Home » Analize »Energie »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

O idee al cărei timp a venit… Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?

Constantin Cranganu martie 31, 2015 Analize, Energie, Global / Europa, Sinteze
32 comentarii 3,554 Vizualizari

Există ceva mai puternic decât toate armatele lumii

și aceasta este o idee al cărei timp a venit.

Victor Hugo, Histoire d’un crime, 1877

Fracturarea hidraulică este o idee al cărei timp a venit

Născută acum 70 de ani în mintea unui inginer din Tulsa, Oklahoma, fracturarea hidraulică a rezervoarelor convenționale de petrol și gaze a devenit din ce în ce mai importantă pentru creșterea cantităților de hidrocarburi extrase. După câteva decenii, în 1997, un alt inginer, din Houston, Texas, a îmbogățit ideea inițială, prin introducerea fracturării hidraulice de mare volum a rocilor sursă, argilele gazeifere din zona Dallas – Fort Worth. Începând din 2000, fracturarea hidraulică a fost aplicată și argilelor petrolifere din Dakota de Nord. Combinarea fracturării hidraulice cu forajul orizontal dirijat a mărit apoi incredibil de mult accesul la și producția din rezervoarele ne-convenționale reprezentate de rocile sursă.

Consecințele materializării acestei idei – al cărei timp a venit ! – sunt numeroase, complexe și spectaculoase, pentru că fracturarea hidraulică s-a dovedit a fi o inovație disruptivă, capabilă să producă o revoluție tehnologică și, pe un plan superior, o schimbare de paradigmă.

Spre deosebire de alte tipuri de inovații (e.g., evoluționiste sau revoluționare, care nu afectează piața), o inovație disruptivă contribuie la crearea unei noi piețe și rețele de valori care, în cele din urmă și pe neașteptate, perturbă piața și rețeaua de valori existente, în decurs de câțiva ani sau decenii[1].

Am explicat și exemplificat în ultimele mele articole de pe Contributors modul în care fracturarea hidraulică a argilelor petrolifere din SUA a contribuit la:

- actualul climat deflaționist generat  de scăderea prețului petrolului (Grafic 1);

- apariția unei „noi matematici a petrolului”, în care rezolvarea ecuației clasice preț-cerere-ofertă necesită, ca să vorbim în termeni matematici, condiții de limită (boundary conditions) și condiții inițiale (initial conditions) specifice;

- modificări geostrategice ale hărții politico-economice actuale, unde Statele Unite au devenit de facto the swing producer (swing supplier), schimbând o ierarhie veche de decenii prin detronarea Arabiei Saudite și a OPEC-ului, iar Rusia, Venezuela, Nigeria și alte petro-state sunt nevoite, sub presiunea noii matematici a petrolului, să implementeze măsuri majore economice, tehnologice și, nu în ultimă instanță, politice.

Grafic 1. Variația prețului țițeiului Brent în perioada 1 aprilie 2014 – 27 martie 2015. Datele provin de la Intercontinental Exchange (ICE).  În ultimul an, prețul a scăzut cu aproape o jumătate (47,79%).

Thomas Kuhn, în foarte influenta lui carte Structura revoluțiilor științifice (1962), afirma că vechea imagine a științei ca o progresie gradată a creșterii cunoașterii este falsă. El a propus, în schimb, că știința progresează prin revoluții periodice, în care paradigmele sunt răsturnate și schimbate. Kuhn a mai spus că oamenii de știință tipici nu sunt gânditori originali și creativi. Mai degrabă, ei sunt indivizi conservatori, care acceptă paradigmele existente și depun toate eforturile lor în rezolvarea problemelor pe care le dictează teoriile deja acceptate. Paradigmele sunt răsturnate/schimbate numai când greutatea dovezilor acumulate devine suficientă pentru a producere răsturnarea – schimbarea de paradigmă (paradigm shift).

Mutatis mutandis, fracturarea hidraulică, cu varianta ei de mare volum, a rocilor sursă – argilele gazeifere și petrolifere – reprezintă, în opinia mea, o schimbare de paradigmă, o revoluție tehnologică a unei industrii, care a debutat în Pennsylvania în 1859, și a schimbat pentru totdeauna civilizația noastră.

10 ianuarie 1901

Nașterea industriei moderne de petrol

Nașterea unei noi puteri mondiale

Forajul Lucas-1 din Spindletop, East Texas, a erupt o coloană de „aur negru” de 50 m înălțime timp de 9 zile. Circa 850.000 barili de țiței, valorând astăzi $17.000.000, s-au pierdut.

Cu o producție de aproape 100.000 barili/zi, Lucas-1 producea mai mult țiței decât toate sondele din SUA la un loc!

Brusc, prețul barilului de petrol a scăzut aproape de 70 de ori, de la $2 la $0,30. Sursa

.

Iar transformarea Statelor Unite ale Americii într-o putere mondială la începutul secolului al XX-lea se leagă indubitabil de „aurul negru” care a erupt pe 10 ianuarie 1901 în sonda Lucas-1, de lângă Beaumont, Texas. Dintr-o dată, SUA au căpătat o sursă de energie imensă și ieftină, care a schimbat pentru totdeauna harta politică și militară a lumii și a introdus o nouă ordine mondială.

Petrolul a devenit astăzi cea mai importantă marfă tranzacționată pe toate piețele lumii. E foarte greu să îmi imaginez cum ar arăta omenirea secolelor al XX-lea și XXI-lea fără transporturi auto și aeriene, fără mase plastice, fără energie electrică și termică produsă prin ardere petrolului și gazelor, fără medicamente create din petro-chimicale etc., etc., etc.   Desigur, cineva poate fi un „dreamer” și să își „imagineze” că transporturile s-ar face numai călare, cu bicicleta sau cu corăbiile cu pânze, că nu am avea nevoie de mase plastice pentru telefoane, computere, carduri, ochelari etc., etc., dar am mari îndoieli că acea persoană ar fi privită cu altceva decât stupoare și, eventual, cu un deget la tâmplă care, în toate limbile, înseamnă același lucru.

Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?

Creșterea producției de țiței și gaz condensat a Statelor Unite în 2014 a fost cea mai mare din 1900, adică de peste o sută de ani! [2].

Producătorii americani au mărit extracția în 2014 cu 1,2 milioane barili/zi, ajungând la 8,7 milioane barili/zi, reprezentând o creștere anuală de 16,2% – cea mai mare rată de creștere din 1940. EIA notează în raportul publicat pe 30 martie 2015 că majoritatea creșterii producției de petrol americane se datorează fracturării hidraulice și forajului orizontal al argilelor petrolifere din Dakota de Nord, Texas și New Mexico.

Ca o dovadă suplimentară – dacă mai era nevoie – a impactului revoluționar provocat de fracturarea hidraulică, în același raport, EIA menționează că producția de țiței a SUA a scăzut constant, cu o singură excepție, între 1985 și 2008. Dar în ultimii șase ani, după finalizarea dezvoltării principalelor argile petrolifere, producția a crescut an după an (Grafic 2).


Grafic 2. Evoluția producției de țiței brut a SUA în perioada 1960 -2014

Cu o asemenea producție-record, capabilă să transforme țara în producătorul mondial #1, argilele petrolifere americane oferă o șansă pentru o nouă doctrină a petrolului care va „reseta” geopolitica actuală[3].

Noua ordine a petrolului va fi marcată de incertitudini crescânde și, în general, de prețuri descrescânde ale petrolului, în condițiile în care industria de profil își re-ajustează situația financiară influențată de declinul costurilor de producție și creșterea eficienței metodelor de extracție.

Pe măsură ce investitorii continuă să evalueze consecințele scăderii prețului petrolului cu începere din luna iunie 2014 (Grafic 1), o serie de analiști avertizează că „nivelul de incertitudine nu poate fi subestimat întrucât această dinamică a prețului petrolului se răsfrânge asupra prețului mărfurilor, valutelor, și coșurilor consumatorilor din întreaga lume, cu implicații vaste asupra piețelor și economiilor”[4].

Iar în mijlocul incertitudinii crescute, prețul petrolului poate varia extrem de rapid în orice direcție: de exemplu, săptămâna trecută, criza din Yemen a dus la o creștere intempestivă a prețului per baril. Totuși, nu trebuie uitat că, cel puțin în ultimele patru luni, petrolul s-a mișcat în zigzag, într-un interval de $15; a ajuns la limita de jos, s-a ridicat, iar a scăzut, iar s-a ridicat, într-o mișcare de tip W multiplu. Analiștii financiari și reprezentanții industriei așteaptă acum noua mișcare a prețului și încearcă să detecteze semnalul care i-ar putea scoate din intervalul menționat.

Și în timp ce analiștii cred că noul preț de echilibru pentru petrol este $65/baril pentru WTI (West Texas Intermediate) și $70/baril pentru Brent, analiza riscurilor pare să indice prețuri care ar putea fi mai mici. Ca să se adeverească, previziunile indicate implică un câștig de cel puțin 21% pentru țițeiul Brent față de nivelurile curente în jur de $58, și o creștere ce circa 30% pentru WTI, care se comercializează în prezent în jur de $50.

Cu toate acestea, și într-un mod semnificativ, prețurile vor rămâne cu mai mult de 30% sub nivelurile de vârf de peste $100/baril (Grafic 1) pentru contractele viitoare de petrol (futures), și asta chiar fără să se considere îngrijorările legate de supra-producția americană, care a tras prețurile în jos.

Agenția Internațională a Energiei (International Energy Agency – IEA) a spus anul trecut că o economie chineză încetinită și boom-ul producției SUA de țiței de șist au marcat începutul unei noi ere a petrolului. Mai mult, IEA consideră că este foarte greu să nu acceptăm că boom-ul american al țițeiului de șist a sfidat, de la începuturile sale, toate așteptările[5].  Este încă o dovadă în sprijinul afirmației mele că fracturarea hidraulică din Statele Unite este o idee transformată într-o inovație disruptivă.

Strategii industriei de petrol atrag atenția asupra unor factori care sugerează că piețele petrolului vor fi caracterizate prin incertitudine și volatilitate în următoarele luni. Acești factori includ:

a)    riscuri geopolitice, de tipul situației recente din Yemen;

b)    posibilitatea unei cantități de peste 1 milion barili/zi pompate pe piață de Iran, dacă se va ajunge la un acord nuclear cu  țările vestice, în urma căruia actualele sancțiuni ar fi ridicate. De exemplu, luni s-a înregistrat o nouă scădere a prețului petrolului cu 2$ pe baza posibilei finalizări a discuțiilor de la Lausanne dintre țările vestice și Iran;

c)     posibilitatea creșterii în continuare a producției de țiței de șist din Statele Unite.

Practic, este vorba de o mulțime de variabile care, introduse în ecuația preț-cerere-ofertă, ar putea afecta soluția (prețul imediat) pentru o lungă perioadă de timp. De exemplu, dacă vor fi ridicate sancțiunile împotriva Iranului, ce și cât vor putea aduce ei pe piață? Nu este un secret pentru nimeni că dușmanii lor multiseculari, Arabia Saudită, nu agreează deloc ideea că petrolul iranian ar putea invada piața, care este și așa inundată de țițeiul de șist american. Desigur, nici producătorii americani nu se bucură de apariția concurenței iraniene. Strategia geopolitică a administrației Obama trebuie să țină seama de aceste considerente, întrucât Arabia Saudită, (ca și Israelul –un alt inamic al Iranului), este un aliat esențial al SUA în Orient.

Cei care vor dori să speculeze prin parierea pe prețurile viitoare ale petrolului trebuie să înțeleagă că înoată într-o mare de incertitudini. Dacă privim astăzi la ETF-urile pentru petrol (Exchange Traded Products), vedem un interes uriaș de cumpărare, în ciuda scăderii prețurilor petrolului. De ce? Pentru că există un mare număr de jucători ne-consumatori, care joacă la bursă doar pentru câștig financiar și această situație va crea mai multă volatilitate pe măsură ce prețurile merg în sus și în jos. Consider că, așa cum s-a mai întâmplat deja, prețul petrolului ar putea ajunge în jur de  $40/baril și să stabilizeze acolo și această posibilitate ar trebui considerată de „speculanții” de la NYMEX.

După cum am mai scris, scăderea prețului petrolului cu începere din iunie anul trecut a fost acompaniată de o apreciere considerabilă a monedei americane în comparație cu toate monedele importante, și de o cădere corespunzătoare  în prețurile altor mărfuri tranzacționate curent pe piață (d. ex., metale, îngrășăminte naturale). În consecință, monedele folosite pentru aceste schimburi comerciale – dolarul australian și pesos-ul chilian, s-au devalorizat și ele în raport cu moneda americană.

Aceste dinamici valutare au pus o presiune suplimentară asupra prețurilor mărfurilor și, în schimb, au confirmat și accentuat încă o dată creșterea economiei SUA și întărirea dolarului american cauzată de scăderea prețului petrolului. Ridicarea unei interdicții vechi de 40 de ani de a exporta țiței brut american ar avea consecințe multiple și ar aduce beneficii Statelor Unite legate de preț, securitate energetică și investiții în industria de petrol[6]. Actuala interdicție este o intervenție politică clasică prin care s-a creat o distorsiune a pieței libere.

Eliminarea interdicției de export ar crea condiții egale pentru producătorii americani, care în prezent sunt dezavantajați de faptul că nu pot vinde produsul lor pe piețele externe. Majoritatea țițeiului de șist american este de mai bună calitate decât West Texas Intermediate, etalonul american, și Brent, etalonul global curent pentru țiței. Dacă ar fi exportat, țițeiul de șist american s-ar vinde la prețuri mai mari decât ambele etaloane (WTI și Brent). Exporturile americane ar oferi mai multe oportunități pentru comerțul mondial, deoarece va crește fungibilitatea și va amplifica securitatea energetică. Țițeiul de șist american ar putea re-desena harta mondială comercială a petrolului, iar, în acest context, comerțul liberalizat va fi esențial pentru Statele Unite. Președintele Obama și membri ai Congresului SUA au fost deja contactați de reprezentanții industriei petroliere (d.ex., ConocoPhillips, Exxon Mobil și Pioneer Natural Resources) în vederea ridicării interdicției de export de țiței brut. Țările europene care depind de petrolul rus cer de asemenea ca SUA să re-intre pe piața exporturilor pentru a reduce dependența de Rusia pentru nevoile lor energetice. Ambasadorii Ungariei, Poloniei, Slovaciei și Republicii Cehe și-au exprimat public suportul lor pentru creșterea exporturilor de GNL (gaz natural lichefiat).

Consider că, pe baza argumentelor prezentate, se poate vorbi de o „nouă ordine a petrolului” în care balanța puterii energetice experimentează schimbări tectonice, cu Statele Unite ale Americii în centrul lor. Fracturarea hidraulică a argilelor petrolifere a transformat SUA într-un swing producer, a răsturnat vechea ordine impusă și controlată de OPEC multe decenii la rând, iar creșterea producție de țiței de șist a fost atât de mare încât a creat o criză de stocare și a făcut ca riscul geopolitic al alimentării cu petrol să devină o parte a trecutului.

Petrolul pregătește să introducă o nouă ordine mondială, așa cum a mai făcut-o o dată în 1901.

Drumul Statelor Unite către independența energetică a devenit scurt și drept.

Și toate acestea datorită unei idei al cărei timp a venit.

Note___________


[1] Bower, Joseph L. & Christensen, Clayton M., 1995, Disruptive Technologies: Catching the Wave, Harvard Business Review, January–February 1995.

[2]U.S: Energy Information Administration, 30 martie 2015, U.S. oil production growth in 2014 was largest in more than 100 yearshttp://www.eia.gov/todayinenergy/detail.cfm?id=20572

[3] Mark P. Mills, 30 martie 2015, America’s Shale Fields Offer A Chance For A New Oil Doctrine To “Reset” Geopolitics, http://www.forbes.com/sites/markpmills/2015/03/30/americas-shale-fields-offer-a-chance-for-a-new-oil-doctrine-to-reset-geopolitics/

[4] http://www.goldmansachs.com/video/index.html?autoPlay=true&playlist=0&video=0

[5] IEA, 2014, Medium-Term Oil Market Report – Executive Summary, http://www.iea.org/Textbase/npsum/MTOMR2014sum.pdf

[6] Kenneth B. Medlock, Center for Energy Studies, Rice University’s Baker Institute for Public Policy, March 2015, To Lift or Not to Lift? The U.S. Crude Oil Export Ban: Implications for Price and Energy Security, http://bakerinstitute.org/media/files/research_document/d2d6536a/CES-CrudeOilExports-Medlock-032715.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Nici așa-zisele revoluții politice nu au fost ”revoluționare” ci doar niște răzmerițe sîngeroase pe deasupra cărora au plutit cîteva vorbe mari și goale. Oricum pentru masele puse pe băut sînge ele nu însemnau nimic.

    Cît timp a trebuit să treacă de la Cromwell pînă la parlamentarismul britanic al secolului XIX ? Dar de la Robespierre la scoaterea din piață a execuțiilor cu ghilotina ? (v-o spun eu – 100 de ani). Cît privește Rusia, acolo nu a avut loc nici un progres, nici la fața locului, nici în lume. Ba chiar putem vorbi de regres – minciuna propagandistică instituționalizată urbi et orbi.

    În schimb, tot de la Cromwell încoace, s-au produs niște revoluții formidabile în plan științific, cu consecințe enorme în cel material. Ba încă și mai devreme: Columb și Vasco da Gama au cutremurat lumea din temelii, așa cum nici o mișcare politică nu a făcut-o vreodată (nici măcar Alexandru cel Mare cu racordarea Indiei la spațiul elenistic).

  2. Ștefan A. spune:

    Domnule Cranganu .
    Am citeva nedumeriri .
    1- A devenit USA independenta , autosuficienta fata de importurile de petrol ?
    2- Daca da , la cit ar putea ajunge exportul zilnic de petrol american ?
    3- Aceasta cantitate disponibila pentru export , cit ar fi de influenta in o lume in care actualmente se produce mai mult decit se consuma zilnic ?
    4- Aparitia unui nou exportator de petrol (respectiv USA ) nu ar duce la scaderi de productie din partea altor exportatori cunoscuti de decenii ? Yemen , Libia , doar doua exemple unde datorita problemelor interne cunoscute , ajungerea exportului catre 0 ,0 barili zilnic reduc (dar nu elimina) surplusul zilnic /planerar de “oferta” .

    La o inundare efectiva a planetei cu oferte de petrol care depasesc zilnic cererea , se poate ipotiza o lupta acerba a exportatorilor in a vinde propriul produs oricui si la preturi tot mai scazute pentru a incasa valuta atit de necesara bugetelor nationale . O astfel de perioada ar duce inevitabil la groase probleme pentru natiunile care au un pret de extractie al “aurului negru” egal sau peste pretul mondial de vanzare a respectivului petrol . Si atunci ar fi posibil sa asistam la o noua faza economica in care “razboiul e continuarea politicii dar cu alte metode”. :( Ipoteza personala .

    • victor L spune:

      In sfirsit, cineva recunoaste ca a descoperit apa calda; ” “razboiul e continuarea politicii dar cu alte metode”. :( Ipoteza personala .”
      :P

    • Unu-2 spune:

      Stefan A., nu stii ca SUA nu exporta petrol (brut) pt. ca-i interzis prin lege? Stii cu cit s-a devalorizat dolarul canadian dupa ce extractiile de petrol din nisipurile Albertei a devenit nerentabile dupa ieftinirea petrolului? Nu stii ca organizatia tarilor producatoare de petrol a decis sa nu reduca productia anul trecut? Si oricum, stii cit reprezinta tarile din acea organizatie din totalul pietei mondiale de petrol? Ce treaba au tari ce nu sint in acea organizatie dar care produc si ele petrol si incecarca sa-l vinda pe piata mondiala? Ce legaturi crezi ca exista intre tarile OPEC, SUA, Rusia, China, Brazilia sau Norvegia, toate producatoare de petrol? Niciuna, fiecare produce cit vrea sau poate si-l vinde asisderea.
      Aceasta industrie e un pic mai complicata decit credem noi, iar dupa parerea mea nu exista nimeni pe lumea asta sa inteleaga complet fenomenul, sau si mai grav, ce va aduce ziua de miine. Cine va mai trai va vedea, ca oricum cine poate da garantii pe termen lung?

  3. r2 spune:

    “Pentru că există un mare număr de jucători ne-consumatori, care joacă la bursă doar pentru câștig financiar și această situație va crea mai multă volatilitate pe măsură ce prețurile merg în sus și în jos.”

    Doar o observatie tangentiala. Spuneti ca prezenta speculatorilor amplifica volatilitatea preturilor. Se spune des lucrul asta despre multe piete, nu neaparat financiare. Ganditi-va ce s-ar intampla intr-o piata fara speculatori. Dorinta de a vinde cat mai scump si de a cumpara cat mai ieftin o are orice participant la piata, indifferent daca are sau nu vreo legatura cu produsul fizic. E absurd sa credem ca un participant care este disperat sa vanda ceva (de exemplu un apartament) ar primi un pret mai bun daca printre cumparatori nu ar exista si speculatori. Orice cumparator ar vrea sa cumpere cat mai ieftin, pe nimic daca se poate, nu doar cei care poarta eticheta conventionala de speculator. Cat timp exista speculatori cu capital disponibil imediat care inteleg piata si care se concureaza intre ei, chiar daca vanzatorul este disperat sa vanda, pretul de vanzare nu se va prabusi chiar de tot (de aici si legatura cu volatilitatea preturilor). Cumva producatorul sau consumatorul au imagine publica de “oameni de omenie” pe cand intermediarul sau speculatorul sunt personaje negative, rechini, etc. Asa cum sunt, fara ei ar fi mult mai rau pentru orice participant prins la inghesuiala iar volatilitatea preturilor ar fi mult mai mare. Lumea isi imagineaza ca speculatorul e prin definitie “momentum seeker” (vinde cand pretul scade sau cumpara cand pretul creste) pe cand participantul “natural” la piata face invers (“contrarian”). E absurd.

  4. Cristi spune:

    Mda, sunt curios sa-i vad pe postacii rusofili (cati or da pe aici) cum baga din nou placa cu conspiratia americano-sionista, care sa dea una in cap campionului democratiei – Putin si Rusiei – patria mondiala a fericirii si libertatilor cetatenesti. It’s economy, idiots!

  5. DanielS spune:

    Fracturarea hidraulica impinge mai departe in timp disparitia hidrocarburilor. Ca solutie de moment, energetica si geo-politica, ne-ar putea fi foarte utila. Mai ales prin raportare la periculosul furnizor rus de gaze catre Europa.

    Ca si perspectiva ecologica si climatica, raminem insa cu nodul in git si cu sperante. Doamne ajuta!

    Vesnic-noua ordine mondiala e o chestie tot mai fluida si are de-a face si cu sfirsitul previzibil al hidrocarburilor, si cu cercetarea si tehnologia, si cu frecventa aberatiilor climatice, si cu forta electorala a energiei verzi, si cu responsabilitatea fata de generatiile viitoare.

  6. Radu spune:

    As fi de acord cu fracturarea hidraulica daca nu ar fi atat de poluanta pentru panza freatica si sol, si daca nu ar provoca noi cutremure.

    Cred ca fie tehnologia trebuie sa mai evolueze, sa fie mai sigura. Sau poate tehnologia este sigura, dar contractorii nu o utilizeaza conform normelor. Oricum, e un tip de tehnologie ce poate avea efecte nefaste pe termen lung.

  7. Vali proamericanu spune:

    Poate sunt mai sceptic de felul meu. Dar articole atat de entuziaste cu formule precum ,,idee al carei timp a venit,, , ,,inovatie disruptiva,, , ,,revolutie tehnologica,, , ,,schimbare de paradigma,, , ,,o noua ordine mondiala,, , ,,o noua era a petrolului,, parca am mai vazut. Prin presa comunista de acum 30 de ani se tooot vorbea de niste zori noi. Atunci in loc de petrol ii dadeau cu egalitatea, libertatea si prosperitatea.
    E posibil ca americanii sa fi gasit asa cum ne spune d-ul Cranganu solutia minune sau este doar o noua iluzie numai buna sa pacaleasca generatiile active acum.
    Gazele de sist de care vorbeste sunt de fapt foarte scumpe si poluante, deci scumpe din nou iar pentru extragerea lor se cheltuiesc milioane de m cubi de apa. Sunt un soi de turbine eoliene care de abia isi platesc energia investita in ele.
    America este producator de petrol si acum, prin revolutie are mult, deci e bine. Oare!? Daca am vaci si laptele nu-l pot vinde pentru ca de exemplu vecinii mei il vand mult mai ieftin iar eu sant satul de el si nici prea multe despre branza, iaurt sau cas nu stiu s-ar putea sa am de fapt o problema.
    Ce ma fac? Pai inainte de a vinde vacile si de a ma apuca sa-i invat pe altii sa le creasca strig prin tot satul ca sunt bogat, ca acum tot omul trebuie musai sa aiba pe-acasa vaci si lapte sa-si puna si-n papuci. Doar doar vor veni niste fraieri sa mi le cumpere.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Iar baciul vrîncean era… proamerican.

      Cum iese la suprafață vîna noastră mioritică cu orice ocazie ! Să ne trăiască bălțata românească ! Ea (văcuța) explică tot – de la roata cu făcaie pînă la Large hadron collider. Să-i dăm premiul Nobel pentru emisia scăzută de gaze, că prea mult lapte oricum nu produce.

  8. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    posibilitatea unei cantități de peste 1 milion barili/zi pompate pe piață de Iran, dacă se va ajunge la un acord nuclear cu țările vestice, în urma căruia actualele sancțiuni ar fi ridicate. De exemplu, luni s-a înregistrat o nouă scădere a prețului petrolului cu 2$ pe baza posibilei finalizări a discuțiilor de la Lausanne dintre țările vestice și Iran;

    Chiar dacă nu s-a semnat încă acordul de la Lausanne dintre Iran și țările vestice, piața a reacționat deja, iar prețul barilului de petrol a scăzut astăzi la $55,15 – pentru Brent LCOc1 – și la $48,01 pentru WTI U.S. CLc1.

    Oil drops to $55 as Iran nuclear talks intensify

  9. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O veste bună pentru americani:

    Benzina ieftină va dura probabil încă 20 de ani datorită continuei scăderi a prețului petrolului.

    Cauza principală?

    Revoluția țițeiului și gazelor de șist din Statele Unite, care a condus la creșterea producției cu peste 4 milioane barili/zi cu începere din 2008.

    Detalii, aici:

    Cheap Gas Likely To Last Next 20 Years As Global Oil Prices Continue Plummeting

  10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Discuțiile despre secesiunea unor localități din sudul statului New York (unde fracturarea hidraulică a argilei Marcellus este interzisă) și unirea lor cu statul Pennsylvania – unde nu există această interdicție -continuă.

    Motivațiile locuitorilor din New York sunt clar economice (am prezentat inițial această situație aici).

    Detalii se pot citi în

    In New York state, fracking ban fuels secession talk

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @Radu

    As fi de acord cu fracturarea hidraulica daca nu ar fi atat de poluanta pentru panza freatica si sol

    Un nou studiu, recent apărut, aduce critici severe unor articole aparținând „faimosului” grup de la Duke University – cei care, după ce au încasat bani serioși de la diverse fundații anti-fracturare – au „speriat lumea” cu apocaliptice prezumții despre poluarea fîntânilor cu gaz metan în Pennsylvania (dacă sunteți nou pe acest site, găsiți detalii aici)

    Articolul, intitulat Methane Concentrations in Water Wells Unrelated to Proximity to Existing Oil and Gas Wells in Northeastern Pennsylvania are ca autori pe profesorul Don Siegel (Syracuse University) – pe care l-am cunoscut personal – și cercetători din mai multe state americane.

    Principalele concluzii – care contrazic două studii publicate de grupul de la Duke- sunt:

    1. Nu există nicio o dovadă a creșterii sistematice a concentrației de metan dizolvat în apa fântânilor aflate în apropierea sondelor de petrol/gaze.

    2. Rezultatele combinate a patru analize statistice a datelor studiate oferă un argument puternic și hotărâtor că nu există nicio o corelație semnificativă între concentrația metanului dizolvat în apa fântânilor și apropierea lor de sondele de petrol/gaze.

    Știu că aceste critici nu sunt o muzică plăcută pentru urechile fracktiviștilor din România, care au jurat pe studiile de la Duke ca pe Biblie -, dar știința nu se face cu prejudecăți, sentimente, aprehensiuni, idiosincrazii etc., ci cu opusul acestora.

    • Cristi spune:

      Probabil ca atata timp cat nu sunt accidente, nici panza freatica nu este afectata. Intrebarea este cat de predispusa la accidente este tehnologia fracking fata de cea clasica? Exista niste statistici comparative?
      In cazul Romaniei ar fi fost utila acordarea catorva licente EXPERIMENTALE pt. foraje in zone cat mai departate de asezari umane (de ex. min. 5km) si demararea procedurilor de forare, inconjurati de TV, ONG-uri de mediu, laboratoare de analiza a calitatii apei cu rezultate BEFORE&AFTER. Si ne-am fi lamurit. In locul acestei abordari s-au preferat tot felul de aranjament de culise intre companii si guvernanti (de parca guvernantii ar fi pe mosia lor!), care evident ca au radicalizat spiritele. Asta e…exercitiul democratic (care in cazul de fata inseamna transparenta si consultarea populatiei locale) se invata greu.

  12. idealogul spune:

    Domnule Cristi. “It’s economy, idiots!” se aplica in chestii banale de zi cu zi si cateodata si in lucruri serioase dar cad e vorba de chestiuni de viata si de moarte politica are un cuvant mai greu chiar si decat economia. De exemplu americanii au pus umarul la prabusirea pretului petrolului in anii 80 fapt care a contribuit decisiv la colapsul economic si apoi political URSS. Un alt caz ce nu poate fi negat cand politicul trece peste economic este criza din ’73 dupa razboiul de Yom Kippur.

    Acum unii pe aici vad stafie bolsevia peste tot si presupun ca Rusia este de vina pentru orice inclusiv pentru prabusirea pretului petrolului (rusii fiind mujici prosti se impusca singuri in picior nu-i asa?!).
    Tin sa va anunt ca exista un scenariu mult mai plauzibil si cu mult mai multi suporteri pe net (la nivel mondial nu in Romania rusofoba ) acela ca ar fi vorba de un razboi al preturilor intre arabi si america. Arabi dorind sa falimenteze tanara industrie bazata pe fracturare hidraulica din America si sa retransforme America intro tara dependenta de importuri. Din nou politica bate economicul.
    Am pus special niste greseli gramaticale pentru deliciul clonelor lui Pruteanu care impanzesc acest site. Astept raspunsuri logice argumentate cu fapte , exclus propaganda. Accept greselile gramaticale care nu impiedica urmarirea rationamentului.
    Apropo, petrolul de unul singur nu va introduce nimic niciodata. Noua ordine mondiala va fi introdusa tot politic exact ca in ultimi 5000 de istorie a omenirii. Petrolul poate fi cel mult folosit ca o unealta in lupta politica.

  13. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O veste proasta si pentru Australia, nu numai pentru Pungesti (jud. Vaslui):

    Chevron Corporation se retrage din afacerea gazelor de sist din Australia, dupa ce a investit, cu doi ani in urma, suma de $349 milioane. Cauza invocata: pretul actual al petrolului.

    Dar australienii au mai mult noroc decit pungestenii: alti giganti ai industriei – ConocoPhillips, Hess Corp. si Statoil ASA – au ramas pe loc si continua explorarea in diverse locatii ale continentului australian. Ambitia celor ramasi este sa reproduca, daca se va putea, boom-ul gazelor de sist din Statele Unite ale Americii.

    Detalii aici: Chevron’s Exit Signals Delays in Unlocking Australia’s Shale

  14. santamanta spune:

    intretimp, california a ramas fara apa

  15. claudiu spune:

    Stiri de ultima ora. Chiar daca e vorba de heavy oil, este fabuloasa declaratia VP-ului! Fabuloasa! Horizontal drilling si siguranta maxima in exploatare!
    http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Fenomen+violent+si+neobisnuit+Albania+foraje+petroliere

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      E foarte ciudat ca am cautat pe multe site-uri serioase “declaratia fabuloasa” a VP-ului si nu am gasit-o decit la Digi24. Tot ce-am putut afla pina acum a fost urmatoarea declaratie: “uncontrolled leak of natural gas occurred during drilling operation“. Nimic mai mult. Mie imi miroase a dez-informare.

      • Neinginerul spune:

        Uitati domnule profesor, un ziar chiar din Tirana, Albania:

        http://www.tiranatimes.com/?p=120714

        Daca dati pe Google “Banker Petroleum polution Albania” va veti lamuri.

        • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

          Va multumesc pentru link, dar tot nu am gasit “fabuloasa declaratie a VP-ului Bayne Assmus” de care s-a entuziasmat comentatorul Claudiu. De aceea am scris ca Digi24 a incercat o dez-informare si manipularea unor oameni, aparent de buna credinta, precum @Claudiu.

          • Neinginerul spune:

            https://youtu.be/vG0KiJpS5uM

            Asta am gasit pe you tube, nu stiu albaneza dar imaginile sunt destul de sugestive.

          • claudiu spune:

            Domnule profesor, nu inteleg de ce acuzati Digi 24 de “dez-informare”. Acelasi filmulet il puteti gasi pe mai multe portaluri de stiri internationale. Nu m-a entuziasmat declaratia cetateanului Ass-mus ci m-a revoltat. Se pare ca oricum baietii se tineau de ilegalitati: ” Meanwhile, the Fier Prosecutor’s Office has launched a probe into Bankers Petroleum after the national inspectorate announced it had suspended the company’s environmental permit a month ago and the company had illegally continued its activity. Prosecutors are investigating whether Bankers used inappropriate drilling methods and techniques.” Sursa Tiranatimes.com (multumiri domnului @ Neinginerul). Asadar compania avea autorizatia de mediu suspendata de o luna si a continuat ilegal activitatea. Ilegal. Despre asta e vorba domnule profesor. Asta este misterul balbaielilor VP-ului? Sau sa fie vorba si despre metode si tehnici de forare inadecvate? Care ar putea fi ele?

  16. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    În ciuda secetei severe care afectează statul California de câțiva ani, Guvernatorul Jerry Brown a decis să nu se atingă de apa folosită de industria extractivă pentru fracturarea hidraulică dintr-un motiv foarte simplu: taxele aduse la bugetele locale și de stat de această industrie se ridică la peste 20 miliarde USD.

    Detalii, aici: http://www.breitbart.com/california/2015/04/04/brown-not-cutting-oil-industry-water-use-because-of-tax-collection/

    • claudiu spune:

      E vorba doar de…cum se spune…lobby. Nu numai ca fracturisii sunt exceptati de la restrictiile in ceea ce priveste consumul de apa, dar acestia fac profit vanzand apa reziduala din procesele tehnologice catre fermierii naivi care cultiva fistic, migdale, struguri sau citrice. Asta pentru ca, din nefericire, California nu are standarde generale pentru apa folosita in agricultura. Dar mai multe informatii gasiti aici:
      http://www.newsweek.com/california-farmers-rely-oil-wastewater-weather-drought-319648

    • Bogdan Brebenel spune:

      Încercări de a balansa bugetul. Chiar si Jerry Brown e usor panicat. Cât despre secetă… suntem în al patrulea an consecutiv. Celebrele peluze californiene au inceput sa fie inlocuite cu plante rezistente la seceta. Publicul face tot posibil sa consume mai putina apa. Aseara a plouat zdravan la Los Angeles, dar ne trebuiesc inca zeci de astfel de ploi pentru a compensa deficitul de apa din rezervoare.

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Dacă mai era nevoie de o dovadă suplimentară despre triumful ideii fracturării hidraulice în SUA, invit la citirea următorului articol:

    EIA: Statele Unite au rămas cel mai mare producător de petrol și gaze în 2014

  18. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    A apărut o șansă importantă pentru Marea Britanie, dacă vrea să emuleze succesul american al fracturării hidraulice a argilelor petrolifere.

    O companie de explorări a descoperit un zăcământ de clasă mondială, conținând peste 8 miliarde barili de petrol, sub aeroportul Gatwick din apropierea Londrei. Exploatarea acestui zăcământ va necesita folosirea fracturării hidraulice. După cum se cunoaște, Scoția și Țara Galilor au introdus moratorii temporare de oprire a fracturării hidraulice. Aceste interdicții afectează 97% din cele 931 blocuri geologice deja examinate.

    Pentru detalii, click http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-04-09/explorer-says-8-billion-barrels-of-oil-found-near-london-airport

    http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-04-09/a-tiny-u-k-company-s-stock-is-surging-massively-after-announcing-a-world-class-oil-discovery-near-gatwick-airport

  19. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Mie mi s-a părut că am explicat demult ce se întâmplă cu radonul în nord-estul Pennsylvaniei. Ați citit articolul meu?

    http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/cat-de-radioactiva-este-fracturarea-hidraulica/

    Nu vi s-a părut suspect că sintagma „baseline measurements” lipsește cu desăvârșire? Nu vă spune nimic această lipsă (nu întâmplătoare) despre caracterul manipulator al știirii de presă?

    Eu vă credeam mai imun la acest tip de propagandă, dar s-ar putea să mă fi înșelat.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)