joi, martie 28, 2024

Puristii, echidistantii si borfasii

Sunt unii care imi reproseaza severitatea formularilor legate de ceea ce apare tot mai clar drept solidaritatea escrocilor politici. Le raspund cat pot de limpede si fara ezitare: ceea ce s-a petrecut in Romania in vara anului 2012 a fost batjocorirea a tot ceea ce inseamna respectul pentru lege si pentru statul de drept. Trist este ca oameni bine informati, chiar unii intelectuali cunoscuti, au gasit de cuviinta sa rationalizeze ceea doctorul Ion Vianu, fost disident si respectat scriitor, a definit cat se poate de corect drept asaltul faradelegii. Cineva ma intreba daca intr-un text pe care l-as publica aici, in Statele Unite, as folosi termeni precum escroci si nemernici. Neindoios, i-as numi crooks and scoundrels. De altfel, chiar am scris un asemenea eseu analitic unde o citez pe Herta Muller.

Sa te prefaci ca nu stii cine sunt si ce-au facut aceste personaje, sa pui semnul egalitatii intre cei care au organizat lovitura de stat si tabara care li s-a opus, este o proba de cecitate, in cel mai bun caz. Parca ii aud pe echidistanti peste cateva luni ori peste cativa ani jurandu-se ca, de fapt, ei nu stiau, nu erau la curent, s-au lasat sedusi de aparente. In ce ma priveste, nu am niciun motiv sa-mi cenzurez gandurile si cuvintele, sa-mi interzic libertatea de opinie si de expresie.

Cand este limpede ca lumina zilei ca s-a furat ca-n codru la referendum, a protesta impotriva eforturilor justitiei de a lumina ce s-a petrecut este o proba de penibila fatarnicie. Ponta si Antonescu stiu exact cum s-au comis fraudele, au fost, impreuna cu Felix, regizorii mega-fraudei, tot asa cum Dej, Teohari Georgescu si Ana Pauker au fost regizorii masluirii nerusinate a alegerilor din noiembrie 1946. Salut aici articolul de azi al lui Dan Tapalaga, aparut pe „Hotnews”, in care se spune lucrurilor pe nume, direct, explicit, onest si corect. Prin atitudinea sa, acel Munchausen de Dambovita, plagiatorul stiut in toata lumea ca pungas intelectual, Victor Ponta, isi compromite profesiunea. Nu pe aceea de activist pesedist, ci aceea de om al legii, de procuror. Textul lui Dan Tapalaga mi-a adus in minte o celebra scrisoare trimisa din inchisoare de Adam Michnik generalului Czeslaw Kiszczak, ministrul de interne al juntei lui Jaruzelski, in timpul Legii Martiale din Polonia.

Generalul ii propusese faimosului istoric si disident eliberarea cu conditia sa paraseasca Polonia, eventual pentru Coasta de Azur. Michnik a refuzat cu demnitate infama oferta. I-a scris politistului sef al dictaturii un mesaj caruia chiar si criticii sai mai vechi ori mai noi nu-i contesta curajul si nobletea. Asa cum Tapalaga se adreseaza azi lui Ponta, Michnik i-a scris lui Kiszczak spunandu-i ca acesta nu va pricepe niciodata ratiunea refuzului sau pentru simplul motiv ca el, Adam Michnik, este un om, iar generalul Kiszczak este un porc. I-as indemna pe puristi sa mearga inapoi la „Scrisorile din inchisoare” ale lui Michnik (traduse in romaneste la Polirom de Adriana Babeti si Mircea Mihaies) si sa reciteasca acea scrisoare. Poate vor fi mai putin framantati de absenta limbajului academic atunci cand ai de-a face cu gangsteri, snapani, poltroni si puslamale.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-13178314-procuroare-fanfaroane.htm

http://www.polirom.ro/catalog/carte/scrisori-din-inchisoare-si-alte-eseuri-104/

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Domnule Tismaneanu, de acord cu cateva amendamente, totusi:

    – Parchetul cerceteaza toate fraudele, inclusiv cele care se refera la impiedicarea participarii la vot (astea inteleg ca sunt mai multe, numeric, din interviul dat de dna Kovesi), iar partitura mediatica a fost cu totul lipsita de echilibru.
    – Procurorii nu pot intra cu bocancii intr-un proces electoral, daca vor sa isi pastreze independenta. Ei au foarte multe lucruri in cauza si procurorul general pot sa prioritizeze: e urgent pentru Romania anchetele la sate sau terminarea dosarului cu Omar Hayssam, cele ale lui Nastase, Patriciu, Liviu Luca, Mantog, FNI, Mihailescu, etc.? Chiar v-as ruga sa va exprimati parerea.
    – N-am auzit nicaieri, in cadru juridic de expresia „e limpede ca lumina zilei sa ca s-a furat ca in codru” . Daca e asa de limpede, de ce se mai ancheteaza? De ce nu se duc in instanta direct procurorii? Sau , mai „bine” – sa ii bage direct la puscarie pe misei. Vedeti, ne apropiem de niste ani pe care i-ati studiat mai in detaliu decat o voi face eu vreodata.
    – Oricum, trebuie sa fie limpede ca, si in ipoteza in care fraudele au fost cu sutele, nu se va ajunge niciodata la niste fraude care sa influenteze poza generala a referendumului, de vot zdrobitor impotriva. Si daca scadem un milion de voturi, Basescu a luat acum mai multe voturi impotriva decat a luat in 2009 sa devina presedinte!
    – Sunt foarte interesat cine il va demonstra pe Ponta plagiator pungas dincolo de simpla retorica – si recunosc ca va pricepeti la invective :) Adica cinne se va duce sa scoata cotele de la Universitatea din Bucuresti a celor doua lucrari (cum sugera in subsolul unui articol de-al meu un cititor de la Univ Bucurest) , sa puna un filmulet pe youtube sa se vada textele de acolo si sa compare cu acel fisier care circula pe la TVR Info, dar sper sa mai fi ramas pe undeva pe internet, avand in vedere ca TVR Info s-a desfiintat. Asta pt. a proba cu metode indubitabile – am scris un articol intreg pe marginea acestui subiect.

    • Scuze, cotele de la Bibilioteca Universitara . Iata parerea respectivului cititor :

      ” Intrați pe catalogul BCU la http://www.bcub.ro si dati cautare cu numele autorilor. Am făcut asta acum un minut, a durat 30 de secunde.

      Teza d-lui Ponta este în biblioteca de la biblioteca de la Drept la cota 80415. Cartea domnului Diaconu Dumitru este tot la Drept cota 78106. Cartea d-lui Crețu este la sediul central la sala de lectură, sala 1, dar și la Drept cota 76151.”

      Din nefericire, desi trancaneala a fost pe lung si pe lat, nu a facut nimeni acest lucru.

    • Procedura se numeste „a flagrantului” (cand totul este limpede ca lumina zilei, iar urmarirea a inceput imerdeiat dupa producerea faptelor (depunerea buletinelor la BEC)

    • salut Razvan,

      o remarca, in Constitutie, la art 131 se scrie: „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.”

      Personal cred ca e important pentru societate sa aiba incredere in procesul electoral, democratic, nu doar pentru ca scrie in constitutie. Asadar, cred ca e foarte bine ca investigheaza posibila frauda electorala (care – si aici sunt de acord cu tine – trebuie dovedita in justitie). Iar daca ancheta asta costa bani in plus, atunci societatea e bine sa-i plateasca; in plus fata de banii pentru anchetarea altor soiuri de infractiuni.

      Si ca un comentariu general: orice infractiune trebuie anchetata, nu putem noi sa punem prioritati in activitatea justitiei. Maxim putem sa schimbam legea si sa spunem ca frauda electorala nu se pedepseste. Sau sa schimbam constitutia si sa scoatem acest articol 131. Face cineva propunerea asta legislativa?

    • Sper ca indemnul Dvs ca teza sa fie analizata direct sa fie urmat cat mai curand :)

      Am motive insa sa cred ca au existat persoane care au facut cautarea.

      Referinta la utilizarea de catre intermnitatul Michnik a invectivei, parte a unei semantici a rezistentei, are un sens etic (care mi-e teama ca v-a scapat). Daca l-ati fi citit pe Michnik, ati fi stiut cum, intr-un faimos eseu despre Thomas Mann, discuta el rolul invectivei in ceea ce Hanah Arendt a numit dark times. Cand aveti timp, va recomand sa cititi eseul disidentului polonez intitulat „Don Quixote and the Invective”, in Jan Kott, ed. „Four Decades of Polish Essay”, Evanston, Ill., Northwesten University Press, 1990, pp. 373-396 (cred ca a aparut si in romaneste). Confruntandu-se cu impertinenta gangstereasca a nazistilor, Thomas Mann folosea in scrisorile sale termeni precum „huligani”, „cretinism obscurantist”, „clown repugnant” etc In situatii in care constiinta morala este jignita iar aparatorii valorilor democratice sunt deznadajduiti, recursul la cuvinte aspre (Dvs le calificati drept invective, putem discuta) este legat de ceea ce Michnik numea „durerea celui care este constient”.

    • „Procurorii nu pot intra cu bocancii intr-un proces electoral, daca vor sa isi pastreze independenta. Ei au foarte multe lucruri in cauza si procurorul general pot sa prioritizeze: e urgent pentru Romania anchetele la sate sau terminarea dosarului cu Omar Hayssam, cele ale lui Nastase, Patriciu, Liviu Luca, Mantog, FNI, Mihailescu, etc.? Chiar v-as ruga sa va exprimati parerea.”
      Domnule Orasanu, prin aceste replici ilustrati un dispret tipic socialist pentru statul de drept, pentru lege, pentru magistrati si pentru drepturile politice si civile ale cetatenilor.
      1. Procurorii care investigheaza o frauda NU intra cu bocancii in procesul electoral -care de altfel s’a terminat- ci protejeaza interesele legitime ale cetatenilor ale caror voturi au fost efectiv furate. Precizarea ” daca vor sa isi pastreze independenta” suna efectiv ca o amenintare la adresa procurorilor. Cum ar veni suspiciunea dumneavoastra ca actiunea procuraturii a fost comandata politic ar trebui sa devina temei „legal” al abtinerii de la aplicarea legii. Ca asa va vine bine. Fara niciun argument rational. Iar daca actioneaza totusi risca sa’si piarda independenta despre care tot dumneavoastra ne spuneti ca nu exista – din moment ce au raspuns pasamite la comanda politica.
      2. Nici cetatenii obisnuiti, nici analistii, si nici politicienii NU au dreptul sa interfereze cu activitatea procurorilor in sensul tergiversarii sau prioritizarii unor cauze. Fapta de a interveni in acest proces legal constituie infractiune, se numeste trafic de influenta, si, in statele de drept se pedepseste in justitie, si nicidecum nu se recomanda in public de catre formatorii de opinie wannabe.
      3. Aprecierea gradului de periculozitate sociala este, prin lege, de competenta instantelor de judecata, si, doar ca opinie de datoria procurorilor in intocmirea rechizitoriului. Ceilalti cetateni, ca persoane private, pot emite opinii fara nicio valoare sau consecinta legala. Eu de exemplu consider ca este mai stringenta anchetarea fraudei electorale decit a numitului nastase [detinut de drept comun, deci relativ inofensiv in prezent] sau, de pilda, a unui eventual jaf asupra patrimoniului intelectual al numitului Orasanu. Drepturile nostre politice -dreptul la vot in speta- mi se par a fi cu mult mai importante si de interes general, spre deosebire de drepturile de autor ale unui oarecare publicist cu opera plagiata [stiu, e absurd exemplul meu, sper sa starneasca ilaritate]. Eu imi doresc celeritate si severitate in anchetarea politicienilor ce savarsesc abuzuri si fraude prin care atenteaza la statul de drept si la democratie.
      4. Mare parte din „dosarele” mentionate sint in faza judecatii, deci in instante, unele au si hotarari definitive pronuntate. Incercati macar sa va informati inainte de a perora cu vitejie diatribe la adresa procurorilor.

    • stimabile domn orasanu,

      va rog frumos sa ma lamuriti si pe mine cum este de fapt cu plagiatul lui ponta. incercand sa imi fac o imagine asupra acestei chestiuni eu am inteles pana acum asa:

      1. o comisie care nu a cerut o analiza tehnica a specialistilor juristi si care nu avea caderea de a se pronunta asupra demnitarilor a zis ca a plagiat.

      2. comisia indrituita a zis ca n-a plagiat. aceasta din urma a zis si ca doamna kovesi nu ar fi plagiat, asadar de ce la dansa este valabil si la ponta nu.

      3. comisia universitatii bucuresti in care era un singur jurist, si acela in stranse legaturi cu un stimabil domn ce tocmai pierduse bani multi de pe urma contractelor de asistenta juridica ce fusesera reziliate de guvernul ponta, a zis si ea ca a plagiat. interesant faptul ca in cel din urma caz in care o universitate isi defaimeaza propria scoala doctorala si membri componenti, prezumabil profesori totusi eminenti in ale dreptului.

      de asemenea ma intriga un pic faptul ca „piatra” a fost aruncata prin reputata publicatie „nature”, care insa isi bazeaza reputatia in zona medicinii, farmaciei, biotehnologiilor si alte domenii conexe si nu prea am vazut analize juridice.

      nu este oare posibil, ca aceste lucrari, care sunt publice, sa fie de exemplu analizate de o comisie externa si sa avem si noi o „sentinta” corecta in acest sens, pronuntata de niste oameni ce nu pot fi banuiti de nici o complicitate?

      personal nu am nici o simpatie pentru domnul ponta, dar sunt ferm convins ca in momentul in care apare o astfel de evaluare obiectiva, fie nu mai are el cum sa se ascunda fie cei care il invinuiesc ar trebui sa inceteze. plagiatul este FURT, ori acesta constatat in mod indubitabil trebuie sa produca consecinte.

      • Aveti dreptate, cu niste pasi anteriori:
        1. s-au isterizat diversi internauti cum ca e „evident” ca a plagiat Ponta
        2. s-a produs drept unica dovada un fisier pe internet in care se comparau stanga dreapta – stanga textul tezei, in dreapta cele doua presupuse „izvoare”
        3. a iesi dl Diaconu sa spuna ca „nu il intereseaza”
        4. Nu a comparat nimeni fisierul din 2 de mai sus si presupusul text scris acolo cu teza in sine. Daca sunt identice, dovada este irefutabila, daca nu sunt identice, atunci opinia publica a fost indusa in eroare pe baza unui fals ordinar, saptamani in sir.

        Astea sunt faptele. Singura dificultate cu acea comisie externa este ca va trebui sa puna mana pe un exemplar hardcopy din teza originala – dl Ponta a spus ca singurul exemplar i-l trimite lui Basescu :)

          • stimate domn orasanu,

            va multumesc pentru precizari care imi confirma ca am interpretat corect datele obtinute pe diverse canale.

            treaba cu delatiunea este oribila dar produce efecte imediate. pe germana se numeste „rufmord” – deci mai mot a mot crima la reputatie (nu suna deloc romaneste stiu). produce pagube instantanee si poate curma cariere, chiar daca ulterior exista sentinte judecatoresti care infirma, si stabilesc eventual si despagubiri.

            • ..iar marmota invelea ciocolata..
              Mai lasati domnilor perdeaua asta de fum in spatele careia tot incearca Dl Ponta sa-si ascunda furtul.
              Nu va mai faceti ca nu stiti ce inseamna un plagiat. Stiti prea bine ca un plagiat inseamna a copia fragmente dintr-o alta lucrare in lucrarea ta fara a indica ca acele fragmente apartin altui autor. Un plagiat are a face asadar cu forma si nu cu fondul. Nu trebuie sa fii neaparat expert juridic ca sa cercetezi un plagiat al unei teze din domeniul juridic pentru ca nu trebuie sa analizezi valabilitatea acelei teze din punctul de vedere al stiintei dreptului.Ci, asa cum stiti prea bine dar va prefaceti ca nu stiti, analiza unui plagiat presupune pur si simplu compararea a doua texte pentru a vedea daca ele coincid sau nu. Ori asta o poate face si un elev de generala care stie bine sa citeasca.
              Dle Orasanu intotdeauna m-am intrebat de ce un tanar capabil care are tot viitorul in fata prefera sa se manjeasca jucand rolul de aparator al unor cauze infame. Ce sa-i faci, probabil atunci cand esti parasutat de pe bancile facultatii direct presedinte de AVAS, ramai cu niste datorii

        • ///

          Vad ca persisti in lupta pe baricadele imoralitatii Razvane. Te legi de mici chichite si te faci ca nu vezi esentialul.

          Hai sa te invat eu cum poti afla daca Ponta a plagiat sau nu, doar din declaratii publice facute de insusi plagiatorul premier:

          Principalele declaraţii ale premierului:

          – Vreau să lămuresc acuzaţiile. Asta e cartea, teza mea de doctorat. La bibliografie sunt trecuţi inclusiv autorii pe care am fost acuzat că i-am plagiat: dnul Diaconu, dnul Vasile Creţu, profesori de drept, pentru că la drept e mai dificil să inventezi lucruri, spre deosebire de matematică, fizică, chimie. La drept poţi doar să scrii despre instituţii care există deja.

          – Mai mult, cel de care sunt acuzat că i-am plagiat o lucrare, domnul ambasador Diaconu, este cel care a scris o prefaţă la lucrarea mea de doctorat. In colectivul de profesori sunt profesori cunoscuţi de la Facultatea de drept. În urma cu 10 ani, habar nu aveam ca voi ajunge premier si Traian Băsescu imi va inscena toată chestiunea ata, imi cer scuze profesorilor.

          – Am prefaţa scrisă chiar de cel care se presupune că i-am plagiat lucrarea.

          – Lucrarea domnului Diaconu are 30 pagini. Este o lucrare foarte bună de altfel. Eu, in 410 pagini am plagiat cele 30 pagini ale domnului Diaconu, ceea ce e totuşi o performanţă.

          – Am cărţile, mă prezint la Comisia de specialitate, inteleg că există o asemenea comisie in Ministerul Educatiei, sunt gata să dau orice explicatie. Singurul reproş care mi se poate aduce e ca n-am pus in subsolul paginii autorul, ci la bibligorafie. Dacă aceasta e o greşeala sunt gata să mi-o asum, dar nu se poate vorbi de intenţia mea de a-mi asuma ce au făcut alţii.”

          Deci Razvane, // dupa cum poti vedea insusi Ponta vorbeste despre lipsa semnelor de citatie si despre prezenta a 30 de pagini ale altui individ in lucrarea sa. Si mai spune ca legislatia anului 2003 permite asa ceva. De parca regulile doctoratului sunt stabilite prin lege si nu prin comisii care difera de la facultate la facultate.

          Tie ce iti spune etica de la Harvard? Nu te atinge un pic in mandria de intelectual bazaconiile lui Ponta? Sau interesul de partid e mai presus de principii elementare.

      • 1. Comisia respectiva nu a analizat continutul tezei ci forma ei. A pus teza langa carte si a identificat paginile copiate fara semne de citare. Caderea juridica de a analiza asa ceva i-a fost retrasa prin ordonanta de urgenta de guvernul plagiatorului. Si mai mult, a fost necesara chiar si descinderea in forta a lui Pop ca sa mai traga de timp cat sa se publice in M.O. :D

        2. Comisia a fost improvizata de insusi guvernul Plagiatorului. Ce vroiai sa zica ?
        Cat despre Kovesi, este doar o petarda de manipulare. Ea nu face parte din ecuatie ci a fost bagata ca sa i se dea un dram de credibilitate respectivei comisii.

        3. Comisia Universitatii Bucuresti a precizat de asemenea ca nu a analizat continutul ci FORMA. Deci nu ai nevoie de specialisti in drept ci de oameni cu OCHI, care sa vada daca sunt sau nu pagini identice si ghilimele.

    • @Orasanu: vedeti, asta e avantajul nostru, al nejuristilor, ca putem sa vedem si/sau sa spunem ‘s-a furat ca-n codru’. Veniti de la piata intr-o dimineata, cineva va cauta in aglomeratie prin sarsanale, iar dvs, nelimitat evident de alcatuirea unui probatoriu, confruntarea probelor etc, va puteti exprima in timp optim parerea. E inutil sa va demonstrez cum simpla constatare ca acolo era o mana, ca mana era a unui om si ca omul ala nu erati dvs s-ar putea sa va mareasca simtitor sansele de a iesi din afacere cu sarsanalele intacte. In definitiv nici pt justitie nu e prea rau ca asa stau lucrurile printre/cu oamenii obisnuiti, nu printre juristi :)

    • Apropo de „de ce e limpede ca s-a furat ca-n codru”, eu recomand o privire pe cifrelor acelor judete din sud cu zeci de localitati unde procentul de vot depaseste 100%. Acuma, or satele alea au devenit peste noapte centre turistice de talia lui Monte Carlo, si atunci Madam Udrea merita statuie, ori sutele de mii de turisti care aparent au trecut muntii la prag de seara au o explicatie mai prozaica.
      Oricum, eu recomand pe blogul Dlui Dancu, bine cunoscut simpatizant PSD o harta climatica a referendumului, la care cunoscutul sociolog face un comentariu clipind dintr-un ochi: Uite ca in sud unde era canicula s-a votat la procentaj dublu fata de Ardeal unde era mai racoare!

  2. „Afirmarea galagioasa (si intr-un mod trivial) a unor idei este vulgara”

    Si ce ne pretinzi noua in schimb eruditule? Sa folosim limbaj de catifea, dupa ce iti citim tie invectivele? Sa ascultam orbeste elucubratiile tale ? Sa luam de bune ideile tale istorice (car mie mi se par de prost gust si desantate) ?

    Nu Vladimir Tismaneanu! Suntem egali in drepturi si pe cale de consecinta si in formulare. Ca si tine „nu am niciun motiv sa-mi cenzurez gandurile si cuvintele, sa-mi interzic libertatea de opinie si de expresie”.
    Nu esti cu nimic mai bun, cum nimeni nu este cu nimic mai bun ca ceilalti. Nu ai produs nimic novator si progresist, cum nimeni nu a produs astfel de efecte.Nu ne pretinde noua morala, cand tu insuti esti lipsit de ea. Si nici etica profesionala .

    al 7.499.000-lea cetatean
    PS ati scos „capul limpede” ?(„roaneste”)?

  3. „Trist este ca oameni bine informati, chiar unii intelectuali cunoscuti, au gasit de cuviinta sa rationalizeze ceea doctorul Ion Vianu, fost disident si respectat scriitor, a definit cat se poate de corect drept asaltul faradelegii.”
    Domnule Tismaneanu, nu vad de ce incercarea de „rationalizare” -in sensul englezesc al termenului- ar fi ceva trist sau negativ [pentru ca acest proces nu presupune neaparat cautarea de justificari ci mai degraba explicatii logice pentru un fenomen]. Daca insa ‘rationalizarea’ are unul din sensurile din limba romana apai pur si simplu ma depaseste alegatia dumneavoastra. Nu vad ce legatura are domnul Vianu cu eficientizarea unei organizatii sau activitati infractionale. „Rationalizarea asaltului faradelegii” banuiesc ca se refera in special la recenta tentativa de lovitura de stat organizata de catre usl si, in afara intelectualilor inregimentati sau afiliati socialismului, nu cunosc niciun intelectual notoriu care sa fi participat, direct sau prin intermediari, la organizarea si camuflarea mediatica a puciului. Cei care au desfasurat diverse activitati de propaganda in favoarea loviturii de stat sint arhicunoscuti si nu constituie nicio surpriza prezenta lor in tabara televizata a usl. Nu vad ce ar fi trist in aparitiile acestor mercenari ai cuvintului pe ecranele consacrate ale propagandei. nu este nici trist, nici surprinzator, nici macar revoltator; este banal; eventual spectacular.
    Noi am trecut, de la revolutie incoace, prin 3 lovituri de stat: doua reusite si una partial esuata. Am capatat ceva experienta. Nu ne mai ambalat, nu ne mai panicam cu una cu doua, ci incercam sa punem inima deoparte si sa lasam ratiunea sa preia fraiele deciziilor noastre personale, in special in privinta interventiilor si aparitiilor in public. Avem mare nevoie de acest pas inapoi, de rezerva asumata, de control asupra imboldurilor si frustrarilor altfel inerente, de cumpatare si ragaz de chibzuiala, pentru ca altfel am esua in balta imunda a invectivelor in care propaganda socialista incearca sa ne impinga. Este atat de usor, in zilele astea, sa aluneci in mocirla sufletului si de’acolo sa pornesti cu nervii’ntinsi la maxim la marea lupta lipsita de orice clasa. Haideti sa nu incriminam pe cei ce aleg sa pastreze distanta, decenta discursului si echilibrul emotional. La ce ne ajuta sa ne infierbintam mintile agitind vatraiul in vatra memoriei colective? Stim foarte bine de ce pot fi capabile tinerele odrasle ale nomenklaturii readuse la guvernare si prin aportul celuilalt partid de stanga, mai exact prin concursul direct al traseistilor sai. Ne asteptam la ce poate fi mai rau din patea lor si nici prin cap ne trece ca acesti socialisti se vor vindeca vreodata de morbul lor totalitar. La ce ne ajuta acum epitetele, chiar si cele formulate cu atata maiestrie de intelectualii ramasi integri? Daca vrem sa avem o forta de opozitie puternica, nu ar trebui sa cautam pana nu va fi prea tarziu ceea ce ne apropie in plan ideologic prin metode exclusiv rationale, civilizate? Nu ar trebui sa descoperim acum valorile si principiile comune prin care sa ne opunem avansului socialismului in loc sa ne lasam absobiti de ura, de dispret, de lehamitea care mai degraba ne’au tinut in loc 2 decenii decit sa ne uneasca? Chiar trebuie sa raspundem in continuare la ura tot cu ura?

  4. Adam Michnik a suferit martirajul intr-o alta epoca, cu alt gen de adversitati, pe care le-a infruntat cu pretul propriei-i libertati, fapt pentru care merita respectul tuturor, inclusiv al celor care, azi, se infrupta din uzufructul democratiei fara sa fi cunoscut riscurile disidentei si detentiei politice. Atunci, intemnitatul Michnik a fost, intr-adevar, un om, iar tortionarul Kiszczak, un porc, dar, acum, oricine ar incerca sa extrapoleze contextul si sa se substituie personajului, pentru o aureola politica nemeritata, ar insemna ceva mult mai mult, ar insemna o impietate. Sa respectam maretia actului eroic al lui Adam Michnik, fara a-l lega de josnicia, pe care o atinge uneori, jocul politic in democratie.

    • Mi-ati sters comentariul postat la articolul precedent, in care sugeram ca tintele sunt in viitor si ca pentru a le atinge este nevoioe de idei, pe care insa ar trebui sa le cautam acolo unde le-am si putea gasi. Repet, pentru cititori de aceasta data, chiar ar trebui sa luam in serios un motto: Nimeni nu gandeste pentru tine!

  5. Dl. Tismaneanu, puteti sa ii numiti cum doriti, riscati insa sa va coborati in arena lor, in mocirla lor eterna de unde nu exista iesire. Nu i-am auzit niciodata pe domnii Coposu, Ratiu, pe Rege utilizand astfel de vocabular, e drept ca ei apartin unei alte lumi demult apuse, dar care parca am vrea sa renasca. Cum nu scrieti pamflete, aceste cuvinte vin de la dvs. cu o greutate mare si nu fac decat sa provoace si mai mult un grup de persoane cu probleme psihiatrice. Nu trebuie sa fii specialist in medicina sau in comunicare pentru a ajunge la asemenea concluzie. Urmariti declaratiile, comportamentul si limbajul corpului (body language) stimabililor Ponta si Antonescu si alaiului lor de pudeli credinciosi. Cine se aseamana, se aduna.
    Am citit articolul d-lui Tapalaga pe Hotnews si nu cred insa ca limbajul domniei sale ajuta intr-un fel…sau mesajul este receptat eficient de recipienti. Am fi naivi sa credem ca s-ar potoli in urma unei astfel de note. In emisiunea lui Radu Banciu, o adresare directa, neaosa – sa o numim de organizare de santier – imbinata cu umor socant si sarcasm este bine-venita, toata lumea stie ca asista la un pamflet televizat si il ia ca atare.
    Altfel stau lucrurile cand dl. Papahagi fage glume, generalizand in direct la tv ca in afara de dl. Rus restul USL este format numai din „borfasi”. In acel caz dialogul moare si glumetul se auto-descalifica. Suma este nula. Reactiile nu au asteptat sa apara, vedeti cum a ripostat Cotidianul.ro o platforma online care concureaza la capitolul continut cu ziarul ‘Dimineata’ din anii ’90.
    In concluzie, cu nebunii trebuie sa va comportati cu manusi. E necesar un ton calm, altfel lucrurile scapa si mai mult de sub control. Cu bine.

    • Va multumesc mult pentru mesaj. Propuneti un dialog important, o linie de discutie utila. As spune doar ca nu ma consider shrink-ul personal al acestor personaje. Dl Coposu s-a referit in repetate randuri la caracterul ilegitim al puterii feseniste, a numit-o cripto-comunista. Stiind bine ce intelegea dl Coposu prin comunism, nu e greu de imaginat ce gandea domnia sa despre Iliescu si Roman. Dar, in cazul sau, existau constrangerile unui dialog politic. In particular, va asigur, cuvintele domnului Coposu nu erau deloc magulitoare pentru potentatii amintiti, spre a nu mai vorbi de un Adrian Paunescu.

      In acest contezt, sa ne amintim de reprosurile facute de catre „puristi” lui Gabriel Liiceanu pentru ca a desemnat, in celebrul Apel, lichelele drept lichele. Eu unul cred ca bine a facut. Claritatea morala nu poate exista intr-un climat al lasitatii, al amneziei si al colaborationismului.

      In rest, poate va uitati pe raspunsul pe care l-am postat pentru dl Orasanu. Cred ca explic cum vad eu rolul limbajului exasperat, dar nu mai putin lucid, in asemenea situatii. Seninatatea detasata este poate preferabila, dar uneori este greu sa o practici. Cand vezi o mocirla, o numesti mocirla, nu poti sa spui ca este un izvor de apa curata.

      Nimeni nu parea socat, in anii 90, in lumea intelectuala onorabila, daca il numeam pe Vadim un huligan extremist. De ce sa fim socati acum, cand ii numim pe pucisti ceea ce sunt? Nu-i numea Monica Lovinescu pe scriitorii de curte ai lui Ceausescu „trepadusi de Curte Noua”? Nu vorbea ea de ferentarizarea vietii culturale in acea perioada?Exista linii despartitoare care trebuie accentuate, altfel dispar noimele si normele.

      • „Seninatatea detasata este poate preferabila, dar uneori este greu sa o practici. Cand vezi o mocirla, o numesti mocirla, nu poti sa spui ca este un izvor de apa curata.”

        Multumesc pentru raspuns. Asa este, am pus accentul pe modul in care o spunem tocmai pentru a evita sa fim improscati cu noroi. Va asteptam -cu interes- in SoCal cu noi lansari de carte. Weekend placut!

  6. Pe urmele lui Eric Voegelin si nu numai, carturarul Ioan Petru Culianu vorbea, la sfarsitul anilor ’70 ai secolului trecut, despre vocatia gnostic-nihilista a Occidentului, care, prin generalizarea Weltanschauung-ului mercantil la toate aspectele existentei cotidiene, atragea in orbita sa intreaga planeta. Iata de ce, in contextul relativitatii epistemologice a postmodernismului, este perfect legitima extrapolarea sintagmei “dark times”, aplicata de catre Hannah Arendt totalitarismelor ideologice si criminale din secolul trecut, si la terorismul financiar-mediatic-politic al lumii globalizate de astazi. Asumand Caderea biblica ca naratiune sacra intemeietoare a umanitatii, realizam ca libertatea este cea mai grea povara care i s-a dat omului. Si pentru ca modernitatea ii anima cu precadere pe intelectuali intru desertaciunea patimilor politice, indemnul la moderatie, contemplatie si rabdare este oportun de fiecare data.

  7. Severitate? Cine a fost scarbit si infricosat de atacul USL, de „discretia” lui Antonescu, de minciunile si incapacitatea de a guverna a lui Ponta, ar putea sa spuna ca ati fost bland.
    @orasanu: cititi primele 4 liniute din postul dvs si poate va rescrieti putin ideile. Altfel, am putea crede ca inregimentarea anuleaza educatia. Referitor la liniuta 4, cred ca nu ati inteles referendumul, regulile si nici ce s-a intamplat in perioada anterioara.

  8. stimabile domn tismaneanu,

    cred ca am datoria sa va informez ca faceti o greseala logica in asemuirea lui felix grivcovici si a clicai sale cu dej si pauker in materia fraudei electorale, si anume din urmatorul motiv:

    la acele alegeri comunistii obtinusera doar 15% din voturi, restul revenind partidelor istorice. nu stiu sa fi fost vre-o chemare la boicot, dar stim si este unanim acceptat si aparent dovedit (daca nu am citit iarasi cartile gresite), ca respectivii numiti dej, pauker & co au intors pur si simplu procentajele conform principiului ca nu este important cine voteaza ci cine numara.

    avand in vedere aceasta situatie si propunerea pe care o faceti ar insemna ca la recentul referendum de fapt nu ar fi fost 87% pro-demitere si 13% contra-demitere ci invers, ceea ce nu se poate pentru ca cei 10 sau chiar 11 milioane au urmat indemnul la boicot si nu au venit!

      • stimabile domn tismaneanu,

        va multumesc pentru link – am citit articolul. in principiu nimic nou pentru mine. eu vad insa lucrurile dintr-o alta perspectiva si nu din perspectiva dragnea vs. basescu, ci din perspectiva mult clamatului si aparatului stat de drept.

        in momentul cand apar in presa „pe surse” de la DNA!!!! astfel de informatii relativ detaliate, ma intreb unde a ramas statul de drept? dosarul devine public in momentul cand procurorul il inainteaza instantei – eu asa am citit prin codul de procedura (ce-i drept ala vechi). pe mine personal nu ma intereseaza dragnea. daca l-au dibuit sa-l bage unde ii este locul – adica la puscarie. pe mine ma intereseaza decredibilizarea acestei institutii a statului prin insasi cei care o compun – surse din dna!! doamnele si domnii procurori ar trebui sa instrumenteze dosare nu sa faca suete cu presa ca sa creasca ratingul.

        de dosarul lui atanasiu cu interlopii de la cluj s-a mai auzit ceva? senatorul butoane? s-a facut mare valva si dupa aceea fas. se creaza o aparenta care este foarte daunatoare.

        s-a facut mare circ cu patriciu, cu arestare, etc., si acum avem ce? competentii procurori au cerut 20 de ani si patriciu a fost declarat nevinovat! dar presa a facut cativa ani rating cu informatii de la procurori si mega-mogulul patriciu, care tot la televizor a jurat razbunare lui basescu si dai si lupta si lupta si dai, si acum …? urmeaza sa-si mai repereze un pic onoarea dupa falimentul mic.ro si zelice de firme mici si mijlocii care au ramas cu lucrarile executate si facturile neincasata, caci nu se prea aduna nimic la masa credala.

        • Va admir sincer pentru capacitatatea ca, tocmai de la Viena, sa fiti atat de informat privind detaliile cele mai obscure ale labirinticei vieti politice si economice din Romania. Cu nume, cu date, parca ati fi detinatorul unui fisier electronic menit sa-i sperie pe bietii amatori :)

          • stimabile domn tismaneanu!

            va multumesc pentru apreciere – m-am mutat la viena acum doi ani, pentru a-i asigura fiului meu o educatie si un mediu mai adecvat. am in continuare venituri dar si procese in romania – asadar trebuie sa fiu conectat. cred ca (inca) ma mai ajuta si un pic memoria si apreciez dintotdeauna o dezbatere eleganta.

            la recent de dumneavoastra pomenitul thomas mann am citit ca goethe ar fi spus ca ii placea sa converseze si cu inteleptii si cu tiranii.

      • @Tismaneanu

        “Daca USL-istii ar fi fost atat de siguri ca au o majoritate, n-ar fi recurs la tehnicile de fraudare de-acum stiute”

        Un “rationament” deformat in mod voit pentru a-l adapta la nevoile “demonstratiilor” proprii. Daca USL a recurs la tehnici de fraudare (lucru ce trebuie dovedit, acesta nefiind “limpede ca lumina zilei” decat pentru Basescu si lacheii lui), atunci a facut-o numai (!) pentru a obtine acel cvorum de 50%+1, nu pentru ca ar fi avut nevoie de majoritate – majoritatea era sigura, lucru deja “limpede ca lumina zilei” la finalul campaniei pentru referendum si pentru Basescu si lacheii din jurul lui (de aici si acea “razgandire” a lui Basescu: la inceputul campaniei – “veniti la vot!”, la sfarsitul campaniei – “nu mai veniti la vot!”).
        Dar iata un alt rationament: daca Basescu si clica erau cat de cat siguri ca USL nu are majoritate, atunci nu s-ar fi agatat de ultima speranta de a mai ramane in scaunul de la Cotroceni, acel mizerabli boicot :)

          • @Tismaneanu

            Chiar va imaginati ca milioane (!) dintre cele 7.400.000 de voturi pentru demitere au fost fraudate?! Va admir activismul :)

            • Incalcarea legii este incalacarea legii, fie ca este vorba de sute, de mii ori de milioane de voturi. Mai ales atunci cand este organizata metodic, cu intentia precisa de fraudare. Ganduri bune.

          • stimabile domn tismaneanu,

            cred ca pana acum mi-am expus clar pozitia in ceea ce priveste incalcarea legii – personal nu o tolerez, indiferent cine ar face-o. am totusi o mica curiozitate la care mi-as dori un raspuns – in lumina nenumaratelor ordonante de urgenta declarate neconstitutionale ale guvernului boc, credeti ca respectiva aripa politica totusi nu a incalcat niciodata legea?

            pentru a nu pare ca este o intrebare capcana si presupunand ca nu sunteti la curent (nu o spun cu nici un fel de aluzie!!!) cu modalitatea in care degurg lucrurile, va spun ca ordonanta de urgenta produce efecte imediat. ea intra ulterior in mecanismul de aprobare al parlamentului, eventual cu modificarile ce rezulta din analiza in comisii si dupa votarea de catre parlament si promulgarea de catre presedinte devine lege. asadar, pana la acel moment, si in conditiile in care nu este contestata la curtea constitutionala, moment in care este suspendata si nu produce efecte, ea produce efecte, chiar daca parlamentul ulterior nu o adopta. avand in vedere ca legea nu retroactiveaza, chiar daca parlamentul o modifica in aspecte esentiale, ea si-a produs efectele. cred ca v-am detaliat suficient mecanismul pentru a va avertiza de aparenta „capcana”.

            avem asadar, sub toate guvernele!!!!, efecte produse de astfel de ordonante care ulterior nu au fost sanctionate de parlament, un aspect care ar trebui cumva pe viitor, prin modificarea constitutiei, abordat si restrans, dar asta deja este o alta discutie.

  9. Am scris un comentariu mai devreme, dar cred ca s-a pierdut.

    Vroiam sa aduc niste precizari cu privire la plagiatul lui Ponta.
    Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti a publicat pe site, inca din ziua in care a dat decizia, un raport detaliat cu privire la tipurile de plagiat, analiza comparativa, texte alaturate, anexe, puncte de vedere etc.
    Eu nu stiu ce texte circula pe internet sau cat de credibile sunt sursele respective, dar am studiat probele incarcate pe site de Comisia de etica. Cred ca orice om de buna credinta va putea trage concluzia la care a ajuns Comisia…
    Puteti gasi aici datele respective:

    http://www.unibuc.ro/n/organizare/docs/2012/iul/26_13_46_57Punct_de_vedere_Comisia_de_Etica_a_Universitatii_din_Bucuresti.pdf

    http://www.unibuc.ro/n/organizare/docs/2012/iul/20_12_13_40Procedee_si_tipuri_de_plagiere_in_teza_lui_Victor_Ponta.pdf

    http://www.unibuc.ro/n/organizare/docs/2012/iul/20_12_13_58Analiza_comparativa_teza_de_doctorat_Victor_Ponta.pdf

    http://www.unibuc.ro/n/organizare/docs/2012/iul/20_12_13_49Anexa_2.pdf

  10. Eu zic, Domnule Tismaneanu, ca unul care va stie inca de la Europa Libera, sa nu va faceti griji pentru reprosul ca ati fi prea vehement. Exista, desigur, si puristii dar cei mai multi dintre cei care va reproseaza cuvintele tari sunt cei care, solidari chiar si fara sa recunoasca cu uslasii, se simt atinsi direct de exprimarile din textele postate din ultimele luni de Dumneavoastra. Iar multi dintre ei poate habar n-au ca nu sunteti doar profesorul Tismaneanu ci si jurnalistul care, alaturi de celalte nume de pe acum uitate, tineati sufletul intr-o tara intreaga in anii optzeci prin emisiunile Europei Libere.
    Ce sa-i faci, acum asta este „actualitatea romaneasca”…

    • Va multumesc pentru aceasta necesara precizare legata de anii in care scriam saptamanal la „Europa Libera”, in pofida presiunilor directe si indirecte ale Securitatii. Am continuat sa scriu comentarii analitice si dupa 1990, deopotriva la posturile de radio occidentale si in presa din tara. Doua titluri imi par cu deosebire relevante pentru momentul actual: Revansa rinocerilor si Linia despartitoare. Scrise la inceputul anilor 90, publicate in revista „Meridian” (redactor-sef Dorin Tudoran, redactor asociat Vladimir Tismaneanu), ele pot fi citite in volumul meu „Irepetabilul trecut”, editia a II-a, publicat in 2008, cu o postfata de Bogdan C. Iacob, la editura Curtea Veche. Intr-adevar, trecutul nu se repeta, dar nici nu este „o alta tara”. Ponta si Antonescu nu sunt Iliescu si Roman, dar sunt revenirea pe spirala, deci la o scara superioara, la abuzurile, insolenta si aroganta fesenismului originar.

      http://www.curteaveche.ro/Irepetabilul_trecut_Editia_a_II_a_revazuta-3-673

      • V-am urmarit activitatea – atat cea jurnalistica cat si cea teoretica – si dupa ’90, desigur. Nu le-am pomenit mai sus pentru ca cine va stie sau cine doreste sa va cunoasca are la dispozitie toate mijloacele de pe lume sa faca acest lucru. Cei care doresc doar sa-si exhibe idiosincraziile mai mult sau mai putin vinovate sub forma comentariilor agatate in coada postarilor Dumneavoastra, oricum nu vor opta pentru studiu si analiza.
        In cea ce ma priveste cred ca slabiciunea societatii romanesti consta in neputinta ei de a se structura valoric. Este vechea poveste a formelor fara fond intr-o varianta „postmoderna”, nu comica sau dramatica (Caragiale), ci tragica de aceasta data. Tragedia decurge din persistenta infantila intr-un comportament care s-a dovedit pagubos de fiecare data in trecut. N-am invatat nimic in secolul XX, dimpotriva, ororile parca ne-au intarit in convingerea, singura care functioneaza pe aceste meleaguri, ca se poate oricum.
        Si daca se poate oricum, ce mai conteaza restul? Asaltul rinocerilor din ultimele luni s-a desfasurat exact in aceasta atmosfera a nihilismului valoric, in numele promovarii agresive a negatiei ca afirmatie.
        Vedeti Dumneavoastra, batranul bolsevic stie foarte bine din lectiile de materialism dialectic si istoric ca doua negatii fac o afirmatie. Desigur, nici el nici tovarasii nu realizeaza ca aceasta dialectica functioneaza doar in logica spiritualismului hegelian, nu si in istorie.
        In istorie raman doar valorile iar daca aceste valori nu sunt gasite sau nu exista, atunci istoria devine propaganda

  11. Domnule profesor,
    Se stie de la alegerile anterioare ca in Romania se produc ilegalitati cu ocazia votarilor constand in turism electoral, vot multiplu etc. Totusi, pe ce va bazati cand afirmati ca „este limpede ca lumina zilei ca s-a furat ca-n codru la referendum” atata timp cand nu s-a dat niciun comunicat despre rezultatul cercetarilor DNA si Parchet General ? Pe afirmatia lui Gordon ? Nu-i asa ca la finele cercetarilor o sa rezulte ca s-au fraudat 2,5 mil de voturi de catre USL ? Este cifra de care are nevoie tabara TB. Deja ziarul „echidistant ” Ev. z.. a mentionat, evident pe surse, ca numai DNA a estimat cifra de 1,5 mil voturi fraudate. Eu stiu ca DNA a facut cercetari in cca 8 judete ceea ce inseamna cam 200 mii de voturi fraudate pe fiecare judet. Aveti imaginea a ceea ce inseamna aceasta cifra raportata la numarul alegatorilor dintr-un judet ? Este o mare exagerare. Justitia nu poate face extrapolari pentru judetele in care n-a facut cercetari. Eu zic sa avem rabdare intrucat inainte de alegerile din 9 decembrie se vor finaliza toate anchetele pentru ca rezultatul lor va fi folosit in campania electorala.

  12. Asa cum sugeram si in cazul Mang, nu observ nici un fel de presiune din partea studentilor sau a organizatiilor lor asupra facultatilor sau a profesorilor care au acordat aceste doctorate.

    Ei ar trebui sa fie primii interesati de calitatea actului de invatamint si de integritatea acordarii diplomelor.

    Cu tot respectul, sa-l compari pe Tapalaga din 2012 cu Adam Michnik din 1980 este fortat.

    Si nici Antonescu nu este vreun caudillo – e doar un histrion prafuit, usor labil , caruia dorinta narcisistica de parvenire i-a luat mintile.
    Sunt mult mai interesante personajele care i-au impins in fata.

    • De acord, studentii ar fi primii care ar trebui sa se simta jigniti si revoltati. Am comparat revolta morala a lui Dan Tapalaga in raport cu turpitudinea duumvirilor cu aceea a lui Adam Michnik in 1983 (era dupa proclamarea Legii Martiale). De acord si cu sugestia ca ar trebui sa ne ocupam mai intens de cei care i-au inventat. Ganduri bune.

  13. Limbajul romanesc e al naibii de duplicitar.
    Doar aceia care considera ca politica este, nu „arta convietuirii” ci „arta disimularii
    convieturirii” pot gandi ca „violatorului” sa nu ii spui „violator”.
    Este adevarat ca este in cauza un viol de tip special, este un viol asupra sufletului si
    nu asupra fizicului, dar pentru mine (care cred, intr-o forma extrem de personala, in
    existenta sufletului) este acest viol de o gravitate inimaginabila.
    Ma rog, si in domeniul „opticii vizuale mentale” dioptriile au aceeasi treaba ca in domeniul
    „opticii vizualefizice”.
    Spuneam mai zilele trecute ca pentru a ajunge sa ai fler, in ceea ce priveste Viata, diploma
    este un accesoriu insuficient.
    Poti fi un matematician, sau un sportiv, la fel de bun, atat daca faci parte dintre cei cu
    dioptrii negative cat si daca faci parte dintre cei cu dioptrii pozitive.
    Dar nu acelasi lucru e valabil si in politica, unde fara a beneficia de o penetratie vizuala
    (mentala) suficient de puternica iti raman nevazute realitati pe care altii le vad cu ochiul
    liber.
    Daca in ceea ce priveste „optica vizuala fizica” sunt posibile protezele, apoi in domeniul
    opticii vizuale mentale, cu proteze nu merge.
    Adica cine e miop sau prezbit in privinta mintii, nimeni nu ii poate da vedere ( in sens de
    „lamurirre”.
    Daca orbul cel vindecat de Isus, a iesit topaind de bucurie pentru ca in sfarsit, in urma unor
    explicatii primite vedea cat de simpla era de fapt rezolvarea, vedea asta desi pana atunci
    mintea ii statea intr-o ceata, apoi nu e greu de inteles ca vedea in sens ca „pricepea” si nu
    in sens ca „distingea”.
    Ramanand noi in domeniul opticii vizuale fizice, e de spus ca unul care vede la 20 m
    distanta nu se va lasa condus de unul care vede la mai mult decat el ( 50, 100, etc) pentru
    ca il considera si pe celalalt asemeni lui ( sau ma rog, pe el asemeni celorlalti).

    Daca in domeniul „opticii vizuale fizice” ne putem face fiecare controlul medical si ne
    putem aseza intr-un clasament cat de cat asemanator clasamentului ATP, stiind astfel
    cine e „campionul momentului respectiv” atat la varf cat si la coada, in domeniul
    „opticii vizuale mentale” problema e ca fiecaruia ii revine sa-si masoare singur „lungul
    nasului” si sa-si declare lui, pe „cuvant de onoare”, cam cati bani face, si sa se aseze
    cumintel acolo unde i-ar reveni locul.

    Cuvintele domnului Tismaneanu nu au fost dure, asa cum o oglinda nu e dura cand cineva
    se oglindeste in ea. Nu mai sunt ele, cuvintele, prin aparenta perimare, suficient de aspre,
    iar asta o stiu domni precum ponta.
    Sunt indivizi umani care se multumesc sa ocoleasca adevarurile vietii, si se multumesc sa
    „rotunjeasca” rezultatul.
    Numai ca, unii ca mine care stiu ca Viata nu iarta, ca nu permite sub nici un fel in a fi
    „smecherita”, nu pot admite „rotunjiri” ale rezultatelor pentru simplul motiv ca nu isi pot
    fura singuri caciula (au inteles inutilitatea acestui gest).
    Cine crede ca Viata ii incepe odata cu „nasterea” si i se incheie odata cu „moartea”, o ia
    rau in barba, cum se spune, mai elocvent, pe la noi.

    PS. De „limbajul duplicitar in limba romana” ramane sa mai vorbim.

  14. „Uslaşi” (sintagmă pe care văd că aţi înlocuit-o cu „uselişti”) şi „al lui Căcărău” când vă referiţi la Crin Anţonescu nu înseamnă severitate, dom’ profesor. Înseamnă altceva, dintr-un registru muuuult mai jos. Iar faptul că destui din tabăra ailaltă sunt nişte jegoşi la capitolul ăsta, al limbajului, nu e un argument. E un pretext poate, în nici un caz un argument. Un pretent întru punerea propriilor fuste în cap.

    • Admir sincer efortul pe care il depuneti pentru igiena limbajului :) Admir mai putin capacitatea de a ignora tema articolului.

      Am raspuns acum cateva saptamani unui mesaj care spunea cam ce spuneti si Dvs. Reiau aici ce scriam:

      Cand a aparut aici, pe “Contributors” articolul meu despre Paunescu, a urmat o polemica aprinsa. Majoritatea comentatorilor au fost de acord cu mine, dar au existat destui care au obiectat la adresa “duritatii” limbajului si a oportunitatii publicarii unui articol demistificator imediat dupa decesul personajului. Un fost disident, candva un apropiat al defunctului trubadur ceausist, a publicat pe o alta platforma de comentarii un abia mascat elogiu al “poetului disparut” si un deloc mascat atac la adresa mea ca “ideolog”. Fanus Neagu a scris un pamflet de o rara vehementa impotriva mea si a lui Andrei Cornea. reluind toate mizeriile posibile pe tema culpabilitatii noastre “genetice”. Timp in care Victor Ponta si mentorul sau Nastase cantau osanale disparutului, comparandu-l cu Eminescu.

      In fapt, nu era nimic calomnios ori denigrator in textul meu. Cum nu exista, va asigur, nimic calomnios ori denigrator cand ma refer la Crin Antonescu drept lovit de paranoia (politica) si la Victor Ponta drept mitoman si impostor (plagiator, un om care isi inventeaza titluri stiintifice in CV). … Despre morti ca si despre vii, doar adevarul.

  15. Dicţionarul explicativ al limbii române:

    PLAGIÁT1, plagiate, s. n. Acțiunea de a plagia; plagiere. ♦ (Concr.) Operă literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită (integral sau parțial) și prezentată drept creație personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.

    FURT, furturi, s. n. Infracțiune care constă în însușirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoție, furătură. – Din lat. furtum.

    HOȚ, HOÁȚĂ, hoți, hoațe, s. m. și f. 1. Persoană care fură.

    Un raţionament simplu:
    – (1) Plagiatul este însuşirea operei altcuiva, prezentată drept creaţie personală şi (2) însuşirea unui bun aparţinând altcuiva este furt (hoţie). Rezultă că plagiatul este furt (hoţie).
    – Plagiatorul fură şi persoana care fură este hoţ (hoaţă), deci plagiatorul este hoţ (hoaţă).

    Termenii se găsesc în dicţionar, deci pot fi folosiţi. De ce ar fi ocoliţi? Că nu-i plac hoţului?

    –––––––––––

    Despre constatarea plagiatului copy-paste (plagiat care înseamnă două texte identice, semnate de persoane diferite, publicate la momente diferite):

    1. Identitatea (până la virgulă) a două texte o poate observa orice persoană care ştie să citească, orice copil, orice elev (nu este nevoie de nici un fel de diplomă).
    2. Semnăturile diferite le poate constata oricine.
    3. Datele de apariţie ale textelor le poate compara oricine.
    Dacă semnăturile diferite pe aceeaşi lucrare aparţin la două persoane diferite (este cert că nu a semnat aceeaşi persoană cu nume diferite), oricine poate afirma (oriunde şi oricând) fără a greşi că este vorba de un plagiat.

    NOTĂ: Presupun că cele 3 (trei) Comisii care au analizat teza de doctorat a lui Victor Ponta au avut pe masă cele două texte: textul original şi textul plagiat, deci copiat după cel original şi semnat de Victor Ponta. Au putut să constate idenitatea unor pagini, semnăturile diferite, datele de apariţie diferite. Numai că, în faţa evidenţei plagiatului, una dintre comisii a declarat că Victor Ponta nu a plagiat şi a trebuit apoi să caute explicaţii absurde (ignorând identitatea textelor).

    Discuţii pe această temă sunt iniţiate ca să ne ocupe timpul.

  16. Nu am inteles care este legatura dintre articol si comentariile pe tema „Procuratura la sate”. As vrea sa ma refer strict la articol. Avem un dizident de renume mondial si un general de securitate. Primul, polonez prin locul nasterii dar universal prin mesajul sau, al doilea un exponent al administratiei ruse de ocupatie. Ce folosim ca si comparatie? Tapalaga, mercenar in slujba cui plateste mai mult si Ponta, un rasfatat scos in fata de gasca de interese PSD. Care e marea idee pt. care sufera in detentie Tapalaga? Care a fost oferta tentanta venita din partea USL? Cumva il propunem pe Tapalaga pt. o bursa pe Coasta de Azur? Michnik e prea mare pentru a fi comparat cu baiatul asta! Mare atentie! Polonezii sunt o natie mandra. Sa nu va treziti cu niscaiva proteste diplomatice :-) Nu si din partea lui Ponta! Lui trebuie sa-i traduca cineva articolul.

    • Nu-l consider pe dl Dan Tapalaga mercenar. Socot ca este o afirmatie profund nedreapta. Dimpotriva, il privesc drept un exemplar jurnalist, un comentator coerent valoric, avizat si corect al politicii romanesti contemporane. Am fost incantat sa-i prefatez volumul intitulat „Bulversarea valorilor”. Oricum, nu Dan Tapalaga este tema articolului meu.

      Am scris despre dreptul la revolta morala si despre legitimitatea unui ton dur cand ai de-a face cu lipsa de rusine ridicata la cub. Aceasta este ideea, nicidecum ca dl Tapalaga a trecut prin experientele lui Michnik a carui biografie, va rog sda ma credeti, o cunosc foarte bine. Michnik a scris cuvintele de sustinere pentru traducerea poloneza a lucrarii mele „Stalinism pentru eternitate”, i-am prefatat doua volume in romaneste, este un personaj central in cartea mea „Reinventarea politicului”. Nu cred ca s-ar simti ofensat de aceasta referinta care nu face decat sa ofere un model de atitudine in vremuri intunecate.

      • Am folosit o vulgaritate disproportionata la adresa dlui Tapalaga (mercenar, baiat) ca sa marchez diferenta dintre linia obiectiva care a consacrat hotnews si atitudinea anti-USL a dumnealui. Raman la parerea ca situatia din Polonia ocupata si framantarile societatii poloneze din epoca moderna, si ceea ce se intampla azi in Romania sunt de necomparat. Romania nu a fost provincie rusa 300 de ani, din Romania nu au disparut peste noapte cateva milioane de germani, ucraineni si bielorusi, toleranta si cosmopolitismul societatii romanesti nu va avea niciodata echivalent in Polonia. La asta ma refer, nu poti compara o rafuiala intre doua gasti cu calvarul Poloniei. In rest, sunt de acord ca limbajul abrupt este util in relatia cu politicieni nesimtiti. Iar pe Dambovita se pare ca e necesar. O fi si asta o mostenire de la senatul republicii romane.

        • Subiectivitatea nu este totuna cu subiectivismul. Dan Tapalaga scrie cu nerv etic, dar este obiectiv (nu pseudo-neutru). Este capabil de indignare, de revolta, este consecvent in optiunile sale. Dar nu canta la „dictarea” nimanui. Este un jurnalist cu constiinta intr-o vreme cand aceasta specie pare pe cale de extinctie. Cand a fost sa sanctioneze erorile din zona PDL, ori pe cele legate de unele afirmatii ale lui Traian Basescu, a facut-o fara reticente. Ganduri bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro