.)

      Un singur exemplu – care ar trebui macar sa te faca sa cazi pe ginduri – (traduc dintr-un interviu al lui Winston Churchill aparut in 1936 in The New York Enquirer):

      „America ar fi trebuit sa-si vada de treburile ei si sa ramina in afara Razboiului Mondial. Daca voi nu ati fi intrat in razboi, Aliatii ar fi facut pace cu Germania in primavara lui 1917. Daca am fi facut pace atunci, nu ar fi fost nici un colaps in Rusia urmat de comunism, nici un colaps in Italia urmat de fascism, iar Germania nu ar fi semnat tratatul de la Versailles care a instaurat nazismul in Gemania. Daca America ar fi ramas in afara razboiului, aceste ‘-isme’ nu ar fi maturat astazi Europa si nu ar fi dus la caderea unor guvernari parlamentare – iar daca Anglia ar fi facut pace la inceputul lui 1917, aceasta ar fi salvat peste un milion de vieti – britanici, fracezi, americani si altii.”

      Si asta e nimic fata de ceea ce s-a scris despre implicarea americanilor in partea a doua a Razboiului Mondial (1914-1945). Amintesc o singura carte, care, printre altele, da de pamint cu toata istoria oficiala a atacului de la Pearl Harbor: „Freedom Betrayed: Herbert Hoover’s History of the Second World War and Its Aftermath”.

      • Probabil că interviul e apocrif iar argumentele absurde. Câteva aberații așa ca să ne amuzăm:

        – SUA au intrat în primul război mondial după ce englezii au decriptat telegrama Zimmermann (ministrul german de externe) ce promitea Mexicului o halcă mare din sudul SUA dacă acesta atacă SUA. Apoi guvernul englez (în care Churchill va reintra în câteva luni în vara 1917) a plasat codul diplomatic german americanilor ca să poată decripta ei înșiși telegrama pe care o interceptaseră și ei.

        – Chiar dacă SUA nu ar fi intrat în război în 1917, oricum nu s-ar fi făcut pace în acel an. Revoluția rusă din Martie 1917 șubrezise complet armata rusă ce să prăbușea peste tot. Germanii ocupaseră Ucraina, Bielorusia și mare parte din Țările Baltice. Victoria pe frontul de est era deja la o aruncătură de băț. Pacea cu bolșevicii a fost doar o fromalitate și s-ar fi produs oricum cu sau fără intrarea SUA în război. Tocmai cuceriseră enormele resurse ale Rusiei europene și peste 1 milion de soldați deveneau dintr-o dată disponibili să fie mutați pe frontul de vest. Intrarea SUA în război și teama că enorme efective amerricane vor deveni disponbile pe frontul de vest în vara toamna 1918 i-a făcut să recurgă în disperare de cauză la ofensiva pregătită pe genunchi cu resurse insuficiente în primăvara – vara 1918 care ofensivă a dus la colapsul armatei germane. Dacă ar mai fi avut câteva luni să adune suficiente resurse ar fi pulverizat frontul epuizat franco-englez și ar fi câștigat războiul la scor. Deci aliații chiar dacă ar fi vrut să facă concesii enorme nu puteau face pace în 1917.

        – Fără intrarea SUA în al doilea război mondial probabil că nici unul din noi nu ar fi scris pe acest forum. Europa ar fi fost împărțită între Germania lui Hitler și Rusia lui Stalin…

        Responsabilitatea atât pentru primul război mondial cât și oentru al doilea aparține europenilor care ca și azi comit cele mai stupide erori plini de entuziasm și veselie senilă.

        Mai pjneți un pic mâna pe carte. Sau dacă nu vă puteți abține de la a face propagandă putleirstă, măcar încercați ceva mai inteligent…

        • Fără intrarea SUA în al doilea război mondial probabil că nici unul din noi nu ar fi scris pe acest forum. Europa ar fi fost împărțită între Germania lui Hitler și Rusia lui Stalin…

          Ai fi scris, dar ai fi batut alti cimpi.

          In alta ordine de idei, te bagi ca musca-n lapte fara sa ai nici cea mai mica idee de ce te-ar fi asteptat in alte conditii de moderare, sau, mai bine zis ne-moderare, ale forumului astuia. Eu nu ti-as dori vreodata sa ajungi sa il cunosti pe autorul postului…

          • Aha! Deci dumneavoastră sunteți autorul acelei aberații.

            Dat viitoare încercați să nu că mai dați de gol așa de ușor :P

            • Stimate Iosif,
              Sunteti, se vede cu ochiul liber, foarte perspicace si, in numele „Companiei” ;), (sunt imputernicit sa) va felicit pentru vigilenta si patriotism. De oameni ca dvs. avem mare nevoie pe internet si dam o inalta apreciere felului in care intelegeti sa va sacrificati o mare parte din pretiosul dvs. timp liber ca sa-i demascati pe putleristi. Foarte multi dintre colegii mei sunt de parere ca nu exista americani mai destepti si mai patrioti decat romanii ajunsi recent in USA prin loteria vizelor si ma bucur sa vad ca nu faceti exceptie.

              Cei doi pe care i-ati demascat sunt agenti dezinformatori binecunoscuti si supravegheati de NOI ;) ;) cu toata atentia. Unul a studiat la Frunze, celalalt la Lomonosov si Patrice Lumumba. Pe scurt: stati linistit, tinem un ochi pe ei. Nu scapa. ;) ;) ;)

              Cu simpatie de egal,
              Nicku de la Langley

  8. Lumea tot spune ca din vremea wilhelmină Germania si Rusia sunt in coniventa.
    Eu nu prea vad asa ceva. Este adevarat ca pentru chestii minore si pentru perioade scurte si-au mai dat mana peste o Polonie (de exemplu) dar in esenta in ultima mie de ani poporul german si rus au fost dusman de moarte.

    Inca din evul mediu germanii catolici au privit spre slavii ortodoxi ca la niste suboameni drept urmare (cititi oleaca de istorie) au pornit cruciadele teutonice si genocidul contra esticilor. Cu o 1000 de ani inaintea nazistilor deja germanii au pornit un fel de solutie finala contra suboamenilor din rasarit.
    Apoi a venit Alexander Nevski si le-a tras teutonilor o bataie sora cu moartea si i-a mai linistit.
    Polonizii catolici au incercat si ei marea cu sarea sa cotropeasca populatia slava ortodoxa formata din semimaimute. Au luat-o si ei pe coaja.
    Si fratii germanilor suedezii au incercat si au patit-o la fel.
    Armata lui Napoleon era plina de nemti. Au furat-o si ei.
    CONIVENATA dintre germani si rusi s-a terminat cu 2 razboaie mondiale in care s-au macelarit cu milioanele plus alte cateva razboaie mai mici. Care coniventa?
    Problema e cam asa.
    Germania are tehnologie dar sufera din lipsa de materie prima (spatiu vital etc.). Rusia are materie prima din belsug dar sufera la capitolul tehnologie. Practic daca Germania si Rusia s-ar alia ar fi de neoprit. SUA stie si tremura.
    Care este motoul politicii externe americane : „Keep the german down and the russian out.”
    Problema este ca desi Rusia si Germania par sa se completeze ca surubul si piulita exista o problema veche de cat lumea peste care nu se poate trece. Mandria. Germanii nu vor suporta sa fie partenerul second hand in binomul format cu Rusia iar rusii nici atat. Si aici s-a blocat totul. Se pot forma ceva relatii comerciale dar un adevarat parteneriat doar peste vreo doua generatii de spalare pe creier a populatiei din ambele tari.
    Singura diferenta intre situatia de acum si cea de 1000 de ani in urma in relatia Germania-Rusia este faptul ca pentru prima data Rusia este din punct de vedere militar mult peste Germania. Pana acum a fost cam tot timpul invers.

  9. Ia să vedem cum stau lucrurile:

    UE și SUA luiObama au impus sancțiuni economice firave Rusiei pentru anexarea Crimeei și invazia estului Ucrainei. UE (cu Germania în postura de portdrapel) a țipat ca din gură de șarpe că Rusia s-a amestecat în alegerile din SUA (unde l-ar fi scos pe Trump președinte :P ) și Franța (unde Macron ar fi învins în luptă dreaptă hidra muscălească) și că mai mult ca sigur că se va amesteca și în cele din Germania.

    OK. Astea sunt vorbele. Acum iată ce vedem la capitolul fapte:

    – Vdem că „păpușa rusească” Trump le-o trage în goarnă aliaților Moscovei și că senatul SUA impune cu o majoritate de 98% sancțiuni economice mult mai severe de cele de până acum Rusiei, lovind mai ales Gazprom – principala sursă de venituri a regimului putlerist. Unul din cele două voturi împotrivă a fost cel al fostului candidat socialist la președinția SUA, Bernie Sanders, ce a răgușit acuzând amestecul Rusiei în alegerile din SUA din 2016 :P, iar cel de al doilea a fost al senatorului republican Rand Paul care e cel mai acid și virulent critic al lui Trump din partidul republican :D .

    – Că prima grijă a lui Macron după investirea sa a fost să-l primească pe Putin cu onoruri nemaipomenite la Versailles ca prim șef de stat ce a vizitat Franța după alegerile prezidențiale. Să aibă asta vreo semnificație ce ne scapă sau doar așa s-o fi nimerit că era Putin primul pe listă :P

    – Că Germania bate palma cu muscalii spre a se lega energetic și mai tare de Rusia. Adică oferă un balon de oxigen nesperat regimului de la Kremlin aflat într-o situație economică disperată odată cu prăbușirea prețurilor șa hidrocarburi. Pe de altă parte autoritățilde și compaiile germane & austriece ce vor fi lovite de sancțiunile SUA dacă fac orice fel de afaceri cu Gazprom (ce reprezintă partea rusă în afacerea Nordstream 2) țipă c din gură de șarpe că sancțiunile SUA sunt nejustificate și îndreptate împotriva economiei UE :D Adică sancțiunile împotriva Rusiei (recent prelungite de UE pe alte 6 luni) sunt în regulă dar numai dacă lovesc în producătorii ruși de șireturi și kvas… :D

    • Ma alatur opiniilor Dvs. si salut revenirea dlui Naumescu la pozitii realiste.
      Germania nu va ierta nici odata Romania pentri tradarile din cele doua razboaie mondiale .
      Perfidul Albion este in stare sa vinda orice si pe oricine pe ” un servetel” , daca mai cistiga un respiro de citva ani.
      Franta nu ne-a mai ajutat cu nimic dela Unirea Principatelor .
      Trsgeti toti concluzia unde ne putem cauta un sprijin impotriva unei noi cotropiri rusesti ?

      • E un pic prea multă istorie :P

        Dacă Germania ar avea ceva ce nu poate ierta și care ar trece peste interesele prezentului, ar trebui să înceapă cu francezii, apoi cu engezii și la final cu americanii + italienii (care au schimbat partea în 1943 mai repede și mai dureros ca românii).

        Buni, răi, așa cum or fi englezii, fără srijinul lor nici România și nici Bulgaria nu ar fi pupat UE în 2007. Oricâte bube are UE pe chelie pentru țările din est e mult mai bine înăuntru ca afară. Cine nu crede, să se uite la alde Bielorusia, Albania, Ucraina, Moldova, Serbia, etc. Oricât de jenant ni se pare, nu suntem cu mult mai breji ca ei.

        Cât despre francezii, Unirea Principatelor de la 1859 nu e deloc un mărunțis. Și fără filoromânismul lui Napoleon al III-lea e greu de spus cum ar arată frontierele teritoriilor locuite de români. Apoi în 1916-1917 franțujii au re-echipat armata română din cap până în picoare transportând totul de la Bordeaux prin Arhangelsk până la Iași, cu oamenii lor alergând prin toată Rusia ca să păzească vagoanele cu rovizii pentru armata română de prădătorii ruși. Să nu uităm că în debandada abandonării Bucureștiului în toamna lui 1916 se evacuaseră, craniul lui Mihai Viteazul, Arhivele Statului, rezervele strategice de murături ale Marelui Stat Major dar nu și cele trei linii de fabricat gloanțe și obuze de artilerie – rămase vine merci în mâna nemților :P. Fără ca francezii să fi trimis României TOTUL, de la izmene, bocanci și căști până la avioane și tunuri + o misiune de instructori, armata română nu ar fi învins la Mărășești și e tare greu de zis cum ar fi arătat România de azi..

        Nu în ultimul rând nu trebuie uitat nici o clipă că la sfârșitul anilor 90 când nimeni nu dădea nici doi bani pe România tot francezii au făcut prima investiție majoră în România – cea de la Dacia/Renault, companie pe atunci încă puternic legată de statul francez. Renault/Dacia înseamnă și azi 5% din PIB-ul României adică peste 15% din buget :P fără a mai socoti ce a însemnat dezvoltarea lanțurilor de furnizori locli ce azi nu mai sunt legați de Renault.

        Da, într-adevăr în conjunctura de azi securitatea României depinde aproape în totalitate de SUA via NATO. Nu ne putem baza pe nimeni altcineva Însă ăsta nu e deloc un motiv să dăm cu copita în cei ce sub o forma sau alta neăau ajutat în trecut fără a vedea ceva înapoi și fără a pretinde vreoată ceva.

  10. Cred că escala lui Trump la Varşovia nu e doar o vizită de curtoazie; e o mutare cu o simbolistică aparte: o posibilă schimbare a conexiunii SUA-UE. Dacă până la venirea lui Trump, SUA se conecta la UE prin flancul vestic european, acum e posibilă o translaţie astfel încât conexiunea să se facă pe flancul estic, flancul celor trei mări (Baltică, Neagră şi, eventual, Adriatică). Aceasta ar putea fi doar una din semnificaţiile geopolitice ale vizitei lui Trump la Varşovia şi ale întâlnirii cu liderii celor 12 state. Dacă aliaţii occidentali ca Germania, Austria, Franţa, Spania, Italia, etc, manifestă o atitudine distantă faţă de SUA, Trump se asigură că legătura cu Europa se păstrează, însă prin ţările din flancul estic european. Conexiunea pe flancul estic ar para şi o eventuală apropiere prea strânsă Ruso-Germană. Iar în ceea ce priveşte gazoductul, un răspuns mai atipic la planul Nordstream 2 ar putea fi un plan Marshal 2 doar pentru ţările din flancul estic (!).
    Totuşi, în principiu, noi trebuie să mediem şi să ajutăm la consolidarea relaţiei SUA-UE. Nu e bine ca aceasta să se rupă.

    • Sunt aproape în totalitate de acord cu cele spuse de dvs. Spun „aproape” pentru că am rezerve vizavi de ultima frază. Ideea de „mediere” în geopolitica globală mi se pare supraevaluată, mai ales când e asociată cu jucători de calibru mediu spre mic, cum e România. Chiar credeți sincer că SUA și UE vor fuma pipa păcii doar pentru că un sas de treabă îi roagă și pe unii și pe alții să-și vină în fire ?
      România cică a mai făcut odată pe mediatorul. Pe vremea lui Ceașcă era notoriu rolul de „mediator” al României între lumea arabă și Israel (cu care România întreținea relații diplomatice, spre deosebire de toate celelalte țări comuniste europene). Rezultatul ? Intifada, bombe, colonizări evreiești. Adică zero barat.
      Sigur, e bine să te porți frumos și cu prietenii americani, și cu prietenii europeni. Dar dacă acești prieteni ai noștri se sfădesc, e mai util să avem pregătită o alegere strategică decât să investim prea mult efort în a face pe Oficiul de mediere matrimonială.

      • E o diferență enormă. SUA ți UE de azi sunt despărțite doar de gărgăunii ideologici ai neomarxiștilor ce au acaparat cârmuirea UE. E ceva împotriva firii care se va schimba până la urmă î urma unei noi crize economice majore care va forța Europa să revină cu picioarele pe pământ. Afară de asta nu exista diferende fundamentale între Europa și SUA. Ceea ce ne apropie e mult mai mult decât orice ne desparte.

        Paralela cu Israelul și arabii e aiurea. Nici una din cele două părți n-a dorit niciodată pacea cu adevărat. Și nu o doresc nici azi. Dacă arabii palestinieni ar face pace cu isaelul atunci nu ar mai avea nici o scuză pentru situația dezastruoasă din teritoriile lor și ar pierde aproape peste noapte tot suportul lumii arabe și musulmane. Fără acele ajutoare n-ar putea să-și plătească nici apa pe care o beau. Daca Isarelul ar accepta pacea ar pierde controlul asupra unei bune părți a Cisiordaniei ceea ce ar face țara lor aproape de neapărat. Singura pace pe care o pot accepta ei cu adevărat e cea în care frontiera lor cu lumea arabă e pe Iordan și în care milioanele de arabi din Cisiordania dispar cumva de acolo. Evident că nici una din cele două opțiuni ale celor două comunități nu sunt posibile simultan.

  11. Nimic nu e decis în probema Nord Stream 2. Atenția autorului e justificată, exagerările verbale mai puțin. Geopolitica nu are azi ponderea pe care o sugerează textul de față. Wandel durch Handel, neue Ostpolitik a cancelarului Willy Brandt a fost și rămîne o practică a guvernelor germane indiferent de coaliție și culoare.

    … „… Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect de colaborare strategică Germania-Rusia va stârni dezaprobări și îngrijorări în “Zwischeneuropa”… „….

    Poziția actualei coaliții guvernamentale la Berlin (Gabriel/SPD și Schröder/Gasprom au fost recent la Putin) e fermă și rămăne fermă în problema conflictului din Ucraina de est cu implicarea directă a Moscovei, inclusiv continuarea sancțiunilor UE. Aici ar putea fi cheia pentru Nord Stream 2, un proiect de 9,5 miliarde Euro la care participă Wintershall cum scrie Handelsblatt / Jürgen Flauger la 24.04.2017. In tagesschau.de de la 26.06.2017 Kai Küstner din studioul ARD-Brüssel prezintă conflictele de interese în UE, cu SUA, în privința Nord Stream 2. Comisarl UE Maroš Šefčovič vede compenența și decizia pentru Nord Stream 2 în comisia UE27. Puțin probabil că se va decide ceva esențial înainte de Bundestagswahl din toamnă.

    Să privim unele cifre:
    Gasprom Germania GmbH are o cifră de afaceri de= 21,4 miliarde Euro pe an cu 2000 angajați.
    SAP SE compania germană software are 22,06 miliarde Euro pe an și 84.2000 angajați.
    Daimler AG are 153,2 miliarde Euro cu 282.500 angajați.
    Deutsche Bank AG are 1.590,5 miliarde Euro bilanț pe an cu 99.700 angajați.
    BIP Germania 2016 este 3.134,07 miliarde Euro
    Comertul exterior german 2016 este de 1.200 miliarde Euro
    BIP Rusia 2016 este de 1280,73 $ ( ca. 1123 miliarde Euro)

    Creșterea economică și jobs este interesul, țelul si problema acută 2017 la Paris, Roma, Moscova, Washington, etc.
    Investiția de 9,5 miliarde Euro pentru Nord Stream 2 e aproape neglijabilă la scara globală și „geostrategică”.

    Peste 10 ani ponderea globală economică și politică a UE27 va fi mult mai mică decît 2017. România peste 10 ani? Euroland? Schengenland?

    Ce sugerează autorul cu formularea „două-trei generații de est-europeni”? La Cluj se simte 2017 un miros funarist puternic la primărie prin desemnarea lui Ionuț Țene pentru „Biroului învățămînt, cultură, culte, sport, societate“. Aici văd o problemă reală românească care are o tradiție ca. de un secol, nu numai la Cluj.

    Nord Stream 2 nu e o problemă reală nici pentru UE, nici pentru Cluj- România.
    Geopolitica mi se pare un joc de cuvinte mult prea ieftin. Demografia 2017- 2050 în Africa și Asia schimbă radical și aceste „jocuri- speculații“ geostrategice nu numai pentru autorul din Cluj- Napoca. Două miliarde africani 2050 înseamnă creștere economică în Africa. UE27 în drum spre Altersheim și muzeu tehnologic al secolului 20?

  12. Porțiuni din discursul lui Trump.

    „Problema fundamentala a timpurilor noastre este de a sti daca Occidentul are vointa sa supravietuiasca.
    Putem sa avem cea mai puternica economie si cele mai mortale arme din lume, dar daca nu avem legaturi familiale puternice si valori solide, vom deveni slabi si nu vom supravietui.
    Atat timp cat ne vom cunoaste istoria, vom sti cum sa ne cladim viitorul.
    Popoarele, si nu cei puternici, au reprezentat intotdeauna piatra de temelie a libertatii si a apararii.
    Luptam din greu contra terorismului islamic radical si vom invinge. Nu putem sa-i acceptam pe cei care ne resping valorile.
    Si daca vom esua in a ne proteja valorile, mostenirea noastra nu va mai exista. Asadar, nu ne putem permite sa esuam.
    In timp ce vom continua sa primim noi cetateni care ne impartasesc valorile si ne iubesc poporul, frontierele noastre vor fi intotdeauna inchise in fata terorismului si a extremismului.
    Popoarele noastre nu si-au castigat libertatea, nu au supravietuit ororilor, nu au zdrobit raul, pentru ca azi sa-si piarda libertatea din cauza lipsei de mandrie si de increde in valorile noastre. Nu vom da inapoi, nu vom da inapoi niciodata!
    Lumea nu a cunoscut niciodata o civilizatie ca a noastra. Noi recompensam reusita oamenilor de valoare, cautam excelenta, si respectam valoarea muncii care il onoreaza pe Dumnezeu.
    Noi compunem simfonii, inovam, ne onoram stramosii si ne sarbatorim traditiile si obiceiurile stravechi si cautam intotdeauna sa exploram si sa descoperim noi orizonturi.
    Noi suntem atasati libertatii de expresie si autonomiei femeii.
    Mai presus de toate suntem atasati de valoarea fiecarei vieti omenesti, precum si de dreptul de a trai in libertate.
    Adversarii nostri sunt condamnati sa piarda, pentru ca noi nu vom uita niciodata cine suntem, si daca nu vom uita niciodata cine suntem, nu vom putea fi invinsi.
    De fiecare parte a Atlanticului avem de suferit din cauza birocratiei care incearca sa ne sugrume valorile de independenta si libertate. Si aceste forte complice sunt deasemenea sortite infrangerii.
    Oamenii din America, Europa si Polonia spun mereu: credem in Dumnezeu!
    Sa luptam impreuna pentru familie, pentru libertate, pentru tara si pentru Dumnezeu!

    Sursa: Bogdan Calehari

    • Ptiu drace am ajuns sa-l citesc pe Trump (mai bine zis pe consilierii de la Casa Alba) si sa-mi placa ce spune.
      Trump are dreptate cand spune ca piatra de temelie a succesului de pana acum si garantia pentru viitor ale societatii occidentale a fost, si ar trebui sa fie, familia.
      Din pacate el nu face ceea ce predica. Un om care-si schimba nevestele precum ciorapii nu poate fi credibil. Trump blameaza globalizarea pentru regresul economic al Occideneului , dar el a fost unul din promotorii ei. Mergeti in cazinourile construite de Trump si vedeti cate produse Made in China sunt acolo.
      Occidentul isi amaneteaza viitorul distrugand familia traditionala si incurajand subminarea statelor nationale, ambele fiind infrastructura de baza a unor societati solide.
      Trump este de asemenea fals (Fake ar spune el) cand spune America First dar nici un NGO sponsorizat de NED nu va sustine un program care spune Hungary First, Kazakhstan First sau Romania First. Nationalismele din Europa miros prost, cele de peste ocean nu.

  13. Un argument tehnic!
    Din punct de vedere al eficientei serviciul de transport gaze naturale (unul dintre criterii: consumul de gaz combustie al statiilor de comprimare gaze, pentru transportul unui milion de metri cubi de gaz pe o distanta de o suta de kilometrii) gazoductele NS1+2 si NS 3+4 au o eficienta cu 15-20% (functie de factorul de incarcare) superioara gazoductelor Drujba, Progress, Soyuz sau Yamal.

    O paralela!
    Sunteti un transportator de marfuri din Rusia cu destinatia Europa Centrala/de Vest. Aveti un plan de afaceri pe o perioada de 50+ ani si va este pusa la dispozitie de investitori, doua alternative, doua flote de camioane: Prima 50 camioane MAN 22.321 vechi de 30 de ani, iar a doua 50 camioane MAN TGX fabricatie 2017. 50 de soferi profesionisti asteapta decizia dumneavoastra. Marfa este incarcata, piata asteapta produsele. Tariful per kilometru este deja stabilit indiferent! Intrebare: Cu care din cele doua flote „plecati la drum”?

  14. Cei doi presedinti vor spune ce se spune pe soptite la CNN:
    „John Bonifield, producator CNN pe teme medicale, a fost inregistrat pe ascuns spunand ca investigatiile despre presupuse legaturi intre Donald Trump si Rusia sunt „un rahat” si ca liderul de la Casa Alba „are dreptate sa spuna ca este o vanatoare de vrajitoare”, scrie Buzz Feed News.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro