Home » Analize »Global / Europa »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

O vizită care redefineşte relaţiile pe termen lung. Cum poate deveni Republica Moldova un non-subiect în politica românească

Valentin Naumescu februarie 24, 2015 Analize, Global / Europa, Politica & Doctrine, Reactie rapida
16 comentarii 3,389 Vizualizari

Idei şi puncte cheie:

  • Vizita Preşedintelui Iohannis la Chişinău, deşi aparent nespectaculoasă, fără accentele emoţional-ipocrite şi fără stridenţele populist-electorale cu care ne obişnuise fostul preşedinte, va avea consecinţe infinit mai importante, mai adânci şi de mai lungă durată asupra relaţiilor dintre cele două state de limbă română;
  • Unii vor fi dezamăgiţi de aceste consecinţe şi redefiniri, văzându-le drept intrarea într-o etapă „incoloră, inodoră şi insipidă” a relaţiilor bilaterale (nu că până acum n-ar fi fost în realitate la fel, dar cel puţin clişeele reciproce despre „fraţi” şi „relaţii speciale” bălteau din abundenţă în discursurile oficiale, de o parte şi de alta a Prutului), alţii le vor saluta, considerându-le calme, detaşate, lucide şi raţionale;
  • Etosul statului român în relaţia cu Republica Moldova se va schimba, devenind mai franc dar mai riguros, mai puţin teatral dar mai credibil, mai european dar mai puţin angajant, şi mai ales cu o doză de interes pe măsura interesului autorităţilor de la Chişinău pentru România;
  • Readucerea Partidului Comuniştilor, românofob şi anti-occidental, în coaliţia parlamentară majoritară nu poate fi ignorată politic de România, iar Bucureştiul va şti să transmită, sec, profesionist şi atent la cuvinte, mesajul necesar (excepţional comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României după votarea guvernului de la Chişinău, guvern susţinut de PCRM dar care lasă cel mai pro-occidental şi mai pro-românesc partid parlamentar în afara puterii);
  • Nu este exclus ca, pe termen lung, noua politică a României faţă de Republica Moldova (corectă şi tehnică) să fie de fapt mai eficientă decât „proclamaţiile” teatrale ale vechiului regim de la Bucureşti, iar generaţiile de tineri basarabeni care vor intra pe scenă să aibă ocazia să descopere oportunităţile reale ale apropierii de România şi de societatea românească (business, cariere profesionale, educaţie, cultură şi mediul academic, proiecte comune pe zone de interes specific, fructificarea avantajului limbii comune etc.), dincolo de cuvintele mari ale celor care încercau să exploateze, aşa cum s-a văzut recent, imaginare nişe electorale.

*

Aeronava prezidenţială românească va ateriza peste câteva ore la Chişinău, aducându-le moldovenilor de peste Prut o nouă paradigmă politică şi un nou discurs despre relaţiile bilaterale România-Republica Moldova. În prima fază, e posibil ca schimbarea să nu fie observată cu ochiul liber (adică de marele public), cu atât mai mult cu cât inclusiv personajul principal aşteptat să vorbească va spune apăsat că mergem, în principiu, pe o linie de continuitate politică şi strategică, de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova, că aşteptăm ca noul guvern să performeze pe calea reformelor autentice, că România va acorda sprijin pe măsura eforturilor reale ale Chişinăului de a transpune în fapte mesajul majoritar pro-european al alegătorilor moldoveni din 30 noiembrie 2014 etc.

Schimbările sunt însă dincolo de primele rânduri ale speech-ului oficial şi de formulele de curtoazie diplomatică iniţială, şi se vor (re)simţi cu siguranţă în lunile şi anii care vor urma. Un capitol s-a închis şi altul se deschide în relaţia dintre cele două state. Cuvintele vor fi mai puţine iar faptele, performanţele politico-administrative şi realităţile concrete vor conta mai mult. Pentru unii va fi mai bine, pentru alţii nu. Cine va şti să se adapteze rapid, din mers, la noul curs al politicii, la noile aşteptări ale oamenilor, la noile cerinţe şi imperative ale unei regiuni care devine una a opţiunilor clare, puternice şi ferme, va avea de câştigat. Cine va rămâne captiv în compromisuri mediocre va pierde trenul. Şi pentru România, şi pentru Republica Moldova (şi pentru alţii din această zonă) vin vremuri cruciale, care cer seriozitate decizională, determinare şi pricepere, care separă apele pe falia dintre lumi, dar care amestecă înşelător formule consacrate de succes euro-atlantic cu mirajele populiste şi cântecele de sirenă ale Rusiei. Deja liderii Ungariei, Greciei şi Cehiei se clatină pe buza unei prăpastii politice din adâncul căreia se aude cazaciocul, alternând cu acordurile melodramatice chinezeşti.

Acum Chişinăul va trebui să livreze performanţe, nu poveşti, şi mai ales să dovedească dacă şi în ce sens mai are nevoie de România. Preşedintele Iohannis va şti cum să transmită această condiţie liderilor vechi şi noi de peste Prut, politicos şi elegant, desigur cu aerul că „România nu dă lecţii nimănui” iar vecinii pot face ce vor în ţara lor. Există oare şi un risc în această nouă situaţie bilaterală? Da, există riscul ca, neputând sau nefăcând lucrurile aşteptate de Uniunea Europeană (reforme) şi de România (reforme şi asumarea identităţilor comune, cu toate consecinţele care decurg de aici), depărtându-se în mod vizibil de orice dorinţă de a avea un proiect comun cu România iar dezamăgirile ţinându-se lanţ în această relaţie, Republica Moldova să devină în câţiva ani un non-subiect în politica şi societatea românească. Să ajungem să vorbim despre Republica Moldova tot atât şi tot aşa cum vorbim despre Bulgaria sau Serbia, de exemplu, că despre Ucraina oricum vom vorbi mai mult. Există riscul (sau poate şansa, speră unii?) ca tema „Republica Moldova” să se închidă treptat şi discret şi să dispară de pe agenda românească.

În fine, să mai spunem ceea ce nu este un secret pentru nimeni, anume că formarea noii majorităţi parlamentare care a susţinut învestirea Guvernului Gaburici, cu PCRM înăuntru şi PL în afară, nu se vede deloc bine, nici de la Bucureşti, nici din alte capitale europene, şi, cel mai important, nici de către electoratul pro-occidental al Republicii Moldova. Un guvern minoritar este întotdeauna un guvern slab, coruptibil şi predispus la compromisuri. Un guvern slab este şi va fi la mâna comuniştilor, care nu au votat şi au contestat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. A te face că nu observi această vulnerabilitate politică majoră ar fi o ipocrizie ieşită din comun.

Nu avem nimic de reproşat în acest moment tânărului premier de la Chişinău iar semnalele preliminare, despre capacităţile sale intelectuale şi manageriale, sunt dintre cele mai bune. Singura observaţie pe care o formulăm în acest moment de aici, din România, este legată de fundaţia politică şubredă pe care s-a construit acest guvern.

PLDM şi PDM s-au predat practic în faţa PCRM şi au oferit un rând de chei ale puterii comuniştilor, care sunt departe de a fi consideraţi un partid reformat, aşa cum s-a încercat să se explice publicului. Este o capcană, cred, că Voronin a votat guvernul fără să ceară aparent nimic în schimb. Oricând improvizaţia aceasta suspectă poate ceda. Ne-am bucura să fie vorba de un guvern performant, stabil şi puternic, care să fortifice justiţia şi să înceapă marele război împotriva corupţiei (în fond, cea mai importantă dintre toate reformele unui stat postcomunist!), să modernizeze economia, administraţia şi educaţia, dar faptul că totul, dar absolut totul ar putea fi blocat în orice moment în Parlament de voinţa contrară a lui Voronin şi a celor 21 de deputaţi comunişti, nu reprezintă nicidecum un motiv de optimism pentru noi. Vom fi mult mai atenţi la tot ce se întâmplă la Chişinău şi nu ne vom mai limita la clişee şi banalităţi.

„Basarabia lucrului bine făcut” va fi aşadar condiţia logică şi inevitabilă a rămânerii Chişinăului pe traiectoria occidentalizării, precum şi a unei relaţii redefinite şi reaşezate cu România, pe baze precise, într-un set de parametri calculaţi şi evaluaţi nemţeşte, cam aşa cum mergea ceasul bunicului din celebrul clip. Dacă nu, nu. Avem şi alte lucruri de făcut.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. un_batrin spune:

    In realitate RM a fost si este un non-subiect politic. A fost doar un element de imagine folosit in scopuri propagandistice. Si, la nivelul populatiei, un subiect emotional.

  2. Dincolo de Nistru, 200.000 de romani spune:

    PCRM-ul lui Voronin si PD-ul lui Marian Lupu sunt la inceputul unui drum spre fuziune, e consecinta logica a tuturor actiunilor si declaratiilor publice. Rezultatul va fi un mare partid de stanga, incluzand de la comunisti “suveranisti” (pentru ca national-comunistul Voronin nu este un stalinist si nici un putinist, nu trebuie confundat cu Igor Dodon care isi ia ordinele direct si in vazul lumii de la Kremlin) pana la social-democrati “europeisti”.

    PLDM-ul are dificultati in a se pozitiona cu claritate in raport cu “suveranistii” PCRM/PD la stanga si “unionistii” PL la dreapta, de altfel a si pierdut din electorat si o eventuala sciziune a lui Leanca (urmat probabil de cel putin alti doi lideri PLDM importanti) nu ii va intari imaginea. Primul test vor fi localele. E probabil ca Filat va juca abil cartea amicitiei cu mai marii Europei, dar acestia din urma s-ar putea sa fi fost agasati de manevrele sale politicianiste cu Voronin.

    PL-ul lui Ghimpu si Chirtoaca a devenit Opozitia democratica pro-europeana, situatie de care poate profita practic la fiecare eroare a Guvernului, e probabil ca va iesi intarit, are un discurs mai clar si mai determinat decat celelalte partide pro-europene.

    R.Moldova era un spatiu strategic pentru Romania, dar dupa agresiunea Rusiei in Ucraina a devenit la fel si pentru UE si USA. Americanii au foarte mare interes sa mentina Chisinaul pe orbita unei Romanii cu care au parteneriat privilegiat si vor desfasura in Basarabia (la fel ca Rusia de altfel) tot ce isi pot permite financiar, logistic, uman, in astfel de imprejurari. Si nu e putin deloc..

    Daca dl presedinte Johannis va avea o abordare pragmatica e cu atat mai util, vom cere fapte si vom judeca dupa rezultate. In acest sens s-ar putea sa fie chiar un avantaj acest premier basarabean tanar, cu indeniabile calitati intelectuale si manageriale.

    Presiunile la care e supusa clasa politica moldoveana, din toate partile, va permite o limpezire, in Europa de Est si fosta URSS nu prea va mai fi loc de “vitei destepti”, nu se va putea supravietui intre tancurile rusesti si expansiunea NATO/UE.

  3. Dan Nicolescu spune:

    Aveti dreptate.
    Este momentul unei reevaluari definitive a relatiilor cu Basarabia / Republica Moldova de astazi
    Cei care au pierdut definitiv romanitatea Basarabiei, teritoriu romanesc din vremuri imemoriabile, sint in primul rind basarabenii insisi. In cei 150 de ani de ocupatie ( in trei etape ), rusificarea Basarabiei a fost aproape deplina, facindu=se cu acordul majoritar al populatie ocupate.. Acesta schimbare de stare de spirit, de mentalitate, de limba si de idealuri, nu sa- realizat in 1000 de ani de ocupatie in Ardeal, sau a reusit in numai in 600 de ani de ocupatie turco / greceasca / sirbeasca in in Pind / Macedonia. Desigur ca si politica indiferenta, duplicitara a Romaniei a fost de vina , dar esntial ramine faprul ca Romania nu este dorita azi in Republica Moldiova, nu este privita ca adevarata patrie la care vrei sa te realipesti.
    Astazi, sint convins ca atitudinea lui Ion Iliescu de repsingere a fortarii unei reuniri cu Basarabia in 1990, a fost benefica, pentru Romania , desi puterea de atunci a facut-o gndindu-se la Uniunea Sovietica nu al Romania. Ce ne-am fi facut cu o minoritate rusa de amploare , in hotarele tarii ? Uitati-va la Ucraina de azi !. Prin vot liber exprimat, a reisit clar ca majoritatea populatiei din republica Moldova, NU NE VREA. Nici pe noi, nici Uniunea Europeana !
    In consecinta , trebuie sa pornim numai dela realitati nu dela iluzii, si cle trei idei d ebaza ale dlui Naumescu, trebuie acceptate si sustinute, chiar daca le inghitim cu noduri in fiinta noastra de romani.
    1. Interesul nostru spre Republica Moldova trebuie sa fie pe măsura interesului autorităţilor de la Chişinău pentru România, nici mai mult nici mai putin
    2. Acum Chişinăul va trebui să livreze performanţe, nu poveşti, şi mai ales să dovedească dacă şi în ce sens mai are nevoie de România.
    3. Avem si alte lucruri, mult mai imprtamte in tara de facut, daca vrem sa supravietuim ca natie si sa ne integram in lumea civilizata ( Statele Unite si Uniunea Europeana ) de care trebuie sa tinem cu dintii si cu sufletul, , care va trece, sint sigur, peste peircolul de azi al terorismulul .Islamic s ial agresisvitatii rusesti

    Dragoste cu sila nu se face. Sa tratam treaba , calm , lucid, si dece nu, …. nemteste.
    AVEM SI ALTELE DE FACUT, asa cum prea bine ziceti, Dle Naumescu

    • nnm spune:

      Gestul lui Iliescu a fost unul corect si pana la urma intelept. Ce s-ar fi intamplat daca Romania se unea cu Moldova, iar pe urma ar fi izbucnit razboiul din Transnistria, practic un razboi cu Rusia si Ucraina (care intotdeauna a tinut partea rusilor in Moldova)? Mai adaugam si problemele de la Targu Mures, si situatia ar fi fost la un pas de dezastru (multa lume nici acum nu intelege cat de grava a fost situatia de atunci).
      Nu atunci a fost adevarata oportunitatea a Romaniei, ci acum, insa ne-a prins total nepregatiti. In 20 de ani n-am facut mai nimic in afara sa donam carti (pe care nu le citeste nimeni), si sa educam studenti din care majoritatea au ramas aici sau au emigrat in occident.
      In schimb am neglijat complet audiovizualul. Rusii vin cu zeci de oferte pe piata tv, noi abia de anul asta facem o emisiune de 15 de minute. Omul de rand nu merge la facultati, nu citeste poezii, se uita la televizor. Asta e adevarul.
      O investitie de cateva zeci de milioane intr-o retea de cablu, si un om de tipul DD (oricat l-am detesta) ar fi adus o vizibilitate incomparabila Romaniei. Nu era nevoie sa impanzim piata cu canale romanesti, lipsite de interes pentru piata locala, sunt suficiente canale occidentale traduse in romana. Practic faceau altii treaba pentru noi. Cand te uiti la Discovery si Eurosport in limba Rusa, cum poti sa te gandesti la Europa?
      Problema este lipsa de strategie (comparati cu ce face Ungaria, chiar daca sansele lor sunt practic zero). Daca Romania ar fi avt o vizibilitate mai buna in Moldova, ar fi putut profita fara probelme de situatia actuala. Cu alta ocazie oricum nu ne mai intalnim…

    • mariusmioc spune:

      Dan Nicolescu, despre ce „pierdere definitivă” a românității Basarabiei vorbiți?
      Din contră, de la Gorbaciov încoace în Basarabia românitatea cîștigă din ce în ce mai mult teren. Limba română se aude mult mai des acum pe străzile Chișinăului decît în trecut.
      În 2006, după ce Voronin fusese reales în fruntea republicii, scriam: „în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor”.
      http://www.altermedia.info/romania/2006/04/18/ultimele-date-ale-recensmintului-din-republica-moldova/
      Constat cu satisfacție că previziunile mele se îndeplinesc. (iată, în 2006 aveam partidul comunist a lui Voronin cu majoritate absolută în parlament, acum acel partid sprijină guvernul fără a face parte din el; încet dar sigur lucrurile merg în direcția bună).

    • mariusmioc spune:

      În 1988, în ziarul de limbă „moldovenească” „Moldova Socialistă” o cetățeană a Chișinăului își manifesta indignarea pentru faptul că în plin centrul orașului „unde zilnic vin foarte mulți turiști” se adună unii care vorbesc în moldovenește și miliția nu intervine.
      https://mariusmioc.wordpress.com/2011/03/24/august-1988-la-chisinau-sint-indignata-de-faptul-ca-la-acest-cenaclu-se-vorbeste-numai-in-limba-moldoveneasca-in-centrul-orasului-unde-zilnic-vin-foarte-multi-turisti-ma-mira-ca-militia-nu-intre/
      Azi se aude mai mult românește decît rusește pe străzile din Chișinău.
      Tineretul vorbește foarte bine românește, fără prea multe regionalisme, căci a crescut cu posturile TV de desene animate dublate în limba română la București.
      Progresul înregistrat de Basarabia în favoarea românismului e ENORM. Și continuă, indiferent de părerile cîrcotașilor.
      Numai ignoranții contestă asta.

      • nnm spune:

        Urmaresc ocazional emisiunle Moldova 1 (care se dau pe TVR la ora 5 dimneata, ca dovada a importantei) si intradevar, progresul este remarcabil, se vorbeste o romana impecabila, aproape fara accent. Pe de alta parte insa, am avut ocazia sa vad oameni obisnuiti din Moldova, iar limba pe care o vorbeau era departe de romana. Progresul e incontestabil, dar nu este atat de mare cat ar fi putut sa fie daca ar fi existat o implicare mai inteligenta din partea noastra.
        Acum marele pericol nu e rusificarea, ci moldovenismul, sau mai bine zis pseudo-moldovenismul, pentru are mai multa legatura cu Rusia tarista sau sovietica decat cu Moldova medievala.
        In alta ordine de idei, multumesc pentru articolul planul Porosenko pentru Moldova.
        https://mariusmioc.wordpress.com/2014/05/26/miliardarul-basarabean-petro-porosenco-noul-presedinte-al-ucrainei-sa-ne-amintim-de-planul-porosenco-pentru-transnistria/
        Daca Romania tot sustine cauza Ucrainei in Europa, ar trebui sa cerem in schimb ca Ucraina sa sustina cauza romaneasca in Moldova, folosindu-se de puternica minoritate ucraineana de acolo (in mare parte rusofila sau antiromaneasca). Din pacate nu vad nimic in aceasta directie in politica externa romanesca, m-as fi asteptat la o intalnire trilaterala, sau macar declaratii formale.
        La fel cum nu inteleg de ce Romania nu are macar un ministru secretar de stat pentru relatiile cu Moldova, macar la nivel de imagine ar conta enorm. Si la fel de important ar fi un departament de integrare economica. Ar fi in avantajul ambelor tari, Moldova ar trece mai usor peste criza, iar noi am scapa de rosiile turcesti sau olandeze si de merele poloneze. Si acum ar fi momentul cel mai potrivit, pentru ca economia Moldovei e dependenta de cea rusa aflata in colaps.

    • VW Bora spune:

      Nu prea înţeleg de unde cei “1000 de ani de ocupaţie în Ardeal”. Eu ştiam de mai puţin de 100 de ani… (efectiv de prin 1919, oficial din 1920). Sau aţi adăugat un “0″ în plus, aşa, din greşeală?!

  4. nnm spune:

    Totusi gestul lui Ghimpu de a se incapatana sa nu voteze un guvern minoritar, obligand astfel la concesii (vazute si nevazute) fata de Voronin, nu poate fi calificat decat ca *iresponsabil*.
    Daca ar fi vrut sa faca ceva pentru tara, putea sa puna un set minimal de conditii acceptabile (nu aberatii de genul procuror strain, sau intrare in NATO) si sa voteze un guvern minoritar. Pana la alegerea presedintelui ar fi fost timp pentru diverse miscari, spre exemplu o stanga unita pro-europeana, care sa atraga comunistii moderati, sau poate propria pozitie s-ar fi intarit si in caz de anticipate ar fi crescut… Asa, a lasat tara la mana lui Voronin care nu va ezita sa faca uz de dreptul de veto.

  5. Dr.M.Man spune:

    Articol realist. In fapt UE nu integreaza state cu probleme de granita nerezolvate. Romania nu poate integra RM pentru ca este membra UE, pentru ca nu are capacitatea de a integra RM, pentru ca nu-si poate integra tensiunile interne din RM, le are pe ale sale nesolutionate, pentru ca cetatenii diversi ai RM nu doresc aceasta integrare si nici cetatenii romani. neclaritatea si volatilitatea politica RM este o problema in plus de securitate nationala pentru Romania ca si pentru Ucraina. In aceasta situatie, in conditiile de instabilitate din regiune, Presedintele Romaniei este mesagerul perfect pentru Romania si pentru UE si credem ca poate avea chiar un mesaj al UE de transmis RM.

  6. Liviu Petre spune:

    ”Dacă nu, nu. Avem şi alte lucruri de făcut.”.
    Sinteza perfecta facuta de dl. Naumescu. Este total inutil sa ne fortam sa o ajutam pe doamna Republica sa treaca strada, cand este clar ca doamna Republica nu prea vrea. Doamna Republica, din o mie de motive, face ce face si pe la mijlocul strazii se reintoarce pe partea strazii pe care aveam noi impresia, in naivitatea noastra, ca vrea sa o paraseasca. Doamna Republica stie sa foloseasca un limbaj politically correct (”vrem cu Europa, noi suntem romani, etc.”), in realitate este convinsa ca este foarte smechera si ca va trage maxim de profit din prostia si incapatanarea ‘fratilor’ fraieri. Tot in realitate, forul interior al doamnei Republici este luminat in continuare de lumina de la rasarit, tinerii doamnei Republici continua sa fie abonatii can canurilor din revistele glossy moscovite, cu toate ca au studiat cu burse romanesti si cu toate ca exista totusi si reviste glossy romanesti la chioscurile din Chisinau. Una peste alta, Romania a fost/este foarte buna pentru ca doamna Republica sa se pllimbe prin Europa fara vize.

  7. Ovidiu D spune:

    Moldovenii sunt rusificati. Nu mai e nimic de facut. Moldova e un stat inca sub cizma ruseasca dar se pare ca moldovenilor le este bine. Din pacate, Romania este folosita pe post de furnizor de pasapoarte UE.
    Ar trebui sa inceteze situatia asta.
    Probabil, ultimul moldovean cu coloana vertebrala a fost Stefan Cel Mare. Astia de azi, cu putine exceptii, nu mai au decat o spinare indoita si o cutie noua cu crema de cizme cu care lustruiesc bocancii rusilor.

  8. lucrul amanat trebuie bine facutt spune:

    macar de fatada are loc vizita lui Klaus.Amanarea care a avut loc a creat o falsa/sau reala/ impresie ca au fost lasati de izbeliste-sa se lamureasca partidele moldovenesti de capul lor.Acum cred ca esre lamurit si Klaus.Mai spala pacatele D-l Ungureanu-este profesionist si sper sa reuseasca unele lucruri.Sigur ca tara noastra are destule pe cap si fara Moldova.Ce se omite insa, este faptul ca acolo locuesc o mare parte de romani pe glie stramoseasca.Problema principala atarii romanesti este coruptia-si la bucur si la chisinau.Daca se aproba un procuror din afara pl intra la guvernare.Nu se doreste-asta este dovada ca nu sunt cinstiti si se tem de consetinte.Trenul a stat in gara cand se cerea formarea guvernului.Acum a plecat -sta sa cada in prapastie.Nu a fost transmis in timp util un mesaj de sustinere a tarii-nu bla..bla….-vizita oficiala cu subiect si predicat.Acum e necesar de corectat din mers ce a fost pierdut pe drum.Partea buna ca PL a ramas ferm pe pozitie si nu a facut cardasie este un lucru foarte bun si trebuie de mizat pe acest fapt. Cred ca acest pseudoguvern nu are multe zile-deja a inceput mancarimea.Sper ca se intelege faptul ca acum ceta tenii sunt cap_ tivii cor _uptilor.Experienta d-n-a sper sa fie de mare ajutor si mo ldovei.Nu mai abandonati iarasi tara -sunt ro-mani si aveti OBLIGATIA de a avea mare grija de ei.Klaus nu tre sa uite ca a fost votat de aproape 27 mii de romani/multumita lui Basescu/ in tur.2.Tara lucrului bine facut-sau lucrului amanat ? Intrebare catre Klaus . Multumesc D-l Naumescu pentru articol si cel mai important pentru interesul D-e fata de Moldova .Daca politicienii dorm -profesorii vegheaza la timp si la subiect !

  9. Nicolae M. spune:

    PS.
    Relatia dintre RM si Romania poate fi comparata cu cea dintre un barbat urat dar cu functie si o tanara aspiranta la o viata mai buna. Barbatul vrea doar sa o aiba in pat, iar tanara doar ii arata pieptul gol. Oare cine e fraierul?

  10. Absurdistan spune:

    “accentele emoţional-ipocrite şi fără stridenţele populist-electorale cu care ne obişnuise fostul preşedinte”

    Mda… m-ati decuplat cu maiestrie de la a citi restul si, sincer, nu cred ca va voi mai citi in general. Pentru ca sinteti un maestru al “straw-man” argument.

  11. Tot-Acela spune:

    Chișinău, 25 Februarie 2015,
    Aula Magna a Universității de Stat
    - Spicuiri din discursul Președintelui României, Klaus Johannis Unionistul.
    http://cuget-liber.md/despre-u...
    1.
    Apropierea centenarului Marii Uniri este un moment foarte important pentru ambele state românești. Actul istoric, „cel mai profund și mai frumos proiect de țară al istoriei moderne”, a fost posibil pentru că „cei care au făurit Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decât noi, dar aveau un sentiment al înaltei datorii pe care noi, azi, nu îl mai avem”. Astăzi, colaborarea dintre București și Chișinău, bazată pe identitatea comună, este una inedită pentru Uniunea Europeana, românii se vor regăsi „nu doar în Uniune, ci și în Comuniune. Solidaritatea noastră de neam nu doar că poate doborî garduri de sârma ghimpată, dar poate construi și un viitor comun pentru noi”.
    2.
    „Cine ajunge la statuia lui Ștefan cel Mare de la Chișinau poate vedea măreția lui prin însemnele puterii medievale pe care le redă această sculptură din perioada interbelică: coroană, paloș și cruce, dar un străin poate rata ceva foarte important dacă s-ar multumi cu atât. Ștefan este un simbol al identității noastre comune, faptele lui au contribuit decisiv la solidaritatea unui neam, cel românesc, iar marea izbândă a vieții sale reprezintă o lecție pentru noi, cei din secolul XXI”.
    3.
    „Pentru noi obiectivul este mult mai mult decât acela ca moldovenii să devină cetățeni comunitari, pentru că, de la Timișoara la Orhei se aude o singura limbă, cea română, iar trecutul nostru încape, între coperțile aceleiasi cărți de istorie”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

Cauta articole

iunie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)