joi, martie 28, 2024

Război și propagandă în Gaza

Occidentul ignoră cu o păguboasă ușurință asaltul informațional global care își propune să mineze și din exterior și din interior fundamentele democrației liberale

Cînd Barack Obama a anunțat că Statele Unite sunt gata să ia măsuri punitive împotriva regimului Assad după un atac chimic care a omorît și mutilat între altele zeci de copii au fost imediat organizate demonstrații de protest împotriva „imperialiștilor americani”. Pînă la urmă America nu a mai atacat, chestiune care a stîrnit destule controverse considerîndu-se că în acest fel a fost subminată grav credibilitatea Washingtonului pe plan internațional. În schimb măcelul din Siria a continuat neabătut. Numărul celor uciși a depășit demult cifra de 200 de mii. Numărul celor mutilați nu-l știe nimeni exact iar peste un milion de refugiați, între care o mulțime de copii rămași orfani, trăiesc în condiții improprii în tabere din Iordania și Liban. Iar despre cele cîteva sute de mii de creștini obligați de extremiștii musulmani să plece din Irak (în Mosul, pentru prima oară după peste 1500 de ani, nu mai există nici o biserică, toate fiind demolate de ISIS!) abia dacă se mai pomenește din cînd în cînd.

Dacă vă așteptați să vedeți ample demonstrații care să atragă atenția asupra acestor dezastre umanitare sau asupra altora precum cel din Sudan, ei bine, vă înșelați. În schimb, vedeți un flux mediatic neîntrerupt și o mulțime de proteste, inclusiv în fața Casei Albe, care denunță „crimele Israelului” în fîșia Gaza. Mînia, indignarea, oprobiul cu țintă Isaraelul, adesea cu trimitere obligatorie și la Statele Unite pentru sprijinul acordat statului evreu, sunt generalizate. La nivel emoțional e greu să nu fii impresionat văzînd case bombardate, civili uciși, spitalele supraaglomerate cu răniți. Iar jurnaliștii prezenți la fața locului, inclusiv mulți dintre cei occidentali, nu fac economie de epitete atunci cînd descriu suferința prin care trec locuitorii din Gaza. Iar de cele mai multe ori relatările acestora sunt preponderent critice față de Israel și foarte puțin incriminatorii la adresa Hamas, o grupare teroristă în toată regula.

În acest fel motivele, contextul intervenției militare israeliene în Gaza, trec repede în plan secund. Sigur, victimele civile din Israel sunt puține dar asta nu pentru că Hamas nu ar dori să omoare cît mai mulți evrei ci pentru că sistemul de interceptare a rachetelor trase de Hamas (peste 2500 în ultimele săptămîni!) denumit „Iron Dome” le-a blocat pe cele mai multe dintre ele. Iar  zecile de tuneluri, unele lungi de cîțiva kilometri, săpate de Hamas pentru a putea răpi civili israelieni sau pentru a intreprinde atacuri teroriste nu pot fi nici într-un caz considerate „instrumente ale păcii”. Chiar faptul că pînă în prezent au fost uciși peste 60 de soldați israelieni e un indiciu al forței grupărilor armate cu care aceștia se confruntă în Gaza. Se vorbește enorm despre bombardarea școlilor sau altor obiective civile și mult mai puțin despre maniera incalificabilă în care Hamas își plasează armamentul exact în acest gen de locații. Doar în ultimele două săptămîni oficiali ai programului ONU au descoperit arsenale de armament plasate în 3 dintre școlile pe care le operează în Gaza. O confirmare a celor spuse recent de premierul Netanyahu într-un interviu acordat CNN: „În timp ce noi utilizăm rachete (sistemul Iron Dome) pentru a ne apăra civilii ei utilizează civilii pentru a-și proteja rachetele”.

În ciuda acestor evidențe este însă limpede că Israelul pierde războiul la nivelul percepției opiniei publice internaționale (în Israel cota de sprijin popular față de acțiunile din Gaza este la un nivel fără precedent, în jur de 90 de procente). Inclusiv la Washington și în principalele capitale europene auzi declarații de genul: înțelegem motivațiile din spatele intervenției militare israeliene în Gaza dar maniera în care utilizează forța aramată ni se pare disproporționată. Sigur, e greu de spus, ce ar face oficialii în cauză dacă peste 70 de procente din teritoriul țării lor ar fi expus zilnic tirului a unor zeci de rachete. De exemplu, ce am zice și ce am face și noi în România dacă în majoritatea orașelor noastre, în Iași, București, Cluj, Brașov, Bacău sau Craiova, etc am fi nevoiți să ne adăpostim de cîteva ori pe zi în adăposturi pentru a ne proteja în fața tirului de rachete trase de un adversar, ca Hamas, în a cărui cartă fundamentală se spune explicit: „Profetul (Mahomed) statuează că este de datoria fiecărui musulman să ucidă orice evreu oriunde în lume”?

Sigur, dramele omenești din Gaza sunt tulburătoare. Ele rămîn reale, impresinante, dincolo de bătălia argumentelor. Dar, de ce totuși e indignarea planetară atît de selectivă? Despre sutele de mii de copii din Siria ucisi, schiloditi, obligati sa traiasca in refugiu in mizerie abia dacă se mai pomenște din cînd în cînd! Astăzi se discută la ONU despre crimele împotriva umanității de care s-ar face vinovat Israelul dar cînd în urmă cu cîteva luni s-a făcut o propunere în Consiliul de Securitate ca toate părtile implicate în conflictul din Siria (toate părțile, nu doar regimul Assad!) să fie investigate pentru același lucru Rusia și China au opus dreptul lor de veto.

Două sunt motivele care stau în spatele acestui tip de asimetrie. Primul, e o chestiune factuală. Indignarea, exprimată prin manifestații de protest, articole incriminatorii, postări pe bloguri, liste de dicuții sau pe rețele sociale, este maximă atunci cînd pot fi incriminate Statele Unite, Israelul, Occidentul în general. Atunci cînd musulmanii omoară musulmani, ca în Siria, în Afganistan sau în Irak (unde ISIS a postat pe Internat imagini și clipuri cu execuții a peste o mie de militari shiiți pe care i-a capturat) indignarea scade asimptotic spre zero. Că nu o fac musulmanii radicali extrem de activi în cealaltă ipostază e explicabil, chiar dacă e greu de justificat în plan moral, dar de ce amuțesc brusc și vocile „ocidentale” vehement anti-americane și anti-Israel? Sigur că fiecare viață curmată în Gaza e o tragedie în sine, dincolo de statistici și argumente pragmatice, dar ipocrizia asta planetară e dezgustatoare. Și are si o multime de exponenti în Occident din categoria celor încadrați de Lenin în categoria „idioților utili”.

Există însă și un al doilea motiv pentru care expunerea mediatică a dramelor umane din Gaza e masiv disproporționată dacă o comparăm cu aceea din alte teatre de conflict în ciuda faptului că numărul victimelor este la scară de sute de ori mai mare în cazul acestora din urmă. În Gaza ziariștii sunt acceptați pe teatrul de operații și protejați de armata israeliană. Iar pentru teroriștii Hamas ei sunt o adevărată binecuvîntare propagandistică. În schimb în Siria sau în Irak pot fi oricînd răpiți, torturați sau chiar uciși. Chiar aproape de noi, în estul Ucrainei, peste 30 de jurnaliști au fost sechestrați, unii au fost bătuți sau chiar uciși, de „rebelii” separatiști. Cu alte cuvinte, în timp ce există toate condițiile pentru relatări extinse ale mass media din Gaza prin alte părți mediul extrem de ostil le face aproape imposibile. Puteți fi siguri că dacă am fi în situația opusă în care aceste relatări ar fi în dezavantajul Hamas lucrurile s-ar schimba în chip radical și în Gaza.

Ajungem aici într-un punct care de cele mai multe este ignorat atunci cînd se discută situația din Orientul Mijlociu. Recent, în cursul uneia dintre nenumaratele relatări și discuții despre conflictul din Gaza găzduite de BBC a putut fi văzută pe viu una dintre diferențele fundamentale dintre cele două părți aflate în conflict. E vorba de valorile fundamentale de la care fiecare dintre ele se revendică. În progrmul cu pricina un jurnalist de la „Jerusalem Post” apăra intervenția militară din Gaza și sublinia faptul ca deși inevitabil sunt victime armata Isaraelului face eforturi enorme pentru a limita pierderile de vieți omenești printre civili (deși tactica Hamas de a amesteca armamentul și luptătorii săi cu civilii, în scop propagandistic, complică substanțial lucrurile). Un alt israelean, membru al unui ONG, susținea, din contra, că nu se face destul din acest punct de vedere.

Din perspectiva discuției de față detaliile acestei polemici nu sunt de fapt importante, nu analizăm aici nici cine are sau nu are dreptate. Altceva e important: faptul că există astfel de voci critice în Israel care se și pot exprima deschis în spațiul public. Eu unul nu am prea auzit pînă acum palestinieni, în general musulmani, care să deplîngă faptul că atacurile teroriste intreprinse de Hamas, Hezbolah sau ISIS omoară evrei sau creștini nevinovați. Din contra, am văzut, după atacul din 11 septembrie, musulmani, deloc puțini, sărind în sus de bucurie în Orientul Mijlociu, în lumea musulmană în general, chiar în spațiul occidental. Am mai văzut recent cum în Marea Britanie, în Birmingham, o retea islamică a reușit să se inflitreze în sistemul școlar. Între altele, copiii de religie musulmană erau învățați că toți creștinii sunt ticaloși și mincinoși. În aceste condiții nu e de mirare că atunci cînd cu ocazia sărbătorilor de Paște premierul David Cameron a vorbit despre Marea Britanie ca despre o țară creștină s-au găsit imediat 50 de oameni de știință, scriitori, pesonalități din zona acedemică (toți mîndri exponenți ai inteligentsia de stînga) dispuse să semneze o scrisoare deschisă de protest care critica aspru această remarcă „nepotrivită”. În ciuda faptului că într-un sondaj de opinie din 2011 britanicii se declarau în proporție de 60 de procente creștini fizicianul Jim Al-Khalili, inițiatorul scrisorii deschise, considera că remarcile premierului sunt parte a unui „curent îngrijorător” din societate. Probabil e inutil să precizăm faptul că o astfel de discuție, în oglindă, în orice țară musulmană ar fi de domeniul Science Fiction. Ba chiar și dincolo de spațiul islamic dacă ne aducem aminte de amenințările cu moartea după publicarea unor caricaturi, considerate insultătoare, într-un ziar danez sau după apariția romanului „Versetele Satanice” scris de Salman Rushdie)

Bombardați mediatic de un flux neîntrerup de imagini dramatice din Gaza, prinși în constrîngerile „corectitudinii politice” care impune dogme precum „terorismul nu are religie sau etnie”, cu toate că peste 90 de procente din toate atentatele teroriste sunt comise de musulmani, nu doar asupra celor de alte religii ci chiar asupra altor musulmani, am devenit prizonierii unei confuzii întreținute în mod deliberat. Care ne face să nu realizăm că sprijinul pentru Israel este în fond sprijinul pentru singurul stat din regiune care împărtașește aceelași valori pe care, îmi place să cred, le împărtășesc și cei mai mulți dintre noi.

În fapt, Occidentul în ansamblu a ignorat pînă acum cu prea mare ușurință această bătălie informațională globală, plecînd de la iluzia că ne îndreptăm inevitabil către o lume construită după modelul democrației liberale. Alții, precum rușii, chinezii sau Qatarul (care finanțează canalul Al Jhazera, care emite și în engleză) nu au făcut-o. Din contra, alocă enorme resurse umane și financiare. Rușii chletuiesc circa $1 miliard pe an pentru propaganda externă (a cărei vîrf de lance este Russia Today) iar chinezii alocă sume și mai substanțiale. Accesul este asimetric. Punctele de vedere occidentale își fac loc doar cu greu, de o manieră controlată, în Rusia sau în China în timp ce accesul la publicul de cealaltă parte a baricadei este practic neîngrădit.

În plus, și în America și în Europa există o extinsă rețea de asociații și formatiuni politice stîngiste, unele finanțate de serviciile secrete rusești, mari maeștri în dezinformare, pentru care simbolul răului absolut sunt America, Israelul, Vestul în general. Acestea sunt dispuse să se mobilizeze imediat atunci cînd izbucnesc conflicte precum cel din Gaza dar trec cu o ușurință dezarmantă peste crimele, opresiunea, violările masive ale drepturilor omului din alte părți ale lumii care nu pot fi imputate direct acestor vinovați de serviciu. Siria, Sudanul, Irakul, Coreea de Nord, Iranul, sunt doar cîteva exemple în acest sens. În același timp obsesiile mioape privind „multiculturalismul” sau excesul de „corectitudine politică” crează frustrări în crestere la nivelul populației din spațiul occidental pe care le exploatează mișcările de extremă dreaptă, fenomen evidențiat din plin la ultimele alegeri europarlamentare. Singurul politician proeminent pe care l-am auzit în ultima vreme vorbind despre necesitatea de a contracara toate aceste evoluții printr-o strategie coerentă de promovare a valorilor democrațiilor liberale este Hillary Clinton, într-un interviu acordat recent lui Fareed Zackaria la CNN. Rămîne de văzut dacă în perioada următoare vom asista la o schimbare substanțială de atitudine din acest punct de vedere sau, din contra, astfel de voci vor rămîne doar unele izolate semn că Occidentul nu realizează pe deplin dimensiunea amenințărilor cu care se confruntă din acest punct de vedere.

Distribuie acest articol

56 COMENTARII

  1. Auuu… ce de injuraturi vor curge in sectiunea de comentarii… Nici nu stiti cati fani inraiti poate avea Hamas printre internautii romani si ce raspandit este antisemitismul. Pardon, nu antisemitismul, oamenii nu au nimic impotriva evreilor (decat in discutiile private pot destainui acest sentiment politically incorrect) dar pot afisa fara rezerve antisionismul care, nu-i asa, e total diferit.

    Articolul este in opinia mea de jidan vandut americanilor 100% corect. Dar n-as avea curajul sa semnez cu nume si prenume o opinie de genul asta in Romania, ca mi-as lua-o rau.

  2. Nu doar razboiul informational, dar si competitia demografica este pierduta in Occident.
    Strategia comunitatiilor islamice este de a mari numarul de aderenti la religia lor in primul rand prin incurajarea natalitatii in randul actualilor credinciosi.

    Occidentul subventioneaza prin programe sociale generoase, tocmai pe cei care contesta valorile liberale si democratice si vor sa impuna un regim teocratic.

    Strategia e simpla, copii multi in familie,care automat implica ajutoare financiare de la Stat care le permit sa ‘supravietuiasca’ la un nivel de baza(e o discutie pentru ca multi functioneaza intr-un sistem de economie subterana care le da un avantaja in fata contribuabilului platitor de taxe) dar si sa isi extinda influenta politica la nivel local (bazin de electorat care creste si este influentat etnic).

    Masuri de expulzare a propagatorilor ideologiilor extreme sunt luate foarte rar , procedurile sunt greoaie si birocratice, efectiv s-a ajuns la frica de a aplica legile . de frica de a fi acuzati de rasism si pentru ca in spirit occidental respectul fata de o viata umana e sacrosant, dar asimetric fundamentalistii utilizeaza copiii si familiile ca scut in fata legii si a actiunilor punitive democratice, invocand dreptul umanitar, dreptul la viata, acelasi drept pe care il incalca cu prima ocazie in care se afla in pozitie de forta, fara a remuscari.

    Printre solutii ar fi evacuarea completa a religiei din educatia publica , integrarea economica rapida.

    • Chiar nu am starea necesara acum sa discut xenofobia comentariului dvs, dar ca sa nu ziceti ca sunt nedrept va reamintesc ca Biserica Catolica, in intreaga ei istorie, si-a indemnat credinciosii sa procreeze. Dar asta e alta poveste. S a revin la ce vroiam sa comentez. Cauza este ultima fraza care e pur si simplu uluitoare. Ca sa intelegeti critica mea va spun doar ca daca pastram logica cu care propuneti solutia (ca pe celelalte nu le numiti) atunci sa „evacuam complet” si filozofia din educatia publica (aici chiar nu inteleg de ce numai cea publica). Nu de alta dar filozofia si nu religia a declansat cele mai mari conflagratii mondiale desfasurate in secolul 20; filozofia si nu religia a creat cele mai monstruoase regimuri criminale din istoria omenirii, nazismul si comunismul.

      • Poate ideologia – naţionalismul, comunismul, nazismul ş.a.. De ce filosofia, fără de care valorile democraţiei antice, de la care s-au inspirat marile religii, umaniştii şi iluminiştii, n-ar fi existat? Aştept/aşteptăm argumente (dacă aveţi…).

    • Utilizarea demografiei ca instrument misionar nu o putem exclude, insa asta funcționează în ambele sensuri și nu cred ca am fi deja în apropierea punctului critic. E adevărat că măgarul crescut în grajdul de cai tot măgar rămâne, dar cu siguranță își dorește în sinea lui sa fie cal. Și acționează în consecință. Trăiesc într-o țară unde au venit în anii 70 mulți etnici musulmani sa muncească. Acum sunt la a treia generație, dar ma indoiesc ca vreunul ar avea gânduri necurate împotriva ordinii și statului de drept de tip occidental. Dimpotrivă, încearcă să-l exporte. E greu, vedem și în România cât de greu este, dar merită.

  3. Corect la nivelul faptelor, incorect „politic”. Din punct de vedere propagandistic Occidentul isi face rau aplicand propriile valori asupra unor zone de conflict unde aceste valori sunt desconsiderate (libertatea de opinie, libertatea individului, libertatea religioasa). Dar abdicand de la aceste principii raul ar fi mai mare. Pare o dilema fara iesire. Si totusi iesirea exista, chiar daca nu spectaculoasa. Aparenta debalansare a propagandei in Gaza are in fond o sursa clara, e vorba de complexul de vinovatie al stangii Europene care a devenit anti-semita pentru a marca „ruperea” de originea iudaica a majoritatii reprezentantilor stangii dupa Al doilea razboi Mondial. Catastrofa comunismului si a ideologiilor de stanga- cu origini in miturile si gandirea iudaica s-au transformat intr-un complex Oedip de ucidere a tatalui – in antisemitism. Liberal si de dreapta statul Israel e un inamic ideologic. Din Estul Europei erau asteptate vocile intelectualitatii care sa redea gandirii de dreapta (fara a o duce in nationalism/legionarism) stralucirea. Din pacate misiunea nu si-a gasit adeptii si stanga isi varsa in continuare aberatiile anti-capitaliste, anti-semite, ajutata si de o criza economica structurala

  4. Articolul asta e la fel de periculos ca orice propaganda chineza sau rusa. Mi-as fi dorit sa vad o analiza in paralel, obiectiva, expunerea situatiei de ambele parti si nu o victimizare a Israelului. Niciodata nu am inteles jurnalismul vadit pro sau contra. Mi-as fi dorit sa aud si de sursa conflictului palestiniano-israelian, de evreii care se aduna pe dealuri sa priveasca armata israeliana cum bombardeaza Gaza sarind in sus de fericire la fierecare explozie.

    Situatia e prea complexa sa poata fi analizata doar din perspectiva anti israeliana.

    • Nu ma mir ca nu ai inteles, iti recomand sa mai citesti o data, de mai multe ori, poate punand pe altul sa-ti explice. Asa ai fi vazut si inteles ca aici nu e vorba de o victimizare a Israel-ului, cu atat mai putin de o propaganda pro. Problema e ca in alte parti sunt omorati mult mai multi oameni si nimeni nu zice nimic, si ca, pana si aici, nu are nimeni nimic impotriva faptului ca Hamas-ul foloseste copii, bolnavi ca scuturi umane. Deci IDEEA DE BAZA e ca daca vrem sa facem ceva, e sa aplicam aceeasi masura si principii peste tot. NU unora da si altora nu.

  5. Excelent articol. Occidentul are intr-adevar orbul gainilor. Masele de musulmani care-l invadeaza din interior (natalitatea ingrozitor de mare a acestora) si din exterior vor face intr-un tarziu sa explodeze la propriu. Adanca falie care exista intre mahomedanism si restul religiilor nu poate fi umpluta cu toata bunavointa fraierilor corecti politic. Asta e o religie bazata pe crima si intoleranta, si asta trebuie spus in gura mare. Faptul ca intre musulmani exista si insi mai educati nu spune nimic, pe fond si ei gandesc la fel ca idiotii din desertul irakian. Uitati-va la turci, cata influenta a avut Ataturk asupra lor si iata ca se intorc la islamismul intunecat propovaduit de actualii guvernanti aflati pe val. E clar ca lumea islamica trebuie izolata si musulmanii trebuie obligati sa traiasca acolo unde s-au nascut si unde se simt in largul lor, in deserturile arabe.

    • O fi clar pentru tine, care ai crescut cu naționalismul deșănțat al lui Ceaușescu, iar acum vrei să îl aplici cu semn schimbat, împotriva musulmanilor.

      Dacă izolezi lumea islamică, peste o generație-două vei ajunge inevitabil să nu te mai descurci cu ei decât folosind armament nuclear. Cât despre ”acolo unde s-au născut”, ce faci cu milioanele de musulmani născuți în Franța, Germania și UK? Îi expulzezi în Orientul Mijlociu, ca un bun creștin ce te afli?

      Istoria recentă demonstrează că societățile pot fi aduse la valori umaniste. În urmă cu doar o generație Europa Centrală și de Est construia comunismul într-o nevroză totală, de se ajunsese în 1990 ca Turcia și Israelul să reprezinte pentru estici ”occidentul”. Astăzi, Europa Centrală e deja parte a sistemului occidental, iar spațiul ex-sovietic îi calcă pe urmă, după încă o generație.

      În mod similar, Maroc și Tunisia se apropie semnificativ de lumea occidentală, iar după încă una-două generații (30-50 de ani) Egiptul și Turcia vor face același lucru, indiferent ce ți se pare ție că se întâmplă acum. Vor rămâne probabil și dictaturi sinistre, gen Belarus, Siria sau Iran, dar nici România lui Ceaușescu nu stătea mai bine în urmă cu 30 de ani.

  6. Cateva observatii la repezeala:
    -din cate inteleg eu, o solutie posibila ar fi ca, daca tot nu se protesteaza masiv fata de …[de introdus aici mai exact motivul/motivele] Siria, cel putin sa nu se spuna nimic despre Gaza. Daca totusi se spune ceva, sa se spuna doar despre Hamas, pentru ca si ei sunt musulmani ca si sirienii;
    – miscarile de extrema dreapta, pe care le sperie excesul de corectitudine politica, se intrec in a condamna Israelul, in special cele din Franta. Avand in vedere ca migratia care deranjeaza acolo e in special una musulmana, ar fi fost de asteptat contrariul daca am fi mers pe logica articolului;
    – e posibil sa fie adevarata cifra de 200.000 de morti in Siria. Si daca ar fi 100.000, tot acolo am fi. Sinteti sigur ca toti sunt victime ale regimului Assad? Sinteti la curent cu caracterul radical islamist al unei mari parti a rebelillor din Siria? Am auzit ca ar fi ocupat jumatate din Irak intre timp. Cred ca ar fi intr-adevar o idee stralucita bombardarea armatei lui Assad in acest moment, i-ar mai intari putin pe rebeli;
    – mi se pare ca e nevoie de onestitate si de deschidere cat mai mare in acest moment. Cred ca e normal sa poti sa critici interventia israeliana din Gaza, nu doar sa ii lauzi pentru retinerea de care au dat dovada avand in vedere ce arsenal au pe mana, sa poti sa spui despre Siria tot ceea ce crezi fara sa fii catalogat drept vandut unora sau altora, sa poti sa spui si despre faptul ca Hamas e o organizatie terorista care isi subjuga cetatenii din Gaza, sa poti sa spui despre indoctrinarea la care sunt supusi musulmanii in general si cei din Gaza in special, dar si de faptul ca inchisoarea in care stau a fost construita fizic de statul Israel. Pe de alta parte, exista si optiunea de a vedea lucrurile doar in alb si negru.

  7. +1
    Subscriu si eu la cele spuse in articol.
    Doar o singura adaugare persoanala: imi place sa cred ca Occidentul cunoaste TOATE aceste lucruri, iar opinia publica de acolo in majoritatea ei stie astea fara propaganda. Proteseaza o minoritate care desi galagioasa ramine minoritate. In momemntul in care balanta ar sta sa se incline imi place sa cred ca Occidentul poate apasa pe o anume pedala si lupta cu aceleasi arme (sau mai sofisticate), insa asta i-ar face sa foloseasca aceleasi arme ca extremistii. Deocamdata isi permite inca sa lase lucrurile sa curga liber, iar lumea sa-si aleaga sursele de stiri cum doresc, dar daca lucrurile se complica va exista in mod sigur o contra-reactie. E bine cind aceasta contra-reactie sta inca pitita pe undeva fara s-o vedem. E bine cind inca sintem in stare sa ignoram problema, desi multi au impresia ca problema este trecuta cu vederea. Nicidecum, e doar ignorata temporar, pt. ca inca se poate.

  8. Pai, iata, cateva raspunsuri:
    1) Dihotomia Macelul din Siria/Macelul din Fasia Gaza nu exista in fapt. Ambele situatii sunt legate aceluiasi context, care tine de puterea de influenta a Israelului asupra deciziilor majore de politica externa si de pozitionare strategica occidentale (statele Unite/UE). In opinia mea, daca situatia a ajuns in acest punct tragic in Siria si, mai de curand, in Irak, si asta in totala nepasare a capitalelor occidentale (altfel, intr-adevar, destul de interventionsite) este pt ca Israelului par sa ii convina slabirea dusmanilor sai regionali istorici (Siria si chiar Egiptul). Inactiunea occidentala in exemplele date se datoreaza sau se aliniaza, in opinia mea, dorintei israelului de slabire a capacitatii de coagulare a unei opozitii arabe unite si de slabire a capacitatii statelor arabe „vrajmase”.
    Desigur, tot in opinia mea, aceasta politica se va intoarce impotriva Israelului (si a Occidentului), iar aparitia si succesele fulgeratoare ale ISIS par sa confirme aceasta teza. Caci, milioanele de oameni morti, raniti, deplasati, torturati, prigoniti, in nepasarea generala, nu au cum sa produca pace, prosperitate si respect, ci doar razboi, violenta si viitoare catastrofe. Copiii care-si vad parintii murind sub bombe azi sunt putin predispusi a propavadui maine pacea si reconcilierea generala.
    Aparentul avantaj al unei superioritati militare zdrobitoare obtinute in acest context azi de Israel prin slabirea si minarea statelor „inamice” se va intoarce maine precum un bumerang, si nu doar impotriva Israelului.
    Este, de altfel, destul de uimitor faptul ca nu ne emotioneaza aproape deloc aceste antate Kamikaze. Caci, atunci cand ajungi sa te sinucizi ucigand alti oameni, ceva din umanitatea intrinseca conditiei comune s-a rupt iremediabil. A aduce oameni in acest punct de ruptura este indamisibil.

    2) In privinta expunerii mediatice diferentiate.
    In primul rand, capacitatea de influenta a opiniei publice occidentale asupra ISIS sau asupra regimului oficial sirian este probabil nula. Din pacate, se dovedeste la fel de nula in contact cu vointa absurd si pagubos dominatoare a Israelului. Ar fi trebuit sa fie altfel, fara-ndoiala.
    In al doilea rand, Israelul se pretinde o tara occidentala, europeana (vezi participarea la evenimentele sportive europene), legalista, civilizata si civilizatoare. Ca adevarul este in alta parte, se poate vedea cu ochiul liber. Media trateaza insa – si inca – Israelul conform standardelor pe care pretinde ca si le asuma, clamandu-le (desi neaplicandu-le, cu o constanta demna de o cauza mai buna). Dar este in logica lucrurilor.
    Atacul perfid, brutal si constant asupra mediilor de informare occidentale din partea autoritatilor israeliene (http://www.lapresse.ca/international/dossiers/offensive-israelienne-a-gaza/201408/02/01-4788727-rsf-espagne-denonce-les-pressions-incessantes-disrael-sur-des-journalistes.php) risca sa apropie inca si mai mult aceasta tara de imaginea unei republici salbatice si bananiere in ochii celor din comunitatea carora Israelul pretinde ca face parte.

    3) In fine, faptul ca exista crime si in alta parte nu absolva crimele comise prin comanda statala, nici crimele de razboi, nici crimele impotriva copiilor care au loc, in aceste zile, in Gaza.

    • La Obor este o demonstratie a Hamasului. Sint in jur de 20 de arabi care sint priviti de romani cu toleranta sau poate cu indiferenta. Pentru ca articolul este echilibrat as remarca doar ca el se adreseaza unui sector de cititori bine informati. Draga Ionut nu pierde ocazia si da o fuga pina la Obor.

      • Ca sa ce, draga Smaranda? Pt a ma convinge ca nu sunt decat 20 si, eventual, doar ARABI? Si ca probabil ne par ciudati. Sau rau imbracati. Sau DIFERITI. Si ca aceasta alteritate ar justifica atunci crimele. Pt ca atunci cand esti diferit poti fi si omorat, nu-i asa?

        Israelul ERA depozitarul Shoah, al crimei comise impotriva celui diferit, al celuilalt, aproape si totusi indepartat. Astazi, din nefericire – si o spun cu nesfarsit si sincer regret – israelienii, dar si evreii din lumea larga, cu cateva notabile totusi exceptii, isi batjocoresc, prin ceea ce fac, suferinta si martiriul bunicilor. Il anuleaza, batjocorindu-l.
        Aceasta crima simbolica impotriva propriului eu reprezinta in sine o mare tragedie. Pierderea acestui inestimabil capital simbolic este de neinlocuit. Pentru poporul evreu in primul rand, dar si pentru umanitatea pe care ne-o dorim in general. Imi pare rau ca nu vedem mai departe de lungul nasului. Imi pare rau ca nu vedem, filo-israelienii in primul rand, dezastrul produs de aceste razboaie de agresiune disproportionate si paguboase.

        Israelul ERA poporul mic si viteaz, de 3 milioane de oameni ce infruntau 300 de milioane de adversari amenintatori, ostili, agresivi. Era David, infruntandu-l pe Goliat. Azi rolurile s-au inversat.
        Astazi Israelul mentine in lagare de concentrare, sub cerul liber, milioane de prizonieri. Cum poti trai intr-un loc fara resurse, cu frontierele inchise, inconjurat de tancuri, de guri de tun, de vase de razboi si survolat de drone si avioane militare si de o armata inamica infinit superioara numeric, tehnologic, informativ? La ce te vei gandi, cum vei trai, ce vei face? Si, mai ales, cum vei reactiona?…
        Imi pare rau sa o spun: Israelul de azi tradeaza si deserveste ca niciunde nicicand iudeitatea profunda si imanenta, mai eficient decat ar face-o orisice adversar declarat. Israelul traieste in fapt o mare tragedie. Cand imbraci mantia calaului iti asumi riscul unei uri care merge departe. O ura de sine, in primul rand.

        In fine, o remarca sociologica: schimbarea de paradigma in politica israeliana este posibil sa fi fost provocata de afluxul masiv de noi imigranti din fosta URSS, care au integrat putin sionismul de pionierat (dar care integrasera bine stalisnismul copilariei) si care si-au asumat inca si mai putin inteligenta politica si mostenirea morala lasate de parintii fondatori. Oricum, sunt putin convins ca politica D-lui Sharon ar fi in asentimentul, sa spunem, al D-nei Golda Meir. Dar aceste considerente sociologice vor fi putin retinute de Istorie.
        Sa ne amintim doar ca, atunci cand Franta a dorit sa ingenuncheze DEFINITIV Germania dupa Primul razboi mondial punandu-i conditii injositoare, umilitoare si irealiste, nu a facut decat sa deschida larg poarta ascensiunii lui Hitler catre puterea suprema. Din fericire, si unii si altii au inteles aceasta dupa 45. Din nefericire, in interval au murit 60 de milioane de oameni.
        Mi-e teama ca ajungem din ce in ce mai aproape, in aceasta regiune a lumii, de un punct de „non retur”.

      • @Smaranda, la Baneasa se preda un curs despre cum sa ataci persoana daca nu-i poti combate ideile. Astept sa ne spui anul in care ai absolvit, numarul matricol si gradul :)

    • Mergi la Obor! Dupa cum gandesti, vei fi printre ai tai!

      PS: sa afirmi depre Israel ca este o republica bananiera denota o ignoranta care frizeaza imbecilitatea!

  9. Felicitari pentru articol! L-am trimis unor prieteni in Israel care sunt indignati de modul in care media reflecta ce se petrece in Gaza. Ati surprins excelent boicotul media la care e supus Israelul in media occidentala unde e tratat ca „bad guy”. Este de domeniul lui Kafka situatia in care reprezentantul Siriei la ONU cere condamnarea Israelului pentru „masacrul din Gaza”! Am venit aseara din Israel si va pot confirma ceea ce scrieti: armata (si operatiunea din Gaza) au o sustinere aproape unanima din partea opiniei publice israeliene (bannere cu mesaje catre soldati sunt practic peste tot in spatiul public – la intrarea in kibbutzuri, la balcoanele cladirilor, in marile intersectii din orase, pe autostrazi) iar „Iron Dome” este …. Hero of The Day!
    Cat despre solidaritatea arabilor, cetateni israelieni, cu „fratii” din Gaza, aceasta tinde catre …zero!
    PS: chiar daca este in vigoare un armistitiu de 72 de ore, Hamasa continua tirul cu rachete. De data aceasta ele au lovit orasul Betlehem, adica teritoriile palestiniene. Au distrus casa unui „frate”! Bineinteles, vina apartine tot Israelului, pentru ca nu i-au anuntat pe palestinienii din Betlehem cand sunt atacati de palestinienii din Gaza!

  10. Si inca ceva, ca sa nu fiu inteles gresit. Chiar credeti ca o indignare online fata de lipsa unei actiuni hotarate a ONU in Siria ar fi avut vreun impact, avand in vedere ca implicate sint Rusia si China, state carora li se cam falfaie de asemenea mofturi? Plus ca un conflict de asemenea proportii cum e cel din Siria depaseste cu mult posibilitatile de actiune ale ONU, cel putin asa cum o stiu eu.
    In legatura cu Siria, lumea s-a indignat o perioada, dupa care acum vrea sa se uite in alta parte, are impresia ca nu se poate face nimic. Plus ca itele sunt foarte incurcate acolo (nu si pentru dumneavoastra, probabil), la fel si raportul de forte. Nu-mi aduc aminte ca in timpul conflictului din fosta Iugoslavie sa fi fost mari demonstratii pentru pace prin lume. Si cu toata interventia ONU acolo, conflictul a durat ani de zile. In centrul Europei. Erau europenii platiti, manipulati ca sa nu ia atitudine, sa nu se indigneze? Exista pur si simplu un grad de saturatie care, odata atins, nu mai ai ce sa-i faci.
    In cazul conflictului din Israel, aceasta se reactiveaza din cand in cand si mentine interesul pentru o perioada de timp, destul de scurta. Mai exista si sentimentul ca dupa 66 de ani de conflict ar fi cazul sa se termine odata. Si ca, data fiind disproportia neta de forte din ultimii 30 de ani, solutia pentru incheierea conflictului sta mai degraba in tabara celui care are forta militara. Plus o doza de antisemitism si de antiamericanism care nu e de neglijat, dar care nu cred ca e hotaratoare.

  11. Banuiesc ca prin tuneluri subterane intra in Gaza miile de rachete, care sint lansate anual catre Israel.

    De aceea cred ca Israelul ar trebui sa ocupe fisia Gaza un timp mai indelungat, pina cind se identifica si anihileaza aceste tuneluri.

  12. Trebuie ca UK si US sa reinfiinteze/finanteze multele posturi in limbi straine ce au fost inchise. O mare prostie inchiderea lor venita din iluzia falsificata pe deplin ca „istoria s-a sfarsit” cum zicea Fukuyama.

    • Evident ca e bine. Mi se pare normal sa protestezi pentru moartea oricarui nevinovat. Numa ca mi s-ar parea normal un protest proportional cu numarul de victime nevinovate.

    • Dragul meu,

      Se pare ca nu ar fi bine, nu ar fi politic corect in anumite cercuri, ma rog, nu ar fi de bon ton. In genere, viata copiilor ucisi de armatele moderne supersofisticate pare sa aiba putina trecere. Si, oricum, trecerea e functie de prestigiul criminalului. Deh!

  13. Stanga europeana sapa de peste 40 de ani mormantul comun al europenilor.
    Sub stindardul generos „Drepturilor Omului” s-au strecurat incetisor -drepturile minoritatilor-sexuale, religioase, etnice, etc. care incetul cu incetul s-au transformat in discriminari pozitive.
    Capac peste toate a avut loc o ofensiva permanenta de auto-victimizare pentru pacatele cele de voie sau fara de voie ale stramosilor lor din epoca coloniala mai ales. Adaugam o negare a originilor crestine a civilizatiei occidentale si nu mai avem decat de asteptat pana cand islamul ne va impune regulile sale.
    Stanga europeana a gasit piatra filozofala si acum se uita sa vada ce e sub ea!

    • Bine zis „auto-victimizare”.
      Sub denumire de „corectitudine politica” se permit tot felul de discriminari pozitive,care de fapt submineaza chiar sistemul care a permis chiar „emanciparea” celor defavorizati/persecutati.Cred ca poate in loc de 2auto-vitimizare” putem sai spunem „canibalism” sau „tesut cancerigen”(de vreme ce se distruge pe el insusi).
      Gasesc corect principiul stangei de a acorda SANSE EGALE tuturor si nu de a pune egal intre toti.
      Intr-adevar de-a lungul istoriei europenii(a se citi ceea ce denumim noi „occident”) au comis multe abuzuri.Nu e absolut deloc gresit sa realizezi ce-ai gresit si ,de ce nu, sa te scuzi.Dar totul cu limita : daca o alta civilizatie (de ex. araba sau chineza) ar fi dominat lumea,ar fi cucerit lumea ,ar fi facut-o probabil cu aceleasi mijloace.Sau poate mai brutal,nu vom sti niciodata cu certitudine.
      Dar sa te flagelezi la nesfarsit pentru ca stramosii tai au reusit sa cucereasca lumea,sa isi impuna modelul de civilizatie si sa iti asigure tie (generatia europeana curenta) un nivel ridicat de bunastare si emancipare este deja de-a dreptul stupid.

  14. Nu cred că se pot da răspunsuri solomonice la toate întrebările date mai sus. Dar cred că punctele de interogare, prezentate decent și cu un minimum de informare, nu ar trebui să deranjeze într-o discuție civilizată.
    Văd că este o tendință de a critica atitudinea unora față de ce se întâmplă în Gaza în baza unui presupus antisemitism și antisionism latent. Poate există posesorul unui detector de troli- ar fi util atunci, să vedem și care din atitudini sînt generate de prejudecăți anti-arabe. Dar să ieșim din logica asta otrăvitoare, în sensul în care orice luare de atitudine sau comentariu ar fi alimentate de un discurs subliminal. Cred că ar fi util și pentru standardul acestui forum.

  15. Dincolo de faptul ca s-a nascut poet, romanul s-a mai nascut si aprig luptator impotriva exceselor ‘corectitudinii politice’, pe care o considera un fel de boala extrem de contagioasa. Pentru Dl. Lazescu, indignarea opiniei publice si a media occidentale in fata razboiului de exterminare din Gaza e o mostra de corectitudine politica. Pentru ca nu acorda atentie si importanta egala altor victime, pentru ca nu ia in considerare motivele tuturor partilor implicate si cate si mai cate. Da, e adevarat, publicul reactioneaza emotional. Da, Hamas are o raspundere imensa pentru ce se intampla. Dar asta nu reduce cu nimic raspunderea – si culpabilitatea – armatei israeliene.
    Puteti renunta la obsesia autohtona de dreapta legata de corectitudinea politica? Puteti sa ma credeti pe cuvant, nu va paste niciun pericol, boala nu se extinde. Si nu e o boala. Ce intelegeti dvs. prin corectitudine politica e un fenomen absolut marginal in Europa. Restul (adica lucrurile la care va referiti efectiv cand folositi termenul asta) e sustinere a unor cauze de pe alte pozitii ideologice – asta va nemultumeste pe dvs, de fapt.
    Cam asta e treaba cu ‘liberalismul’ neaos. Toleranta si pluralism cat cuprinde.
    Toate cele bune.

  16. Alexandru Lazescu: ma mira cum pro-israelienii nu pricep ce prostie este apelul la demonstratii „echidistante” atat impotriva macelului din Gaza cat si impotriva macelurilor din Siria si Irak. E o prostie pentru ca pune pe acelasi plan un stat care afirma ca e civilizat si democratic cu o organizatie pur terorista – califatul lui peshte – care declara clar ca nu-i pasa de nici o lege internationala. Tampeniile interventiilor americane in Afganistan si Irak sunt platite acum de multele mii de morti din Orientul Mijlociu. Evident ca singura solutie este sa-i lasi sa se macelareasca intre ei – shiitzi cu sunnitzi, cu kurzi, alawitzi etc pana se alege un invingator. In aceasta sherparie nu se poate interveni decat cu bomba atomica. Paradoxul este ca palestinienii sunt singura populatie araba cu un nivel de educatie si civilizatie cat de cat echivalenta europenilor; tocmai pentru ca au suferit atatea persecutii si-au facut cu ajutor ONU mai ales scoli si spitale care sunt intr-adevar functionale. Hamasul nu e califatul ala al dementilor din Levant, asta o pot spune miile de cetateni romani din fasia Gaza. Israelul e orb daca nu intelege ca se poate ajunge la pace cu palestinienii prin concesii reciproce. Sau nu vrea, dar asta inseamna ca nu-si cunoaste propriul interes.
    Si o recomandare imperativa: Alexandru Lazescu, daca vrei ca ponta sa nu ajunga presedinte sa nu faci prostia de a recomanda vreun alt candidat caci il vei scufunda definitiv. Sper ca si Aligica sa fi inteles asta.

  17. articolul pune chiar punctul pe i
    Europa are multi naivi. M-am convins. Oamenii o duc bine de mult timp si sunt preocupati cu patratica lor. Toti spera ca altcineva se ocupa de rezolvarea problemelor.
    Ce nu s-a spus in articol este ca in toata lumea s-a instaurat frica. Nimeni nu poate sa critice aceasta religie. Toti se auto-cenzureaza.
    Si inca ceva…extremistii islamisti in 2001 era ceva rarisim. La doar putin peste un deceniu ii vedem peste tot. Deocamdata acumuleaza putere in zonele lor si apoi cu siguranta nu se vor opri acolo….Primavara araba a fost o tentativa esuata, insa lectia a fost invatata. Mai devereme sau mai tarziu regimurile islamiste alese democratic sau impuse prin razboaie sangeroase vor castiga teren.
    Lumea occidentala sufera deja de sindromul Stockholm. Invingatorilor, si mai ales celor de care le este frica, li scuza permit multe. Evreii apropo, sunt niste huliti de toata lumea de secole. Tapul ispasitor…Oricine isi permite sa-i critice pt ca in afara de gaza n-au nici o putere.
    Adevarata problema este bineinteles religia. Si cu niste spalati pe creiere care se roaga cu strictete de 5 ori pe zi, tin post o luna de zile (fara apa si mancare timp de cate 16 ore), etc, n-ai cum sa te intelegi. Singura varianta este sa-i schimbi cu forta. Ataturk a facut-o, dar acum e mai dificil.

  18. Daca pica Assad Intr-o saptamana ISIL cucereste toata Siria. Atunci poate o sa vedeti catastrofa umanitara, cu milioane de shiiti, alauiti si crestini masacrati. Plus ca inca nu se stie cine a folosit arme chimice. Ce se intampla in nordul Irakului este o lectie. De fapt a doua dupa lectia Afghanistan. Adica americanii i-au inarmat pe unii care dupa aceea s-au intors impotriva lor.
    Cat despre arabi:
    http://inliniedreapta.net/situatia-din-gaza-wafa-sultan/
    concludent.

  19. Departe de a cunoaste direct situatia, am sentimentul ca ce se intimpla in Gaza seamana cu revolta din ghetoul din Varsovia de la sfirsitul wwII si reprimarea ei brutala. Istoria se repeta numai ca nimeni nu invata din asta! Totodata canalele media sunt controlate de marile agentii de stiri care filtreaza tot ce nu corespunde intresului politicostrategic de moment al corporatiilor energetice. Dupa parerea mea toata instabilitatea din zona a fost stirnita pentru a subrezi statele bogate in resurse pentru a fi exploatate cit mai profitabil. Dictatorii locali ce la un moment dat au crezut ca pot stabili singuri ce sa faca cu resursele tarii lor au fost urgent debarcati si numai priviti ce s-a ales din Libia, Iraq, Siria. Probabil ca aceste tari nu vor mai ajunge la nivelul la care au fost decit atunci cind se va termina petrolul sau se va renunta la el. Acum miza este Iranul cu cele mai mari resurse de gaz din lume. Mai mari decit ale Rusiei si mult mai aproape de consumatori decit resursele siberiene. De decenii Iranul este demonizat ca nu a mai dorit sa fie jefuit. De ce au ajuns islamistii radicali la putere in Iran? Pentru ca atunci cind poporul a ales liber un presedinte patriot ce a nationalizat petrolul exploatat in mare masura de catre britanici si americani, acesta a fost repede debarcat si inlocuit cu un regim corupt si brutal sustinut de occident dar care a redat petrolul pe mina protectorilor. Priviti o harta si veti vedea ca este mult mai usor sa aduci gaz din Iran in Europa decit din Rusia, numai ca Occidentul vrea toata prajitura gratis iar rusii ii sustin pe Iranieni ca sa nu isi piarda monopolul livrarilor de gaz. Siria era ulimul aliat zonal al Iranului iar Iraqul cu 60% populatie siita ce ar fi putut fi o piedica deja nu mai poate fi numit stat.
    Totul se invirte in jurul banilor in lumea asta mare. Corporatiile indiferent ca sunt occidentale, chineze sau rusesti au aceiasi mentalitate de a face bani indiferbt de ce se intimpla cu oamenii peste care calca. De ce avem in occident somaj si in curind si piinea o vom fabrica in China sau India? Pentru ca asa au decis corporatiile ca e mai bine, sa glaobalizam productia sa eliminam barierele vamale ce ar fi echilibrat un pic discrepanta de dumping social oferit de tarile din Asia in raport cu occidentul. Chiar nu realizam ca mutarea productiei de bunuri aiurea pe termen mediu duce la faliment. Priviti la Germania, tara ce nu si-a relocat productia in comparatie cu restul. Este printre putinele state din UE ce pot oferi speranta propriilor cetateni(mai sunt citeva tari insa aici vorbim de grei). Credeti ca UK, Franta, Italia tari cu o fosta industrie puternica, o mai duc mult pina sa se confrunte cu revoltele maselor de someri?
    Revenind la tema articolului cred ca trebuie privit dincolo de spectaolul oferit de catre sforarii lumii si sa incercam sa judecam situatia oamenilor la nivel uman. Sa nu privim totul ca un film in care asteptam actiune, batai impuscaturi, explozii si singe si sa ne punem in pialea omului de rind care traieste in zonele de conflict si apoi sa ne gindim de ce si cum s-a ajuns in situatia asta. Conflictele sunt stirnite cu buna stiinta si perpetuate din interes. Cine sunt marii producatori de armament ? Sunt doar citiva ce se vor arbitrii si judecatori in acelasi timp. Stopati alimentarea cu gaz a focului si el se va stinge, va va spune orice pompier! De unde au arme cei de la Statul islamic din Levant ca doar nu le fabrica singuri?
    De ce nu protesteaza nimeni ca sunt distruse biserici crestine si ca populatia crestina ori este masacrata ori este fortata sa treaca la islam? Eu cred ca tocmai pentru ca scenariul asa este scris si se va protesta atunci cind va fi convenabil celor ce trag sforile sau nu atit timp cit pe conducta curge gaz sau petrol. Probabil ca in urmatorii ani va veni si rindul Iranului sa fie inhatat si apoi probail ca se vor linisti un pic lucrurile in orientul apropiat cit despre palestinieni probabil ca vor pierde in continuare teren numai bun de constructie pe motive de securitate ale statului Israel. Solutia convietuirii celor doua state Israel si Palestina este doar o poveste pentru creduli. Acum cca 100 de ani in Palestina(actualul Israel locuiau in relativa pace evrei, crestini si musulmani. Odata cu instaurarea staului issrael lucrurile s-au schimat radical iar apartenanta etnica a devenit covirsitor de importanta in a ramine sau nu in casa si pe proprietatea ta daca nu esti etnic evreu. Dreptul istoric invocat de catre Israel asupra teritoriilor palestiniene este unul abuziv. Este ca si cum grecii ar incepe sa invadeze Istambulul spunind ca ei sunt de fapt stapinii istorici ai Constatinopolului si sa incepa sa sa alunge populatia musulmana peste Bosfor sau sa o enclavizeze intr-o zona oarecare daca se poate si lipsita de resurse. Normal mi s-ar parea ca evreii si paletinienii sa cada la pace si sa constituie un stat multietnic cu drepturi egale pentru toti. Suna utopic insa asta ar fi solutia Israelul sa accepte inapoi refugiatii palestinieni din Liban si Iordania si de unde mai sunt daca acestia doresc sa se intoarca.

  20. Ce ar fi fost daca…
    Impotriva istoriei, statul Israel, printr-o decizie a aliatilor din WW2, ar fi fost stabilit in Groenlanda, sa zicem. Antisemitismul ar fi perpetuat in continuare deoarece, sunt convins, acei oameni sa aduca, chiar si acolo, prosperitate. Dar situatia din zona Golfului Persic tot tensionata ar fi fost. Nu Israelul este cauza, nici macar petrolul. Este vorba despre o societate care incearca din rasputeri sa supravietuiasca fara sa tina cont de faptul ca Lumea se schimba. Sa fim seriosi, acele triburi, acea populatie, traieste in evul mediu, cu toate ca folosesc un iPhone sau un Mercedes.
    Poate ca fuziunea nucleara, ca sursa de energie, nu va ganditi la altceva, ii va aduce cu picioarele pe pamant. Si cred ca e valabil si pentru Rusia.

  21. O singura observatie, dupa lectura acestui articol extrem de echilibrat, si plin de bun simt, dupa parerea mea.

    Asa cum bine subliniaza autorul, nimanui nu-i pasa de sute de mii de civili nevinovati arabi macelariti de alti arabi, care prin Siria, care prin Iraq, Libia si cine mai stie pe unde.

    Reactiile extrem de inflamate ale media din lumea, sa-i spunem civilizata, impotriva ofensivei israeliene din Gaza nu au nimic comun cu vreun partizanat pro-palestinian. Palestinienii devin de fapt…interesanti mai ales cand mor, cu cat mai tineri – cu atat mai bine, pentru ca atunci pot, si devin excelente instrumente de propaganda anti-semita.
    Adevarul ascuns in spatele aparentelor nu intereseaza pe nimeni, cu exceptia evreilor, probabil, pentru ca nu serveste propagandei.

    In realitate, e vorba doar de anti-semitism. Acelasi dintotdeauna: pur, simplu, orb si absurd.
    Orb prin Gaza…

  22. Domnule Lazescu,

    Am mai spus-o si o mai spun: marxismul a castigat batalia intelectuala cu liberal democratia in mod special in sistemul educational. Din acest motiv propaganda ce vine dinspre Kremlin sau Beijing are priza la publicul occidental. Spiritul civic si sentimentul de caritate este predat in scoli in termeni pur marxisti si nicidecum in termenii mostenirii filozofiei clasice si a iudeo-crestinismului. Dezastrul se observa in mediul academic si la nivelul politicii internationale. Nu trebuie sa va reamintesc ca UE s-a opus vehement cand s-a incercat condamnarea oficiala a comunismului in aceeasi nota cu cea a nazismului. In orice campus din SUA sau Canada daca intrati purtand insemnele URSS-ului sau cu tricou cu chipul lui Guevara sunteti considerat „cool.” Incercati insa sa purtati zvastica si sa-mi spuneti si mie cum a fost. Ori in aceste conditii ce propaganda credeti ca merge mai bine la astfel de oameni? Cu toate precizarile repetate ca obiectivul rachetei nu a fost scoala ONU ci un individ sau indivizi pe motocicleta si ca racheta nu a lovit scoala direct ci in vecinatatea ei, majoritatea stirilor insista pe faptul ca Israelul a bombardat scoala. Cand au descoperit, asa cum spuneti si dvs. rachetele si armamentul depozitat in scolile ONU, idiotul de Ban Ki Moon nu s-a mai ofuscat si n-a facut Hamas-ul criminal. Ba mai mult, angajatii ONU ce au descoperit rachetele nu au facut altceva decat sa le predea Hamas-ului invocand procedurile de urmat in astfel de cazuri. Este dincolo de orice limita a bunului simt ce se intampla in media in acest caz. Chestiunea e ca e asa de decenii.
    In ceea ce-i priveste populatia Orientului Mijlociu, ati vazut vreun steag rusesc sau chinezesc ars isteric in locuri publice sau in fata ambasadelor in urma atitudinii celor doua tari fata de conflictul din Siria si sustinerii lor fata de Assad? Ash! Dar ia sa incerce un biet autor de benzi desenate sa-l mai ironizeze pe Mahomed sau vreun pastor psihopat din SUA sa promita ca va arde orice Coran ce-i cade in mana. Revolta mea insa este tot pe media pt. ca acolo se deformeaza realitatea prin ideologie sub pretentia obiectivitatii si a dreptului la libera exprimare. A incercat in dimineata aceasta la Vermont Public Radio (VPR) Profesorul Michael Walzer de la Princeton sa demonteze aceasta propaganda.

  23. inteleg din articol ca si si ban kim moon face parte din vasta retea retea stangista finantata de servicile rusesti. http://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/israelgaza-conflict-ban-kimoon-declares-israeli-attack-on-un-school-a-criminal-act-9645278.html.

    si daca tot vorbim de contextul atacurilor hamas si tacticile sale evident teroriste poate binevoiti sa mentionati ca exista si terorism de stat, ca de exemplu cand omori peste 1700 de civili ca sa prevalezi importiva terorismului. fight terror with terror pare a fii deviza dvs., mai ales daca aperi o „socetate deschisa”. ati uitat insa sa mentionati ca gaza este cel mai mare ghteou (sau puscarie in aer liber daca doriti) din lume. si ma intrebam daca stiati de ce sunt asa de multi palestiniei in gaza? pai majoritatea sunt descendentii arabilor care au fost expulzati din teritoriul statului israel in 47-48. si ca sa nu ziceti ca fac propaganda anti-semita poate mai citt si dvs ce au scris istorici israelieni despre acest subiect. de exmlu benny morris sau ilan pappe

  24. intr-adevar un articol bun care prezinta si alte perspective, nu doar cele strict emotionale. nu am nicio afinitate pt evrei, insa nu se poate nega partea lor de „dreptate” in derularea conflictului. niciodata nu exista doar un vinovat! vina este sigur de ambele parti insa proportiile exacte sunt clar discutabile si articolul aduce un plus la dezbatere.

  25. Comparatia cu Siria e mincinoasa atâta timp cat făptașul gazului Sarin nu e Assad ci unii plătiți de serviciile secrete turce.
    Apoi in Siria cu ce e mai buni și-l ca Assad si cine i-a inmarmat pe își isil?

    Prin urmare comparatia Gaza Siria cade in Gaza făptașul a 1900 de morți din care 1200 civili dintre care peste 400 de copii este Israelul

    Acest fapt a fost clar condamnat de secretarul general onu care a spus clar ca Israelul face crime de netokerat in Gaza si ca sa ucizi copii in somn cum face Israelul e cea mai mare Rușine posibila

    Prin urmare articolul Dvs. Este unul clar pro-israelian
    Pana aici toate bune daca n-ar încerca pur si simplu sa ascundăcrimele isaraelului
    Iar cand vine vorba de ascunderea sau minimizarea uciderii a 400 de copii nevinovăției uciderea a peste 1200 de civili rănirea a10000 de oameni distrugerea a peste 80000 de locuințe civile si gonirea de frica bombelor din casele lor a 450000 toate astea sunt crime odioasa de război făcute de Israel nu de Hamas Hamas care are si el pe conștiente trei civili morți

    Prin urmare orice om de bun simt trebuie sa protesteze împotriva celui care omoară copii
    CUM SE FACE ca încercații sa minimizate uciderea unor copiii nevinovăției

    Foarte trist ca nu tresariti la asa ceva!

  26. Ce ma enerveaza este ca incet dar sigur numarul si greutatea minciunilor propagandistice lansate pe aripa CNN si BBC depasesc mincinile lansate pe partea TusiaToday and co.
    Practic ocidentalii liberali si democrati sunt niste minciunosi mai parsivi decat rusii+arabii. Macar minciunile arabilor le mirosi din start minciunile americanilor se descopera dupa vreo doua razboiaie si cateva milioane de morti. Si toate astea se pot fi dovedite matematic.

    Ultimul caz este cel al avionului malaezian doborat in Ucraina. Avionul nici nu apucase sa se prabuseasca pe pamant cand o avalasa furibunda de oficiali americani si ucraineni cu dovezi falsificate din timp urlau pe toate posturile ca Putin e noul binLaden.

    Propagandistii americani si ucraineni uitasera sa spuna ca :
    1) au confiscat toate inregistrarile de la turnurile de control si apoi le-au facut disparute,
    2) cutiile negre predate de rebeli dupa ce tipasera ca le-a furat moscova vor fi verificate 100 de ani pana la un rezultat palpabil,
    3) ucrainenilor le intrase in sange sa devieze majoritatea avioanelor civile de pe rutele normale care ocoleau zona de coflict exact pe deasupra Donbasului si apoi sa ascunda avioane de razboi pe langa cele civile folosindu-la ca scuturi umane exact ca teroristii Hamas,
    4) ucrainenii si americanii au uitat sa spuna ca exact cu vreo 2 zile inainte de incident aveau in regiune vreo 25 de lansatoare de rachete BUK si mutasera cateva exact in zona cu pricina si pe langa ele adusesera un numar record de statii radar indispensabile pentru lansatoarele BUK (culmea rebelii nu au nici un avion)
    4)americanii care aveau o flotila de sateliti militari ultraperformanti deasupra zonei nu au fost in stare drept dovada decat sa posteze cateva imaginii modificate in Photoshop la o rezolutie jenanta pe un cont de facebook – ce poate fi mai penibil de atat
    5) inregistrarile telefonice cu discutii dintre rebeli care demonstrau ca tocmai au doborat un avion s-au dovedit trucate – un puzzle din mai multe convorbiri vechi
    6) fuselajul avionului e plin de gauri de calibrul mitralierei din dotarea SU52 avion ucrainean care era sub burta avionului malaezian doborat de aia au si fost confiscate ramasitele si date la disparuti
    7) avionul a fost doborat exact (ce coincidenta) in momentul cand Putin si Merkel erau sa bata palma peste Ucraina dar atentie FARA APROBAREA AMERICANA exact ca atunci cand era sa se faca pace intre maidan si Yanukovici prin medierea europenilor dar TOT FARA ACORDUL AMERICANILOR si cand (ce coincidenta) brusc niste lunetisti fantomatici disparuti de atunci in ceata au inceput sa traga in multime

    Ca sa spun doar cateva. Va mai amintiti inscenarea marsava cand cu bombardarea pietii din Saraevo cand sarbii au fost dati din start vinovati si bombardati ca apoi sa iasa dovezi ca de vina erau bosniecii+americanii?
    Ramasitele avionului + cutiile negre sunt in mainile occidentalilor plus multe alte dovezi (sateliti, martori, experti etc). Pana acum nu am vazut pe nimeni sa spuna ca rusii au modificat/distrus cutiile negre.
    Daca aveti niste dovezi ca rusii au facut-o lata sa le vad si imi cer iertare in genunchi la propriu si la figurat. Spre deosebire de multi de aici eu nu accept sa fiu mintit de nimeni contrar parerii generale de pe aici cum ca a fi mintit de rusi e nasol iar daca esti mintit de americani e cool.
    Vreau innapoi presa occidentala decenta de acum cateva decenii si nu masina de spalat creiere de acum.

      • Demontarea punct cu punct a propagandei Israelului.
        o regasiti cu dovezi clare aici:
        http://www.huffingtonpost.co.uk/mehdi-hasan/gaza-israel_b_5624401.html

        Aceasta propaganda israeliana ati reluat-o in acest articol, numai ca azi lumea mai citeste si The Guardian, Sky News, Washington Post sau Le Monde nu numai „Scanteia lui Brucan, si Pauker din anii 50”

        Multe din minciunile israeliene ex. „scuturi umane” etc…sunt reluate fara dovezi in articolul
        dvs desi sunt demontate de ziaristi britanici prezenti in Gaza.

        Prin urmare articolul, dvs este unul vadit pro-israelian care incearca minimizarea crimelor Israelului din Gaza (peste 1200 civili ucisi, peste 10000 raniti, peste 450.000 de refugiati aproape 100.000 de locuinte civile distruse) Si mai presus de toate uciderea de catre Israel a 412 de copii nevinovati

        TRIST! Dvs aveti copii? Va pasa de ei? Daca da atunci respectati orice copil de pe planeta asta

        Daca nu, rezulta ce a rezultat

    • Si evreii au fost de fapt cei care au creat 9/11, nu?

      E incredibil ca oameni care au trait pe pielea lor propaganda comunista inca mai pun botul la aceeasi propaganda la 25 ani de la eliberarea de comunism. Probabil ca a ramas in singe.

  27. Uciderea unui copil e un act descalificant din punct de vedere uman ca atare, dar cand e comisa de cineva cu care stai la masa lipsa de reactie te dezumanizeaza si pe tine. Nu ai de ales, luarea de atitudine e obligatorie. Poti desigur sa taci, ca Andrei Rubliov, sau sa te retragi, dar daca ramai iti asumi o obligatie.
    De ce credeti ca evreii americani mostenitori ai traditiei spirituale hasidice au manifestat impotriva spunand, de ex., ca Israelul nu este statul evreilor, ci al sionistilor ? Am impresia ca, din nefericire, intoarcerea la locul de bastina a insemnat pentru multi israelieni si o cadere in timp, cu doua-trei mii de ani.
    Daca reactia impotriva atrocitatilor israeliene a fost in Occident mai ales emotionala, nu este mai putin adevarat ca a existat si o reactie ce tine de spiritualitate. Exista mai multe nivele la care persoana umana este valorizata/dispretuita; ce au facut israelienii in Gaza e echivalent cu ce fac teroristii musulmani sau cu ce au facut rusii la Beslan sau fac in Ucraina, e un dispret de sine in ultima instanta.

  28. Da domnule/na Make dupa dumneata chiar si adevarul este tot o inventie Ruseasca si de aceea trebuie sa ne ferim de el. Nu iti bate capul sa analizezi si sa cauti dovezi vezi ca sunt reduceri la Metro si ca sa poti dormi linistit absolut toti cei care nu ridica osanale Americii sunt agenti sovietici. Dormi linistit America lucreaza pentru tine.
    Teoretic puteai sa imi trimiti de exemplu un link la niste fotografii decente facute de legiunea de sateliti americani militari plasati deasupra Ucraniei care sa demonstreze ca rusii au facut-o dar din pacate nu poti pentru ca nu exista asa ceva si nici alte dovezi.
    Stiu ca am deturnat discutia de la Gaza dar e vorba de razboi si propaganda primele 2 cuvinte din titlul articolului.

  29. Marturisesc ca nu mi-a placut articolul de mai sus. Pur si simplu l-am gasit superficial si lipsit de orice analiza profunda a cauzelor situatiilor conflictuale din Orientul Apropiat si Mijlociu.
    Autorul se lamenteaza de lipsa de reactie a mass mediei occidentale la masacrele comise de Bashir Assad in Siria si reactiile disproportionate (?) fata de ceea ce sa intampla in Gaza.
    Nimic mai fals.Ca unul care traiesc in vest si sunt expus bombardamnetului informational al mediei occidentale, pot spune ca inaintea crizei din Gaza mass media occidentala a fost plina de o propaganda agresiva si subiectiva despre masacrele lui Bashir si indemna zilnic la interventia militara in sprijinul rebelior sirieni.
    Numai cand Camera Comunelor, dupa experienta dezastrului intereventiei in Iraq, l-a urechiat pe Cameron si i-a amintit ca in UK inca mai exista un regim westmisterian si nu un stat presidential, lucrurile s-au mai linistit. Dar numai pentru putin pentru ca dupa 2001 fundmentalistii pietei libere si-au dat mana cu cu fundamentalistii exportului de democratie.
    In anii 70-80 rusii exportau revolutiii in Mozambic, Angola, Etiopia, etc si irosesu pentru cauza nobila (spuneau ei) munca mojocilor care nu aveau accces la carne, pantofi si chiloti. Astazi o noua generatie de exportatori de revolutie, la fel de inteligenti ca si cei ai lui Brejneiv – Andropov si Chernenko, irosesc banii contribuabilor din tarile respective intr-o incercare stupida de accelera cursul istoriei.

    Dupa revolta parlamentului britanic alt aparator al democratiei, Monsieur Sarcozy, a devenit campionul unui interventii in Libia. In final trioul Sarcozy – Cameron – Obama (SCO) a castigat si noii cruciati au intervenit si l-au eliminat pe despotul Ghadafi.
    Peste numai doi ani avem o ilustrare a naivitatii (ca sa nu spun altfel) extreme a acestor ideri (si consilierilor lor). Astazi Libia este rupta in doua si in stare de anarhie totala. In Siria luptatorii pentru democratie ai triolului SCO s-au tranformat peste noapte in fiarele apocaliptice ale sunitilor (finantati si de wahabitii din Arabia Saudita si Qatar). In Iraq aceiasi situatie, in plus Iraqul a devenit un fel de stat vasal al Iranului (dusmanul de moarte a US) si nu e tarziu pana cand se va rupe in trei permitand kurzilor sa-si creeze un stat propriu (asta si pentru ca kurzii au semnat deja contracte de petrol fara respectarea legilor siitilor de la Bagdad). Rezultatul exportului de democratie: fost inlocuiti niste tirani seculari si adusi la putere niste fundamentalist islamici din evul mediu.
    Egiptul a devenit o democratie, dar cand egiptenii au votat masiv pentru Fratia Musulmana, democratia n-a mai fost buna pentru exportatorii de democratie si militarii egipteni (instruiti la West Point) primesc din nou 1 miliard de dolarii pe an donatie de la US.
    In pur limbaj de Oxbridge: what a f…. .. mess!
    Unii lideri occidental nu vor sa vada dezastrul creat de interventia occidentala inceputa in 2003. Singurul care si-a facut mea culpa este primarul conservator al Londrei, Boris Johnson, care intr-un articol intitulat “Tony Blair has gone mad” ridiculizeaza argumentatia lui Blair ca evenimentele recente din Iraq justifica interventia din 2003.

    Sa revenim acum la subiectul principal al articolului de mai sus. Intamplator am fost in Israel inaintea reinceperii conflictului din Gaza. Am prieteni in Israel si pot sa spun ca am o privire destul de echlibrata aspura situatiei din aceasta tara. Am fost si in West Bank si am vazut la fata locului zidul, coloniile evreiesti pazite zi si noapte de militari israelieni, saracia si mizeria palestinenilor (de mizerie sunt ei vinovati). Ca in toate conflictele care implica nationalism si religie solutia nu este niciodata simpla si de cele mai multe ori ca sa intelegem macar un pic situatia trebuie sa privim la originea problemei.

    Recomand lectura catorva din istorici israelieni mai noi, care au avut curajul sa arunce manusa istoriografiei sioniste care a dominat gandirea si educatia din Israel in ultimii 60 ani. Ma refer printre altii la Benny Morris (The Birth of the Palestinian Refugee Problem, 2004), la Ilan Pappe (The Ethnic Cleansing of Palestine), istoric care a trebuit sa paraseasca Israelul si acum preda la o universitate din UK, pentru ca opiniile sale nu au fost paletabile acasa si, mai recent, la Shlomo Sand.
    Recomand de asemenea o carte foarte buna de Ari Shavit, ziarist la Haretz (Israel, My promised land, 2013) in care originea conflictului palestinean este disecata pe parcursul unui secol prin ilustrarea ei cu experiente personale. Aceast carte, desi criticata dur de Norman Finkestein, ca fiind doar o regurgitare a sionismului (vezi Old wine in broken bottle) este destul de progresista si a fost pentru mine o adevarata fereastra spre intelegerea problematicii palestinene. Cred ca ar fi cazul ca o editura din Romania s-o traduca si in romaneste.
    In esenta toate aceste lucrari vorbesc de o culpa mare a statului evreu, care a permis si incurajat (sau chiar planificat, vezi faimosul plan D) fugarirea localnicilor arabi in 1948 si daramarea cu buldozerele a majoritatii satelor locuite de acestia. Au fost expulzati approx. 750,000 arabi in timp ce toata populatia evreiasca in 1948 era de doar 600,000 locuitori. Spre comparatie imaginati-va ca in 1948 ar fi fost expulzati din Basarabia 4 milioane de basarabeni. Ce s-a intamplat in 1967 poate intr-un comentariu separat. Supravietuitorii (pentru ca au fost si multe masaacre) si-au pierdut casele, pamantul si “patria” (desi nu exista inca o natiune palestineana). Acesti oameni n-au putut sa se intoarca niciodata la casele lor (vezi filmul britanic The Promise, a carui difuzare ambasadele israeliene au incercat s-o blocheze). Este ciudat ca un popor care a militat timp de 1900 ani la dreptul de intoarecere in Erzetz Israel nu admite dreptul la intoarcere al celor fugariti acum 60 ani. In 1993, la tratativele de la Olso, s-a sugerat ca macar acesti refugiati sa fie despagubiti material dupa modelul despagubirilor incasate de Israel de la Germania (vezi Ari Shavit, mentionat mai sus). Urmarea: delegatia israeliana s-a ridicat de la masa si a parasit sala.

    Pe de alta parte nu trebuie uitata stupiditatea, intoleranta si iresponsabiliatea liderilor arabi. In 1948 teritoriile oferite de ONU Israelului erau mult mai mici decat cele detinute dupa 1948 (ca sa nu vorbim de dupa 1967) si arabii au refuzat acest aranjament atacand Israelul. Si-au dovedit imediat incompetenta, poate si lasitatea, 600,000 de evrei au infrant o alianta de 6 state arabe cu o populatie de peste 50 milioane. Refuzul arabilor de a accepta impartirea avea si alte motive decat lipsa lor de simt politic si proasta auto-evaluare militara; parti din teritoriile oferite Israelului (in special regiunea de coasta) n-au facut parte din efemerele regatele evreiesti decat sporadic (au fost controlate cand de egipteni, filistini, fenicieni, greci). Nici teritoriie din interiorul Israelului n-au fost niciodata locuite omogen de evrei. Shlomo Sand argumenteaza, in The invention of the Jewish people, ca insasi notiunea de popor evreu este o creatie a secolului 19; in opinia acestui istoric israelian, evreii de dinainte de 1948 inglobau diferite etnii care aveau in comun doar religia. Acest punct de vedere nu l-a facut foarte popular in Israel si, cum marturisea recent intr-un interview la RFI, l-a facut sa aiba nevoie de garda de corp cand viziteaza Ierusalimul sau chiar Parisul.

    Revin la subiect. De ce este atat de dificil sa se faca pace in Israel?
    Pentru ca de ambele parti avem de-a face cu grupari politice agresive, motivate religios. Cum poti sa condamni un arab pentru ca crede ca Ierusalimul este un oras sfant pentru Islam pentru ca Mohamed a zburat intr-o noapte pana acolo pe un bidviu mitic (desi orasul a fost ocupat de arabi doar dupa moartea lui Mohamed), cand de cealalta parte colonistii din Ierihon (unii nascuti in Franta) iti justifica prezenta acolo prin faptul ca acum 3000 ani Joshua ar fi darmat zidurile Ierihonului sunand din trambite (sunt si alte example la fel de rationale). Conform acestei logici ar trebui ca grecii sa faca o colonie in centrul Istanbulului (interesant cineva a avut aceiasi idee mai sus) sau la Constanta, pentru ca au fost acolo inca de acum 2500 ani sau Casa Alba retrocedata amerindienilor.
    Ca si unele tari arabe in Israel exista o teocratie care directioneaza mai mult sau mai putin discret politica inflexibila a statului si dicteaza colonizarea in W Bank. Numarul scolilor religioase a crescut in ultimii 15 ani de 5 ori, aceste scoli cultiva bigotismul si scot elevi nepregatiti pentru sociatatea de azi, multi ajung someri cu multi copii, dependenti de subventii de la stat. In plus in Israel nu exista casatoria civila, cei care nu vor sau nu pot (daca nu sunt evrei si pe linie materna) sa se casatoreasca religios n-o pot face decat in strainatate. Spun aceasta doar ca sa ilustrez cata putere are asezamantul religios in Israel, in ciuda faptului ca statul este secular, cu o populatie foarte educata si in general toleranta.
    Palestinenii vin dintr-o societatea mai involuata, mai putin educata (desi mult mai educata decat in multe tari arabe) si cu influente externe foarte nocive. Donatorii din Arabia Saudita, Qatar si Iran nu au nici un interes in stabilizarea regiunii, le convine situatia conflictuala existenta. In aceste tari pericolul evreiesc este folosit intr-o demagogie de consum intern. Regele Husein al Iordaniei raspundea la o remarca a israelienilor ca Israelul este inconjurat numai de inamici arabi: credeti ca eu ma simt mai in siguranta fiind inconjurat de atatea tari arabe prietene? In plus elitele palestinene (atatea cate sunt) aleg emigratia pentru ca nu vad nici o speranta. Asta lasa loc extremistilor in controlul destinului celor ramasi.
    In 1951, cand inca se mai putea face pace, palestinenii din Ierusalim l-au asasinat pe Abdullah regale Iordaniei, care intrase in negocieri cu Moshe Dayan. Peste 40 ani va veni randul lui Itzak Rabin sa fie asasinat de evrei, iarasi, pentru ca voia sa faca pace.
    Oricat ar parea de socant liderii Hamas sunt cei mai inteligenti lideri palestineni. Ei sunt fanatici, lipsiti de mila fata de pericolele la care expun populatia civila. Sunt cruzi si inflexibili, probabil un fel de revolutionari de tip Trotzky si nationalisti de tip Irish Republican Army. Recenta declaratie a acestora ca in Algeria au trebuit 10 ani de razboi si un million de morti pentru a obtine independenta si ca in Vietnan si mai multi, este o ilustrare a gandirii lor. Nu cred ca-si mai aduc aminte multi de faptul ca algerienii au inventat bombele umane folosind femei (suicide bombing), la scara istoriei aceste sunt detalii ignorate. Cam asa gandesc cam toti liderii politici, fie ei din vest sau est, chiar daca cei din tarile cu democratii mai vechi nu au tupeul s-o spuna cu cinismul celor din Hamas.
    Liderii Hamas au inteles ca politica de adaptare si reconciliere a celor din W Bank (Fatah si Abbas) n-a dus decat la o capitulare in pasi mici, care nu are alt final decat transformarea teritoriilor detinute de arabi in bantustane. In ultimii 20 ani numarul colonilor evrei din W Bank a ajuns la 350,000. Arabii au dreptate intrebandu-se daca un evreu din Vladivostok, Marseilles sau Illionis este mai indreptatit sa traiasca in Hebron sau Ierihon decat un arab ai carui stramosi sunt acolo de minimum 1200 ani (daca nu mai mult, unii istorici, precum Shlomo Sand, sugerand ca multi evrei s-au converit la Islam devenind astfel palestineni, ceea ce nu este exclus tinand sema de presiunile exerciate de arabi, vezi exemplul sarbilor deveniti bosniaci, ai albanezilor islamizati sau al unor famillii romanesti maghiarizate din Transilvania).
    Colonizarea W Bank este practic ireversibila, iar US si majoritatea tarilor occidentale emit din cand in cand cate un protest timid, pe care nu-l aude nimeni. US blocheaza de 60 ani orice rezolutie a ONU in favoarea palestinenilor. In schimb Israelul voteaza rar la UN altfel decat voteaza US. Totusi exista si exceptii: recent Israelul a refuzat sa condamne Rusia pentru anexarea Crimeii. Poate si din cauza minoritatii rusesti din Israel, dar si dintr-o chestinune de principiu, anexarea W Bank este un fait accompli.

    Cum va evolua situatia? Nu cred ca liderii de dreapta de la Ierusalim au vreun plan pe termen lung. Unii lideri mai de stanga (aflata intr-un purgatoriu prelungit) cred in ideea unui singur stat cu doua popoare (un fel de Belgie sau Elvetie). Asa ceva i-a propus Goldei Meier in 1947 si Abdullah, regele Iordaniei, dar Golda Meier a refuzat acest aranjament. Acest stat unic se impune pentru ca este de neimaginat o retragere a colonilor evrei din W Bank (merita mentionat ca Golda i-a tratat ca nesanatosi la minte pe cei care i-au propus infiintarea primelor colonii in W Bank).
    Ranile atat de pronuntate create de peste 80 ani de conflicte se vor vindeca foarte greu. Numai daca s-ar gasi lideri de tip Mandela si n-ar asasinati din nou poate ca se va ajunge la o intelegere. Un stat unic ar avea insa dezavantajul ca proiectiile demografice nu-i favorizeaza pe evrei, Ghadafi avea dreptate cand spunea ca arabii au o bomba mai puternica decat cea nucleara: uterul. Asta nu pot intelege totusi zelotii de la Ierusalim, care incerca sa creeze un asa zis Israel Mare. Pe termen lung palestinienii vor detine o proportie crescanda din populatie viitorului stat unic si asta chiar daca ultra-ortodoxii din Ierusalim si Ierihon ar continua sa faca cate 7-9 copii. Binenteles ca se poate mentine un sistem de tip Africa de Sud in timpul aparheidului, cu enclave de palestineni, cu prezenta continua a armatei isaeliene in jurul acestor enclave si cu conflicte periodice de tipul celor din Gaza, totusi acest sistem este costisitor si va veni o vreme cand cetatenii isreelieni isi vor pune intrebarea daca merita sa-si sacrifice bunastarea de dragul ambitiilor unei minoritati ultra-religioase.

    Razboaiele se fac cu bani. Progresul catre pace va debuta cand ambele parti in conflict vor inceta de a primi fonduri pentru inarmare. Cei din Gaza primesc bani din Iran, Qatar, Sauditi, UAE si alte tari musulmanae, majoritatea aflate inca in evul mediu; ba mai mult primesc bani si de la Turcia si unele tarile occidentale – toti acesti bani sunt irositi pe rachete primitive si tuneluri pe care israelieniii le distrug la fiecare 5 ani. Qatarul si Sauditii sunt practic controlate de US, care ar putea sa determine aceste tari primitive sa inceteze finantarea extremistilor in Gaza, Siria si Iraq.
    Armata israeliana primeste anual 3.1 miliarde $ de la US, bani care se intorc in mare parte in US prin achizitii militare. O incetare a ajutorului militar catre Israel va aduce beneficii si US dar ar diminua subventile indirecte catre industria de armament din US. Dupa cum vedeti lucrurile sunt foarte complexe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro