Home » Analize »Global / Europa »Societate/Life » Citesti:

Paradoxurile sondajelor. Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE.

Denis Cenusa ianuarie 19, 2019 Analize, Global / Europa, Societate/Life
1 comentariu 935 Vizualizari

Derularea reformelor dinamizate de apropierea Moldovei, Ucrainei și Georgiei de UE prevăd obiective identice – integrarea economică cu piața europeană și asocierea politică, inclusiv în materie de politică externă. Preluarea modelului de funcționare a economiei, instituțiilor și statelor în general, după bunele practici europene, în mod ideal trebuie să se soldeze cu îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor. Aceste așteptări sunt încă departe de realitatea cotidiană. Micșorarea decalajului poate fi atinsă prin intermediul Acordurilor de Asociere ale celor trei țări cu UE. Acestea reprezintă cele mai ambițioase motoare de transformare de care aceste țări au dispus timp de practic 28 ani de statalitate.

În perioada 2014-2018, când Acordurile au început să se materializeze, în ritm lent, dispoziția cetățenilor din cele trei state a variat față de politica internă și externă. Au dominat dispozițiile negative, ceea ce confirmă că impactul Acordurilor de Asociere este deocamdată mic. Viteza implementării lor depinde de voința politică din Moldova, Ucraina și Georgia și gradul lor de congruență cu cerințele UE. Pe de o parte, însăși existența Acordurilor nu schimbă atitudinea cetățenilor față de situația de facto din țară. Cu alte cuvinte, pe lângă o poziționare favorabilă a țării față de UE, cetățenii doresc reînnoirea „contractului social” care să funcționeze în favoarea lor. Altfel, aceștia sunt dispuși să dezerteze din țările lor, fenomen vizibil, în particular, în Moldova și Georgia. Pe de altă parte, instituțiile europene sunt perfect conștiente de handicapurile integrării europene în cele trei țări, care pe alocuri se aseamănă, dar în multe cazuri diferă enorm. Dar acestea nu au alte instrumente decât condiționalitatea, care este ineficientă în cazul guvernelor naționale dezinteresate să respecte propriile angajamente față de UE.

Deși fiecare dintre cele trei țări se află în atenția UE, aceasta este nuanțată de nivelul de încredere a europenilor față de guvernele naționale. O privire comparată la conținutul sondajelor scoate la iveală o serie de paradoxuri. Astfel, deși Ucraina primește un sprijin financiar și politic substanțial din partea Bruxelles-ului (IPN, 24 Septembrie 2018), publicul ucrainean s-a manifestat mai puțin activ în favoarea aderării la UE decât georgienii. De asemenea, în perioada de după frauda din sistemul bancar  și ulterioara monopolizare a puterii de către un singur grup oligarhic în Moldova (octombrie 2015-martie 2016), nemulțumirea cetățenilor s-a răsfrânt negativ asupra simpatiilor pro-europene. Pe când în situația Georgiei, chiar dacă credibilitatea publică față de guvern a coborât în minus, cetățenii au evitat să sancționeze vectorul pro-european al țării. Diversitatea politică, maturitatea dialogului cu UE, dar și impactul diferit al influenței rusești, individualizează aceste țări. Compararea percepțiilor publice ajută la identificarea punctelor de divergență dintre cele trei țări ale Parteneriatului Estic, precum și a multiplelor similitudini care le înfrățesc, de regulă, în aspecte negative.

Problemele presante pentru moldoveni coincid cu cele din Ucraina și Georgia

Natura îngrijorărilor cetățenilor pe parcursul ultimilor 5 ani nu s-a schimbat radical în Moldova, Ucraina și Georgia. Agresiunea Rusiei în Donbas nu încetează, la fel ca și mutarea neoficială a frontierelor georgiene în favoarea regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud, a căror independență  față de Tbilisi este asigurată de protectoratul militar rusesc. Totodată, dimensiunile corupției din Moldova și Ucraina rămân superioare eforturilor reale și celor pretinse ale autorităților. Situația economică și incompetența guvernelor naționale constituie domenii deplorabile, pe care cetățenii celor trei țări le semnalizează cu intensitate similară.

Clasamentele principalelor zece probleme percepute de către cetățenii din Moldova, Ucraina și Georgia, accentuează atât o serie de diferențe cât și de similitudini importante (Vezi Tabelul 1).

Primo, spre deosebire de Georgia, opinia publică din Ucraina și Moldova plasează corupția pe locul doi. Lipsa corupției din lista problemelor nu anulează existența acesteia în Georgia, ci mai degrabă indică faptul că georgienii nu o percep în viața cotidiană, de regulă, sesizată la interacțiunea cu sectorul public. Situația din Ucraina și Moldova se va ameliora, dacă accesul la servicii publice se va face fără practicarea actelor de corupție. În niciun caz, acest lucru nu va diminua corupția mare, care se alimentează din banii publici, dar țintește mai degrabă în interesele de grup decât în cele individuale.

Segundo, chiar dacă securitatea Moldovei este amenințată de conflictul transnistrean și prezența ilegală a forțelor militare ruse, cetățenii moldoveni nu exprimă vreo preocupare. În mod contrar, ucrainenii și georgienii sunt extrem de sensibili față de acțiunile Rusiei ce le violează integritatea teritorială. Evident, memoria publicului din Georgia, dar mai ales al celui din Ucraina, este proaspătă din cauza faptului că agresiunea militară rusă nu încetează să facă victime. Orice ofensivă militară a Rusiei dinspre regiunea transnistreană poate însă cu ușurință inflama opinia publică din Moldova.

Tertio, deficitul locurilor de muncă oferite de economiile naționale, la fel ca și mediocritatea guvernării, sunt problemele comune evidențiate în clasamentele principalelor zece probleme. Performanța slabă a economiei este determinată de absența unor soluții viabile propuse de către guvernele naționale, lucru sesizat de către cetățeni.

Cuarto, în fiecare dintre țări persistă probleme individuale, față de care cetățenii se pronunță. În Moldova, publicul invocă infrastructura fizică, a cărei degradare este vizibilă pe tot teritoriul țării, inclusiv în capitală. Ucrainenii pun în dezbatere impactul devalorizării monedei naționale, care trage după sine în jos salariile și pensiile și inevitabil comprimă economia. La fel, din motive obiective, opinia publică din Ucraina pune accentul pe dificultatea relațiilor cu Rusia, care aplică un arsenal variat de arme (ne)convenționale pentru destabiliza statul ucrainean. Crimele constituie o problemă separată în rândul georgienilor. Rapoartele de implementare a Acordului de Asociere fac referință în cazul Georgiei doar la crima organizată, pentru combaterea căreia a fost adoptat un plan de acțiuni pentru perioada 2017-2020.

Tabel 1. Lista problemelor majore cu care se confruntă țările în opinia cetățenilor

Moldova (Oct. 2018) Ucraina (Oct. 2018) Georgia (Aprilie 2018)
1. Salariile și pensiile mici

2. Corupția

3. Șomajul

5. Emigrarea

6. Sărăcia

7. Drumurile

8. Guvernare proastă

9. Sitemul de sănătate

10. Criza politică

1. Conflictul militar în Donbas

2. Corupția în instituțiile de stat

3. Producția industrială scăzută

4. Creșterea prețurilor

5. Șomajul

6. Incompetența guvernării

7. Instabilitatea politică

8. Protecția socială a celor săraci

9. Devalorizarea hrivnei

10. Relațiile cu Rusia

1. Șomajul

2. Economia

3. Integritatea teritorială

4. Problemele sociale

5. Crimele

6. Guvernare necalificată

7. Securitate

8. Pensii mici

9. Migrația

10. Sistemul de sănătate

Sursa: IRI.org

Quinto, doar în Moldova și Georgia migrația este văzută ca o problemă acută. Acest lucru este determinat de dimensiunile mici ale populației și respectiv vizibilitatea sporită a deficiențelor demografice. Cifrele neoficiale indică o situația critică pentru Moldova, unde peste o treime din populația de circa 3 milioane este implicată în migrație sezonieră sau cea de lungă durată. În comparație cu acestea, cele peste 40 milioane de cetățeni ucraineni privesc la migrație printr-o prismă mai pozitivă, chiar dacă agresiunea Rusiei în Estul țării și Marea Azov afectează dinamica demografică regională și intensifică apetitul pentru migrația internă și externă spre Europa.

Sexto, cetățenii din Ucraina și Moldova plasează instabilitatea politică în lista problemelor. Astfel, controlul lui Petr Poroșenko asupra președinției și a majorității parlamentare ucrainene, nu a fost suficientă pentru a consolida senzația de stabilitate printre ucraineni. De asemenea, dominația lui Vladimir Plahotniuc asupra procesului decizional din Moldova a fost totală și a exclus opoziția din orice ecuații ale puterii, ceea ce a generat un deficit enorm de armonie politică.

Paradoxurile percepțiilor cetățenilor față de politica internă și externă

Viziunile cetățenilor din Ucraina, Moldova și Georgia asupra fenomenelor politice interne s-a reflectat în mod diferențiat asupra simpatiilor față de UE. Pot fi evidențiate trei paradoxuri importante, care explică cel mai bine cât de imprevizibilă poate fi opinia publică din cele trei țări (Vezi Tabelul 2).

Primul paradox constă în faptul că cetățenii din Moldova și cei din Georgia conectează în mod diferit politica internă de cea externă. Astfel, pe fundalul crizelor din sistemul bancar și cel politic (octombrie 2015-septembrie 2016), cetățenii moldoveni au dat cele mai negative calificative direcției în care se mișcă țara – 79-82%. Același negativism s-a extins asupra atitudinii față de aderarea la UE, care pentru prima dată a căzut sub nivelul vectorului pro-euroasiatic, care a variat între 42-45%, cu 7% deasupra UE în octombrie 2015. O schimbare drastică a opiniei georgienilor față de guvernare în februarie 2015 nu a avut practic niciun impact asupra simpatiilor georgiene față de UE. Astfel, în timp ce aprecierile pozitive de la 56% în mai 2013 au coborât la 25% în februarie 2015, opțiunea pro-UE s-a modificat nesemnificativ de la 87% la doar 85%. Un comportament similar este văzut la ucraineni (Vezi Tabelul 2). Stabilitatea simpatiilor pro-europene în rândul georgienilor se datorează slăbiciunii forțelor politice pro-ruse, care, în cazul Moldovei, controlează instituția președinției (Igor Dodon) și ar putea deveni cea mai numeroasă formațiune politică după alegerile din februarie 2019. De asemenea, discreditarea guvernării controlate de către Partidul Democrat asociat cu UE a dezavantajat opțiunea pro-europeană. În fine, simpatiile pro-ruse și, respectiv, antipatiile eurosceptice pot penetra mai ușor spațiul mediatic moldovenesc decât cel georgian.

Tabel 2. Opiniile cetățenilor vizavi de starea lucrurilor în țară și opțiunile geopolitice, %

Starea lucrurilor în țară Orientarea externă a țării
Moldova Negativă Pozitivă Pro-UE Pro-Uniunea Euroasiatică
Oct. 2018 71 24 48 37
Feb. 2018 73 26 43 42
Oct. 2017 78 16 49 38
Martie 2017 62 32 42 43
Sept. 2016 82 10 40 43
Martie 2016 83 11 43 44
Oct. 2015 79 13 38 45
Sept. 2014 47 41 46 42
Ucraina Negativă Pozitivă Pro-UE Pro-Uniunea Euroasiatică
Sept. 2018 71 16 54 14
Martie 2018 71 15 52 18
Dec. 2017 71 14 50 16
Aprilie 2017 72 13 53 18
Sept. 2016 72 11 51 19
Feb. 2016 76 11 55 15
Noiem. 2015 70 15 57 15
Iulie 2015 72 15 55 14
Sept. 2014 51 29 59 17
Georgia Negativă Pozitivă Pro-UE Continuarea dialogului cu Rusia
Apr. 2018 67 22 85 76
Martie 2017 65 21 90 82
Martie 2016 70 16 85 83
Feb. 2015 55 25 85 85
Feb. 2014 33 48 88 92
Mai 2013 22 56 87 93

Sursa: IRI.org

Impactul diferențiat al sprijinului UE asupra opiniei publice reprezintă al doilea paradox. De această data poziția georgienilor față de UE este la fel mai solidă decât în cazul ucrainenilor. Chiar dacă cei din urmă primesc susținere constantă din partea instituțiilor europene, euro-optimismul lor este mai rezervat decât în Georgia. Astfel, pe parcursul anilor 2014-2018, cota maximă a simpatizanților proeuropeni ucraineni a atins 59% în septembrie 2014. Cel mai ridicat nivel în Georgia a fost înregistrat în martie 2017 – 90% (Vezi Tabelul 2). Originea unei doze de reticență față de vectorul european observată în Ucraina este similară cu cea din Moldova și rezultă din existența forțelor pro-ruse în regiunile din Estul și Sud-Vestul Ucrainei. Totodată, oprirea sentimentelor ucrainene pro-europene la 50% se poate datora reacției critice a statelor europene față de anumite politici adoptate de Kiev. La fel, agresiunea Rusiei în Donbas și ascensiunea forțelor eurosceptice în interiorul UE, deseori prietenoase față de Moscova, condiționează tendințe izolaționiste în rândul anumitor segmente ale populației ucrainene.

Al treilea paradox ține de combinarea unui vector pro-european robust cu o predispunere de a întreține relații pragmatice cu Rusia. Georgia exemplifică o situație contradictorie, în care voința populației de a adera la UE este la fel de avansată ca și dorința de a îmbunătăți dialogul cu Rusia. Pe de o parte, acest lucru denotă că relația cu UE nu exclude deschiderea față de Rusia. Pe altă parte, Georgia la fel ca și Ucraina a suferit în timpul recent de agresiunea rusă, soldată cu ruperea definitivă a teritoriilor separatiste. Demersul conciliator al guvernului ghidat de Bidzina Ivanishvili, începând cu 2012, și respectiv poziționarea controversată a noului președinte Salome Zurabisvhili vizavi de Rusia, ar putea menține o percepție dublă, contradictorie, față de Rusia – de agresor și potențial partener pragmatic. Același lucru nu poate fi spus despre Ucraina, care continuă să lărgească independența sa față de Rusia, inclusiv în domeniul instituțiilor religioase. Intervenția în Donbas și anexarea Crimeii de către autoritățile ruse practic exclud orice dialog pragmatic între Kiev și Moscova. Din contra, aceste realități nefavorabile pentru Ucraina stimulează cooperarea cu UE și NATO.

În loc de concluzii…

Analizarea atitudinilor cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia reprezintă un instrument util pentru a  măsura progresul procesului de integrare europeană. Complexitatea acestor percepții solicită o interpretare extrem de atentă, însă nu asigură o înțelegere completă a paradoxurilor create de interacțiunea dintre politica internă și cea externă.

Opiniile publice din cele trei țări scot la iveală niște situații paradoxale, când UE se bucură de sprijin necondiționat din partea georgienilor, care la fel pot combina vectorul pro-european cu reparația dialogului cu Rusia. În alt caz, poziția negativă a cetățenilor față de propriul guvern se poate traduce în antipatie față de UE, precum arată experiența Moldovei.

Este însă cert faptul că implementarea Acordurilor de Asociere aduce schimbări în tempouri lente. Or, listele problemelor majore invocate de către moldoveni, ucraineni și georgieni rămân aceleași, chiar dacă procesul de integrare europeană continuă.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. ion spune:

    Paradoxuri …, pentru mine e dovada ca lumea in mare masa habar nu are ce e UE, Rusia, etc. ei vor o viata mai buna, nivel de viata mai buna. Multi nici nu au fost in UE, Rusia, nu inteleg ce inseamna, nu au cunostintele necesare. Ar fi bine mai putin sa se creeze tabere si mai mult sa se lucreze pe infrastructura, economie, sa se lichideze criminalitatea si coruptia, sa fie o speranta acolo, sa merite sa locuiesti in acea tara.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen. Citeste mai departe


E randul tau

Declaratie halucinanta a Ministrului Cercetarii si Inovarii, Nicolae Hurduc, referitoare la dezvalui...

de: cersetorul stiintific

la "Un director de Institut Național de Cercetare din România câștigă cât președintele SUA + drept la replica"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)