Home » Global / Europa »Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

Note constituționale de o parte și alta a Prutului

Miron Damian iunie 9, 2019 Global / Europa, Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
12 comentarii 1,942 Vizualizari

Cum suna oare fraza? „Dreptul constituțional este prin excelență unul comparat”. În traducere din legaleza prețioasă înseamnă că atunci când vrem să analizăm și să modificăm legile care privesc instituțiile de la vârful puterii este indicat să căscăm bine ochii înainte. De exemplu la ce se întâmplă în state vecine, cu culturi politice apropiate. În timp ce scriu asta, în Republica Moldova se pare că avem doi președinți, două guverne și niciun parlament. Nu există în constituția republicii Moldova așa ceva, desigur. Există însă decizii ale Curții Constituționale de la Chișinău care au dus la asta.

I. Despre dizolvarea parlamentului

Constituțiile Moldovei și României sunt similare când vine vorba de dizolvarea parlamentului. Textul celor două legi fundamentale pune restricții relativ similare, iar spiritul constituției – care completează, nu ignoră sau contrazice un text de lege – este că parlamentul poate fi dizolvat doar ca ultim recurs, atunci când îi este imposibil să stabilească un mandat de guvernare pe care să i-l încredințeze unui guvern. Cei care au scris constituțiile în felul acesta, foarte cuminte și inspirat după modele europene, au avut ca scop să evite altfel decât în caz de blocaj extrem pericolul vidului de putere și al instabilității politice generate de nefuncționarea fie și temporară a instituției reprezentative.

Ca să fie o măsură excepțională, parlamentul român/moldovean nu se dizolvă de drept, și nici nu se poate autodizolva. E o prerogativă prezidențială asta, în sensul în care, dacă sunt îndeplinite condițiile puse în constituție, președintele e singurul care poate, și e liber să decidă dacă să facă asta. Sau nu. Textul ambelor constituții e cât se poate de clar, președintele *poate* dizolva parlamentul în anumite condiții. Nu e obligat, nu e o formalitate.

Curtea Constituțională de peste Prut a decis ieri că ce scrie în constituție nu scrie în constituție. Că dizolvarea parlamentului apare după 90 de zile de la validarea alegerilor (deși trei luni scrie în textul legii), și că e obligatorie. Că deși parlamentul de la Chișinău a votat ieri un guvern, înlăturând orice temei pentru dizolvarea lui, el va fi totuși dizolvat. Că va rămâne la putere guvernul vechi, care între timp și-a pierdut mandatul. Că președintele, nefiind cooperant în direcția asta, va fi și el suspendat – deși doar parlamentul poate să facă asta. Că interimatul va fi asigurat de premier, deși președintele parlamentului e cel care de drept preia atribuțiile, în caz de vacanță a funcției prezidențiale.

Nu sunt un expert în politica de dincolo de Prut, dar nu trebuie să fii un astfel de expert să ajungi la concluzia că o instituție care decide așa ceva se manifestă ca și cum ar fi capturată, iar asta probabil pentru că este capturată, supusă unei voințe externe.

II. Despre numirea judecătorilor constituționali

Cum trebuie numiți judecătorii unei Curți Constituționale? Pentru că deciziile Curților de acest tip în interpretarea legii fundamentale sunt peste tot obligatorii și fără drept de apel, principalul criteriu în organizarea și funcționarea instituției este să furnizeze mecanisme de control și echilibru intern. La o extremă, primejdia maximă la adresa instituției și a statului este ca ea să fie capturată, prin urmare organizarea și funcționarea ei, incluzând mecanismul de numire acolo, este gândit astfel încât acest risc să fie minim.

Pentru acest scop judecătorii curților constituționale sunt numiți de reprezentanți direcți și nemijlociți ai celei mai dificile de capturat …entități, și anume electoratul însuși. Este o constantă a sistemelor politice din democrațiile consolidate, dacă nu toți atunci marea majoritate a membrilor Curții Constituționale sunt numiți acolo de politicieni aleși și prin decizie politică. Nu e îndeajuns. Uneori se cer super majorități în parlamente și/sau acord între instituții alese independent. Iar alt model, foarte comun, distribuie alegerea judecătorilor constituționali în timp și în spațiul instituțiilor alese independent. E modelul urmat de constituția României, fiecare cameră și președintele statului numesc independent câte trei judecători, la fiecare trei ani. E un model comun. E un model testat, funcțional, bun. Curtea Constituțională a României are nevoie de reformă, însă „depolitizarea”, dacă implică eliminarea sau restrângerea (prin desființare) a instituțiilor direct alese care numesc judecătorii constituționali, nu este o reformă. E o prostie gravă, și rămâne o prostie gravă chiar dacă e supusă unui referendum validat cu milioane și milioane. Poate înțeleg asta și partidele noi, gata să preia țăcăneli vechi.

Republica Moldova face o excepție de la model, și are prevederi foarte diferite de cele din România. Din cei șase judecători, doar doi sunt numiți de o instituție politică aleasă direct (parlamentul unicameral), alți doi sunt aleși de guvern, care este numit de parlament, ultimii doi, de CSM. Din câte citesc, legea de organizare nu impune distribuția în timp, patru din cei șase judecători au fost aleși anul trecut. Instituția este astfel mult mai ușor de capturat. Desigur, poate ar fi fost bine să spună asta cineva înainte să se facă reforma constituțională, cu riscul să fie înjurat. Nu să aștepte să vadă dacă se dovedește ulterior că a avut dreptate. Că uite ce pățești.

În fine, pe cât pot eu să spun, și să scriu, sub președinția dlui Dorneanu, Curtea Constituțională a României a luat și ea decizii fantastice, contradictorii și rușinoase. Mai ales în chestiuni cheie legate de relațiile dintre instituțiile de vârf și de justiția penală, am avut de acolo „soluții” ad-hoc, ținând mai degrabă de interese partizane și personale imediate decât de asigurarea supremației constituției. Grave cum au fost, acestea sunt totuși cazuri punctuale. Am spus-o, în calitate de critic public, o repet – nu există motive să cred că arbitrul constituțional din România este o instituție capturată. În schimb, legat de cel din Moldova, e greu să găsești cum ar fi posibil contrarul.

Există un nivel superior, un plafon al beneficiilor cu care poate veni o reformă legală și constituțională. E o știință reală, nu face minuni, nu e alchimie sau religie. Poate schimba în bine arhitectura și funcționarea unui stat, nu poate însă să schimbe în mod miraculos oameni și instituțiile pe care aceștia le conduc. În schimb, nu există un nivel inferior similar. E posibil, și, făcută cu neatenție, este probabil ca o reformă constituțională să schimbe lucrurile în rău.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Alina spune:

    > … nu există motive să cred că arbitrul constituțional din România este o instituție capturată …
    Cum sa nu existe motive ?
    Toate deciziile aberante, luate in ultimii ani de catre CCR, dovedesc cu asupra de masura ca CCR a fost capturata de mafia psd si alde.
    Cum sa obligi presedintele tarii sa revoce un procuror sef DNA exceptional, care si-a facut corect, legal, constitutional datoria ?
    Cum sa decizi ca probele obtinute cu ajutorul Serviciilor Secrete sunt ilegale si trebuie sa fie eliminate ?
    Cum sa decizi ca sunt nelegale completurile de cinci judecatori de ICCJ ? CCR se poate pronunta doar pe constitutionalitate, nu pe legalitate. Oricum, deciziile CCR se aplica doar in viitor, nu sunt retroactive.
    De ce sa amini luni de zile o decizie privind completurile de trei judecatori de la ICCJ, pe motiv ca nu ar fi specializate de coruptie ? Exista vreun judecator de la ICCJ care sa nu fie specializat pe coruptie ?
    Judecatorii corupti de la CCR, aflati in solda mafiei psd si alde, trebuie revocati si arestati pentru aderare la un grup infractional organizat, abuz in serviciu, depasirea atributiunilor, obstructionarea justitiei si favorizarea infractorilor.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Alina, așa cum am scris în articol, instituția condusă de dl Dorneanu a dat destule decizii în care au abandonat constituția, precedentul și chiar bunul simț de dragul, pot presupune, unui interes personal imediat. Dar asta nu face instituția să fie capturată. Termenul e mult mai tare, și implică efectiv o instituție aflată sub control permanent și categoric al unui interes extern. Deși judecători de acolo sunt aliniați, deși uneori majoritatea a avut probabil interes comun cu partidul de guvernământ, CCR nu este și nu a fost controlată de PSD. Sunt N decizii, multe în chestiuni cheie, care au fost luate împotriva intereselor acestui partid, împotriva legilor și ordonanțelor adoptate de această guvernare.

      Dincolo de asta, considerând de dragul argumentului că CCR a fost sau poate fi capturată, ce ar rezolva să pui procurorii în situația de a aresta judecătorii constituționali pentru exercițiul funcției lor? Îți spun ce, autorii capturării Curții – o realizare destul de dificilă, ținând cont că sunt nouă judecători numiți de instituții diferite, cu alinieri politice diferite, vreme de nouă ani -, vor captura în loc Parchetul. Asta e mult mai ușor, trebuie doar să controlezi MJ care numește și revocă procurorul general. Și vor folosi apoi Parchetul, cu puterea lui de a aresta tot ce mișcă împotriva stăpânilor, ca să captureze și Curtea și tot.

      Cu alte cuvinte, ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se îndeplinească.

      • ion spune:

        Stimate autor, mi se pare ca nu aplici aceleasi criterii peste tot si te sucesti cum iti convine.

        Ce inseamna interes extern?
        Ce inseamna capturat?

        Poti explica clar? am citit textul de cateva ori si nu inteleg. Vad ca nu sunt singurul. Daca lucram astfel ca inginer, nu mi-ar fi functionat nici un sistem. Ai criterii clare? Ai mecanisme prin care veirfici ceva?

        Ce inteleg eu din evenimente? Nu inteleg nimic, si inteleg ca nu intelege nimeni nimc, ca se doreste haos.

        [...]

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Ion,

          dacă citești cu minimă atenție articolul o să notezi că nu e o analiză politică asupra evoluțiilor recente din republica vecină. Există pe această platformă câteva articole de la oameni care cunosc bine situația de acolo și scriu cu autoritate. Eu n-o cunosc, am spus că n-o cunosc, și n-am scris despre asta. Sunt doar câteva elemente factuale preluate de acolo, incontestabile de altfel : constituția republicii Moldova, modul de numire al judecătorilor Curții de acolo, când și cine i-au numit, deciziile date de Curte recent.

          Dacă ai ceva de întrebat/comentat despre asta, sunt mereu gata să dialoghez.

          Ce inseamna capturat? „Stat capturat” (total sau parțial) este o expresie care descrie un caz particular și grav de corupție politică în care un număr mic de indivizi cu putere politică și/sau economică manipulează semnificativ și sistematic procesul de decizie într-o instituție sau mai multe instituții cheie ale statului respectiv în avantajul, în interesul lor personal.

          Dacă definiția asta este îndeajuns de clară, mecanisme de verificare a situației descrise sunt imposibil de stabilit întrucât elementele definiției nu se pretează la o măsurare obiectivă, ci țin de aprecierea subiectivă a fiecăruia.

  2. victor L spune:

    “Toate deciziile aberante, luate in ultimii ani de catre CCR, dovedesc cu asupra de masura ca CCR a fost capturata de mafia psd si alde.”
    Afirmatia asta trebuie dovedita, nu cu afirmatii generale.
    - Presedintele nu a fost obligat de nimeni, ci s-a supus Constitutiei;
    - Nu despre “probele obtinute cu ajutorul Serviciilor Secrete” a statuat CCR ca ar fi ilegale, ci despre “cimpul tactic” al SRI cu DNA;
    - Nu “completurile de cinci judecatori de ICCJ” au fost considerate ilegale, ci cum au fost alesi cei cinci;
    Ultimul paragraf este demential cum vezi tu un stat de drept:
    “Judecatorii corupti de la CCR, aflati in solda mafiei psd si alde, trebuie revocati si arestati pentru aderare la un grup infractional organizat, abuz in serviciu, depasirea atributiunilor, obstructionarea justitiei si favorizarea infractorilor.”.
    Cine hotaraste asta?
    Cu logica ta, macar asupra celor 3 puncte comentate, praful se alege de statul de drept.

    • victor L spune:

      Postarea de mai sus e pentru @ Alina.

    • @victor L spune:

      @victor L :
      Bineinteles ca oamenii mafiei psd (sau cozile lor de topor) sunt de acord cu aberatiile decise de judecatorii corupti de la CCR.
      Numai ca toate organismele europene specializate pe justitie, toti reprezentantii UE, toti ambasadorii importanti prezenti la Bucuresti contesta toate deciziile aberante ale CCR si cer anularea tuturor masurilor luate pentru slabirea statului de drept, toate atacurile impotriva independentei justitiei.
      O decizie aberanta a CCR l-a obligat pe presentinte sa o revoce pe exceptionala Sefa a DNA. Daca, de exemplu, ministrul corupt si las al justitiei, cerea revocarea Sefei DNA pentru ca l-ar fi impuscat pe J. F. Kennedy (cu toate ca Sefa DNA nici nu se nascuse atunci) si CCR decidea revocarea, inseamna ca presedinele s-a supus Constitutiei ? Motivele invocate de ministrul corupt si las al justitiei au fost la fel de aberante si au fost integral demontate de CSM.
      “Campul tactic” nu inseamna ca Serviciile Secrete ordona justitiei ce sentinte sa dea. “Campul tactic” inseamna ca Serviciile Secrete urmaresc ce face justitia cu informatiile primite. Daca, de exemplu, Serviciile Secrete descopera ca un fost premier si-a omorat o matusa, ca sa-i fure banii, si a ingropat-o sub cotetul gainilor de la ferma sa de pasari de la munte, este normal ca parcursul dosarului sa fie supravegheat de cineva. Daca dosarul ajunge la un procuror corupt, care-l tine in fiset sau decide neinceperea urmaririi penale, daca dosarul ajunge la un judecator corupt care ignora probele si il achita pe infractor, este normal ca fostul premier sa scape nepedeposit ?
      Cei cinci judecatori au fost alesi asa cum a decis ICCJ, bazandu-se pe un articol din Lege. Faptul ca CCR a decis sa ignore acel articol, nu este un motiv ca deciziile luate de completurile de 5 judecatori sa fie casate. Cel de al 5-lea judecator nu era un portar, un sofer, un instalator, ci chiar presedintele sau vicepresedintele ICCJ. Eventual, decizia aberanta a CCR trebuia sa fie aplicata la urmatoarele alegeri a completurilor, nu retroactiv.
      Cu deciziile date de judecatorii corupti de la CCR, statul de drept a fost facut praf, mii de infractori au fost eliberati, mii de dosare vor fi inchise, mii de infractori vor fi achitati.

      • victor L spune:

        Credibilitatea ta e zero imprumutindu-mi numele.
        Si se pare ca nu intrelegi ce citesti: “- Presedintele nu a fost obligat de nimeni, ci s-a supus Constitutiei;”
        Etc.

  3. Radu spune:

    Problema cu sistemul actual de numiri este ca doar da aparenta de sistem echilibrat. In realitate,intotdeauna,cei care controleaza numirile in Senat controleaza si Camera Deputatilor. Asa ca sistemul de numiri trebuie schimbat – poate trei judecatori numiti de presedinte, trei de plenul reunit al Parlamentului si trei propusi de CSM si numiti cu acordul Parlamentului si al prsedintelui.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Personal aș crește numărul judecătorilor constituționali la 12, organizați în două completuri (Senate) după model german. Astfel, cei trei propuși de instituțiile justiției se vor adăuga, fără să amenințe majoritatea, celorlalți numiți de instituțiile politice alese, ca și până acum.

      De asemenea, aș modifica modul de alegere al Senatului, cu condiția să nu-l desființeze valul populist, astfel încât să fie o contrapondere schimbărilor radicale de majoritate politică de la Cameră – Senatul ar urma să își aleagă o treime din membri la fiecare doi ani, de preferință într-un sistem majoritar.

      Nu aș merge pe modelul supermajorităților și/sau consensului între instituții alese, din motive ce țin de cultură politică internă riscă să se ajungă la blocaj, pe care nu și-l poate permite o instituție de tipul Curții Constituționale.

  4. man of war spune:

    romania i stat capturat de cel putin 30 de ani (asta ca sa ma refer la perioada de nforire a democratiei !). domnule, daca platesti un bataus sa te scape de un agresor, o va face o n citeva zile, nu n 30 de ani ! analizati mai bine “batausii” , ori sint prosti gramada, ori pactizeaza cu infractorii (acelasi IQ de inteligenta) . cum va explicati ca tara cu cei mai multi militieni per capita este cea mai saraca si insuportabila ? (neadecvata unui trai decent). scapati domnule de spurcaciunile militenesti (prezente n romania neintrerupt dupa 1947) si ar mai exista o sansa ! platiti domnule oameni decenti sa va pazeasca !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


E randul tau

Wage led growth e doar un nume sofisticat pentru ceea ce numim de obicei, in termeni si mai "tehnici...

de: r2

la "Direcții alternative în economie"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)