Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Problemele României în absorbţia de Fonduri Structurale şi de Coeziune

Radu Victor Ionescu martie 14, 2012 Global / Europa, Sinteze
2 comentarii 1,143 Vizualizari

Având în vedere sistarea recentă a plăţilor pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) articolul de faţă urmăreşte să prezinte cele mai des întâlnite probleme în absorbţia fondurilor, probleme semnalate de beneficiari, de firmele de consultanţă, de societatea civilă sau chiar de reprezentaţii Guvernului României. Articolul va sugera o serie de soluţii simple pentru a adresa aceste neajunsuri.

Jose Manuel Barosso, la o întâlnire cu Preşedintele României, a ţinut să pună accentul pe faptul că, în pofida eforturilor considerabile făcute de ţara noastră, România trebuie să accelereze procesul de absorbţie a fondurilor structurale în încercarea de a obţine o mai mare coeziune între statele devenite membre post 2000 şi restul statelor membre.

În ciuda importanţei acestor instrumente structurale, din mai multe puncte de vedere, statul român s-a dovedit nepregătit pentru îndeplinirea responsabilităţilor luate în faţa Comisiei Europene. Dacă pentru fondurile de pre-aderare alocate României în perioada 2000 – 2007, gradul de contractare a fost de 90%, iar rata de absorbţie de 70%, pentru perioada 2007 – 2013, rata de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune (FSC) este în continuare extrem de scăzută. Conform unui articol pulicat în 16 februarie 2012 rata de absorbţie până la 10 februarie 2012 a fost estimată la 6,3% (1.21 miliarde de euro).

În încercarea de a ameliora gestiunea şi coordonarea instrumentelor structurale, guvernul român a decis înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), condus de fostul Comisar European Leonard Orban. În încercarea de a asigura o derulare conformă cu procedurilor instituite, acest organ de specialiate cooperează cu Autorităţile de Certificare, Plată şi Audit. Pe lângă aceste atribuţii, MAEur coordonează împreună cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului investiţiile din programele cu finanţare comunitară  şi naţională.

Dificultăţile în crearea cadrului instituţional

Aşa cum s-a menţionat în articolul anterior, conform principiului subsidiarităţii, statul român a avut obligaţia de a institui anumite autorităţi, cât şi de a organiza aşa-zisele Programe Operaţionale (PO). Spre exemplu, Programul Operaţional Sectorial Transport a fost acceptat de către Comisia Europeană în data de 12 iulie 2007. În schimb, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost acceptat pe 22 noiembrie 2007. Acest fapt a dus la întârzieri în publicarea ghidurilor solicitanţilor şi în evaluarea dosarelor, cât şi la decalări ale termenelor de aplicare.

Probleme semnalate înainte de lansarea formularelor de aplicare

Una dintre cele mai des menţionate probleme în acest stadiu este lipsa transparenţei calendarelor în care sunt prezentate datele la care formularele de aplicare sunt făcute publice, termenele de depunere a dosarelor, etc. În încercarea de a clarifica acest aspect, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a creat un calendar orientativ, care însă nu este totdeauna respectat, ori este interpretat în anumite instanţe cu multă largheţe. O posibilă soluţie pentru remedierea acestui neajuns ar putea fi folosirea unei terminologii mult mai concrete şi evitarea formulărilor vagi precum: „a doua jumătate a Trimestrului I”.

Probleme semnalate după apariţia formularelor de aplicare

O chestiune des întâlnită în articolele despre instrumentele structurale este cea a decalării termenelor. Acest fenomen provoacă un lanţ de întârzieri în procesul de aplicare ce poate avea ca efect pierderea multor dosare, din simplul motiv că beneficiarii nu sunt informaţi cu privire la schimbarea termenelor limită. Potenţiale soluţii pentru această problemă ar fi păstrarea termenelor stabilite iniţial, sau relansarea cererilor de proiecte pentru a se evita pierderea unui mare număr de dosare.

Un alt neajuns semnalat de societatea civilă este legat de modificările pe parcurs ale documentaţiei necesare, a datelor de depunere, faimoasele „Corrigende la Ghidurile Solicitantului”. Din cauză că unii solicitanţi nu sunt informaţi cu privire la modificări, aceaştia ajung să depună dosare incomplete. Au existat cazuri în care chiar dacă beneficiarii au aflat la timp despre schimbările care trebuiau făcute pentru ca dosarul să fie acceptat, nu au avut timp să le pună în aplicare. O soluţie viabilă la această problemă ar fi ca orice schimbare făcută după lansarea aplicaţiilor să intre în vigoare doar începând cu următoarea solicitare de proiecte, fără a putea fi aplicabile retroactiv.

Probleme semnalate în perioada de evaluare a proiectelor

În cadrul perioadei de evaluare a proiectelor, un neajuns semnalat de organizaţii ale societăţii civile este lipsa personalului competent şi motivat. În acest sens este reclamat atât personalul insuficient din cadrul Autorităţilor de Resort, cât şi lipsa evaluatorilor externi. Pe lângă faptul că numărul de angajaţi este limitat, salariile acestora sunt de cele mai multe ori neatractive, ceea ce duce la o potenţială deschidere spre corupţie. Soluţiile pentru această problemă foarte serioasă ar fi pe de o parte excluderea personalului intern al Autorităţilor mai sus menţionate de pe lista restructurărilor cauzate de corectarea bugetului de stat, şi pe de altă parte angajarea unui număr mai mare de evaluatori, ori contractarea unor evaluatorilor externi. Pe lângă aceste măsuri, angajaţii ar putea fi făcuţi responsabili (printr-un sistem de bonus-uri şi sancţiuni) pentru dosarele pe care le administrează şi motivaţi mai mult din punct de vedere financiar. Lipsa responsabilităţii, combinată cu salariile mici, poate duce la o mentalitate a angajaţilor agenţiilor de tipul laissez-faire. În încercarea de a remedia acest neajuns, o soluţie propusă de Leonard Orban este creearea unui cod de conduită pentru personalul care gestionează fondurile comunitare, precum şi introducerea unui program de instruire. Acest program vizează prevenirea fraudelor, a conflictelor de interese sau a altor nereguli din cadrul AM-urilor şi a OI-urilor.

În cadrul unei şedinţe interministeriale care a avut loc în data de 5 ianuarie 2012, fostul Premier al  României Emil Boc a recunoscut importanţa acestei probleme şi a pus accentul pe lipsa personalului în cadrul instituţiilor, ceeaa ce implicit duce la grave întârzieri în tratarea dosarelor. În acest sens, s-a vorbit despre nevoia stringentă de a suplimenta personalul şi Guvernul s-a angajat să acţioneze în acest sens, în limita resurselor disponibile. În data de 26 ianurie 2010, un grup de organizaţii non-guvernamentale intitulat „Coaliţia ONG pentru Fonduri Structurale” i-a trimis o scrisoare Primului Ministru, în care reclama „fanatismul birocratic” al celor care evaluează proiectele.

Probleme semnalate după derularea proiectului

Presupunând că dosarul a fost acceptat şi că beneficiarul a trecut cu bine peste această vicisitudine, aparent, potenţialele problemele nu se opresc aici. Conform unui studiu intitulat expresiv „100 de Sesizări”, un mare neajuns în cadrul acestei faze a proiectului este întârzierea în rambursarea cheltuielilor beneficiarilor. Spre exemplu, contractul de finanţare al Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane stipulează obligaţia Agenţiei de Management de a rambursa cheltuielile la 45 de zile de la data înregistrării cererii de rambursare. Însă în practică, termenele sunt în medie între 90 – 130 de zile de la depunerea cererii. Această nerambursare duce în anumite cazuri la pierderea prefinanţării pentru următorul an. Există şi cazuri în care beneficiarii sunt acţionaţi în justiţie deoarece nu pot să îşi plătească angajaţii, furnizorii, creditele la bancă sau taxele. Ministrul Orban, în încercarea de a îmbunătăţi rata de absorţie, s-a angajat să respecte pe cât posibil perioada de 45 de zile lucrătoare pentru procesarea cererilor de rambursare.

Problemele semnalate de către Guvern

În cadrul aceleiaşi sedinţe interministeriale, fostul Premier Emil Boc s-a arătat profund nemulţumit de nivelul scăzut al rambursărilor UE, care la sfârşitul lunii noiembrie 2011 se ridicau la 700 milioane de euro din totalul de 19,7 miliarde alocate pentru perioada 2007 – 2013. Acesta a mai criticat şi anumite Autorităţi de Management şi Organisme Intermediare pentru întârzieri în soluţionarea unor documente, cât şi în rezolvarea anumitor cereri venite de la beneficiari.

Punctual, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice a fost criticată pentru modul în care a gestionat proiectele legate de întreprinderile mici şi mijlocii. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative a fost criticată pentru întârzierile majore în evaluarea dosarelor unor beneficiari, ceea ce a dus la întârzieri în aplicarea anumitor programe guvernamentale. Boc s-a arătat nemulţumit de Organismul Intermediar de la Ministerul Comunicaţiilor, cât şi de cel de la Ministerul Educaţiei, care gestionează programele pentru formarea şi dezvoltarea resurselor umane.

Conform Hotnews.ro, Mihai Răzvan Ungureanu, actualul Premier, a semnalat anumite nereguli pe perioada 2009 – 2012 în cadrul POSDRU, fapt care ar putea duce la întreruperea a 70% din fonduri. Acest blocaj poate fi evitat cu condiţia ca neregulile constatate să fie remediate. Leonard Orban, în cadrul unui interviu la The Money Channel, a declarat că România este ameninţată cu suspendarea POSDRU, însă că speră ca această situaţie să fie evitată. Prima măsură în acest sens a fost luată de Premier, care a cerut demisia Directorului General al Agenţiei de Management POSDRU, Carmen Ionel, care va fi înlocuită de Carmen Rosu, fost director în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În ciuda eforturilor de  AM POSDRU  de a remedia deficienţele indicate de Autoritatea de Audit Comisia Europeană a decis recent întreruperea termenelor de plată pentru cererile în curs până când Autoritatea de Audit va confirma că problemele semnalate au fost remediate.

Concluzie

Pentru o mai bună implementare a Strategiei 2020, în luna octombrie 2011 Comisia Europeană a propus crearea unui Cadru Strategic Comun pentru cele mai importante cinci fonduri structurale. Aceste instrumente (FEDR, FSE, Fondul de coeziune, FEADR, FEPM) vor însuma aproximativ 42% din bugetul pentru perioada 2014 – 2020. Cadrul va schiţa pentru statele membre orientările generale ale Uniunii în materie de politică de convergenţă, iar responsabilizarea autorităţilor publice se va face sub forma unui Contract de Parteneriat, semnat de fiecare stat membru în parte. Cadrul Strategic va presupune o nouă abordare a dezvoltării şi a politicii de convergenţă a UE, una ce va porni de la realitatea teritorială din statele membre şi va lua mult mai puţin în calcul dihotomiile de tip urban – rural, agricultură – industrie, în distribuţia fondurilor europene.

În acest nou context şi pentru a preveni nivelul extrem de scăzut de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, este esenţial ca România să fie pregătită din timp pentru schimbările instituţionale necesare pentru noul cadru financiar multianual 2014 – 2020. Pentru asta, statul român va trebui să adopte o nouă abordare ce va porni de la specificitatea fiecărei zone de dezvoltare. În plus, autorităţile de la Bucureşti vor trebui să ia în considerare noile metode de verificare a eficienţei guvernelor în implementarea fondurilor printr-un sistem de indicatori. Dacă acest nou sistem de verificare le va oferi statelor membre mai multă flexibilitate în metoda de implementare a instrumentelor structurale, statul român, alături de celelalte state europene, va fi obligat să-şi respecte angajamentele pe care şi le ia cu privire la rezultatele procesului de absorbţie a fondurilor europene.

Aparut pe Europuls

__________________________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Alexandru Jecua spune:

    Suntem idioti sau escroci? Vrem sau nu vrem accesarea acestor fonduri? N-ar fi mai operativ si mai eficient apelarea, fie la o auditare a actualului sistem de catre o firma straina care sa gaseasca hibele si sa dea solutiile, fie apelarea la o instanta care sa elaboreze un nou sistem ? Eventual care sa ia in calcul tarele mioritice, lacune legislative, incompetenta, coruptie. Vad ca la analize si comentarii nu ne intrece nici dracu.DE fapt, stim ce vrem?

  2. eu****** spune:

    Fara suparare, acesta este interesul pentru proiectele europene – 480 vizualizari si 2 comentarii, cel putin pana acum.

    O galeata de bani daca exista acum, cei mai buni specialisti daca sunt adusi in UMP-uri, cele la facile proceduri daca sunt create, lumea nu mai este interesata, raul cel mare s-a facut!

    Politicul, de la Nastase, Tariceanu pana la Boc, au poluat si discreditat fondurile europene!

    Asa cum si-au asternut politicienii, asa o sa aiba! Imi pare rau,dar nu este bine pentru Romania si pentru ca mediul economic este mai mult mort decat viu, asa ca …

    Sa sper ca mai apuc sa mai comentez pana in toamna!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Victor Ionescu


Radu Victor Ionescu

Radu a studiat Sociologia la Universitatea Transilvania din Brasov și Dreptul European la Maastricht. Printre domeniile lui de interes se află fondurile structurale, migrația fo... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)