Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Războiul Crimeei 2.0

Armand Gosu martie 18, 2014 Analize, Global / Europa
15 comentarii 2,189 Vizualizari

Criza politică dramatică, colapsul re­gi­mu­lui Ianukovici, reorientarea Kievului spre Bruxelles au repus în discuție ecuația de securitate a Estului, în care Ucraina a fost întotdeauna privită de la Moscova ca un important cap de pod, de care depindea echilibrul de forțe în Europa și securitatea Rusiei. De aici și impetuozitatea cu care Kremlinul s-a decis să acționeze, în­căl­când legislația internațională, cutumele de politică externă și comportându-se ca un actor irațional.

Nota de plată pe care Rusia o va plăti pen­tru această aventură va fi consistentă. Li­derii de la Moscova au fost atenționați, iar ei au decis că merită. Așadar, care este obiectivul Kremlinului?

Anexarea Crimeei nu poate fi decât un obiectiv minimal al pre­ședintelui Putin. Crimeea este o peninsulă, separată de con­tinent de un istm strâmt. De la Perekop sau Armeansk se poate bloca intrarea în Crimeea și izola pe­nin­sula, care rămâne fără curent, apă, gaz, legături telefonice. Crimeea înghite mari sume de la bugetul central. Dată fiind co­rupția și criminalitatea din peninsulă, Mos­cova va trebui să aloce 3-4% din bugetul fe­deral autorităților de la Simferopol. Pier­derea Crimeei va deschide o rană pentru Ucraina greu de vindecat. Prin tot ce a făcut în ultimele luni, practic, președintele Putin a împins Kievul, care mai bine de do­uă decenii a navigat între Moscova și Bruxelles, direct în brațele Occidentului. Potrivit unui sondaj difuzat la 9 martie de canalul ucrainean Inter TV, peste 77% din cei intervievați vor aderarea la UE și nu mai puțin de 70% la NATO.

Obiectivul maximal al Moscovei, dictat de rațiuni strategice, este finlandizarea Ucrai­nei, transformarea ei într-o zonă tampon între Rusia și Occident. La ultima întâlnire dintre șefii diplomațiilor americană și rusă, John Kerry și Serghei Lavrov, de la Lon­dra (vineri, 14 martie), Moscova a pro­pus federalizarea Ucrainei, transformarea ei într-un stat neutru politic și militar, statut de limbă de stat pentru limba rusă, alături de ucraineană, adoptarea unei noiConstituții, prin care se asigură o largă au­tonomie regiunilor, recunoașterea drep­tului Crimeei de a-și decide viitorul la referendumul din 16 martie. Dacă criza ucraineană s-ar soluționa prin fe­de­ra­li­zarea țării, atunci când Kievul s-ar apro­pia de Occident și ar vrea să adere la UE șiNATO, Moscova ar putea pilota re­giu­nile din estul și sudul Ucrainei să se se­pare, după scenariul operat în Crimeea, și să adere la Federația Rusă. Iar cu jumă­tatea estică și sudică a Ucrainei anexată, Rusia ar ajunge la Transnistria și la gurile Dunării, având graniță directă cu Ro­mâ­nia. Dar această variantă ar lipsi Mos­cova de un „tampon“ între Rusia și Occi­dent.

Moscova are pârghii ca să forțeze fe­deralizarea Ucrainei și le folosește la Do­nețk, Harkov, în curând și la Odessa, adi­că în estul și sudul Ucrainei. În ziua re­ferendumului din Crimeea, grupări pa­ra­militare proruse au devastat sediul Pro­curaturii din Donețk și au înconjurat clă­direa administrației regionale, păzită de mai multe cordoane formate din trupe ale Ministerului de Interne. La Harkov, al doilea oraș ca mărime după Kiev, tot du­minică, protestatarii proruși au devastat sediul unei organizații ucrainene, au ars în public cărțile de istoria Ucrainei și des­pre Holodomor, marea foamete din pe­rioada stalinistă căreia i-au căzut victime milioane de ucraineni. Sâmbătă, la Har­kov, au murit împușcați doi tineri, alți cinci sunt internați în spital și au fost emise mandate de arestare pentru 25 de per­soane. Potrivit mai multor surse, pen­tru a participa la aceste manifestații vio­lente sunt aduși sute de oameni în au­tobuze fără număr de înmatriculare, toți bărbați între 20 și 40 de ani, bine an­trenați. Printre cererile scandate se nu­mără organizarea de referendumuri pen­tru aderarea la Rusia, după modelul celui din Crimeea. Nu întâmplător, în con­vorbirea telefonică de duminică, 16 mar­tie, cu cancelarul Angela Merkel, Vladimir Putin exprima îngrijorarea față de ac­țiunile antirusești ale grupărilor radicale din estul și sudul Ucrainei, cum pretinsese acum două săptămâni că s-ar întâmpla în Crimeea. După această îngrijorare se știe ce a urmat… Oricum, în apropierea gra­ni­țelor de nord și de est ale Ucrainei se află concentrați 60.000 de soldați ruși. Pentru orice eventualitate, de vreme ce Consiliul Federației a aprobat la 1 martie o rezoluție care permite președintelui trimiterea de trupe rusești în Ucraina „până la nor­malizarea situației“.

În ciuda convingerii președintelui Putin că Euro-Maidanul a fost regizat și finanțat din Occident, la Washington, Bruxelles sau la Varșovia nu se pregătesc grupări pa­ramilitare care să meargă la Kiev, Harkov, Donețk și Odessa. Orice actor rațional în­țelege că o intervenție militară occidentală ar conduce cel mai probabil la un nou război mondial. Chiar dacă instrumentele care rămân la dispoziția lumii civilizate nu sunt spectaculoase, ele sunt eficiente.

Consecințele economice ale sanc­țiunilor vor avea un impact pu­ternic asupra Rusiei. Teama că Europa este dependentă de Ru­sia, iar Moscova trebuie lăsată să ocupe pe cine vrea, ca nu cumva să se supere și să taie gazul, este ridicolă. Mai bine de jumătate din bugetul federal este format din vânzarea resurselor energetice, în special petrol și gaz. Însă majoritatea țărilorUE au redus importurile de gaz din Rusia. Până și prietenoasa Finlandă, între 2006 și 2013 a redus cu 28% importul de gaz rusesc. Dacă Congresul SUA anulează le­gislația care interzice exportul, ame­ricanii ar putea deveni un mare furnizor de gaz pentru Europa.

Se afirmă adesea că Rusia va întoarce spa­tele pieței europene și va exporta în Chi­na. Într-adevăr, China este un mare con­sumator. Prin două conducte se livrează gaz din Turkmenistan Chinei, la o ca­pa­citate de 40 de miliarde m3 pe an. În cu­rând va fi dată în exploatare a treia con­ductă. China cumpără gaz turkmen la prețul de 110-120 de dolari pentru 1.000 m3, de trei ori mai ieftin decât vinde Rusia în Vest. De altfel, Gazprom negociază cu China de cinci ani și nu se înțeleg la preț. Recent, China a început exploatarea ga­zelor de șist cu tehnologie americană. Pen­tru 2015 este prevăzut un volum de 6,5 miliarde m3, iar estimarea pentru 2020 va­riază, în funcție de surse, între 60 și 100 de miliarde m3. Deci, e puțin probabil ca gazul rusesc să ia drumul Chinei.

Oficiali moscoviți spun că in­dustria ge­r­mană este de­pen­dentă de piața rusească, deci doamna Merkel va fi obligată să re­vină la sentimente mai bune față de pre­ședintele Putin. Cifrele spun însă altceva. Doar 3,3% din ex­por­turile germane (36 din 1.094 de miliarde de euro) au mers în Rusia. Cel mai pro­babil, Germania va pu­tea să su­pra­vie­țu­iască pierderii pieței rusești.

Consilierul prezidențial Serghei Glazev asigură opinia publică din Rusia, de câțiva ani, că dolarul american este pe marginea pră­pastiei. Foarte probabil, între 5-12 mar­tie, Banca Centrală a Rusiei a aruncat pe piață obligațiuni americane în valoare de 104 miliarde de dolari, în zilele în care rubla se deprecia vertiginos. Numai că do­larul american n-a reacționat, spre de­zamăgirea Kremlinului. Era și greu să re­acționeze, americanii având pe piață emi­se obligațiuni de 6 trilioane.

De partea cealaltă, americanii au dat pe piață doar 1% din rezerva lor strategică de petrol, iar prețul barilului a coborât de la 107 la 98 de dolari. Bugetul federal al Ru­siei este construit pe un preț estimat de 105 dolari barilul. Washingtonul a mai coborât o dată prețul mondial al pe­tro­lului, în anii 1980. Iar atunci s-a prăbușit Uniunea Sovietică.

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Foarte buna analiza.
    Si mai putin pesimista.
    “Consilierul prezidențial Serghei Glazev asigură opinia publică din Rusia, de câțiva ani, că dolarul american este pe marginea pră­pastiei.”
    Ohoho, inca prin anii `60 invatam la lectiile politice ca pe marginea prapastie s-ar afla capitalismul cu SUA in frunte; doar ca erau pe margine ca sa priveasca la cel de pe fundul prapastiei ;)

  2. bugsy spune:

    …intre timp, Transnistria cere Rusiei examinarea posibilitatii de adrerare la Federatia Rusa!

  3. victor L spune:

    Urmeaza Gagauzia?
    “Presedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresa presedintelui Dumei de Stat (camera inferioara a Parlamentului) a Rusiei, Serghei Naraskin, in care solicita examinarea posibilitatii de aderare a Transnistriei la Rusia, transmite Publika.md.”

  4. boris marian spune:

    bun articol, istoria nu o scriu nici optimiștii, nici pesimiștii, Rusia se consideră moștenitoarea URSS, ce va urma nu se știe, doar previziuni. URSS era de fapt moștenitoarea Imperiului Rus, Occidentul nu poate opune decât proteste, doar nu va începe un alt război moindial. Să nu uităm că primele două războiaie ( sperăm și ultimele) le-a început Germania. Azi nu mai există o asemenea Germanie, slavă Domnului. Rusia se va limita la vechile granițe din 1914, așa cred.

  5. OLeis cuaripioare spune:

    Si de unde marog teoria tamponului, de moment ce intre Polonia, Kaliningrad si Tarile Baltice nu exista niciunul? iar Romania e ca vai de *** ei inconjurata! in UE-NATO?
    (ce sa mai vorbim de Ungaria, Slovacia… complet dependente de gaze si petrol rusesc – cel Putin pana la sfarsitul secolului in curs, niciun petrolier gigant nu va intra pe Dunare pana la Buda si nici nu va trece de stramtorile turcesti – pretul oferit de rusi fiind imbatabil)

    Nu cumva niste austrieci impreuna cu Gazprom si-au luat un Pet rrom?

  6. Unu-2 spune:

    Titlul corect mi s-ar parea “Razboiul Rusiei 2.0″, ca despre aia e vorba.

  7. pragmatic-la-extrem spune:

    A. China nu se va da vreodata LEGATA pe mana Gazprom (Putin). Iar pretul de vanzare si azi este doar 33% din ce vinde in Vest. Un mic boicot si Gazprom e in genunchi
    B. In jurul Crimeei vor apare noi granite, iar granita inseamna costuri si oprelisti.
    C. Daca Turcia inchide Bosforul pt. flota militara rusa, la ce le mai trebuie Sevastopolul?

    PS McCain [proeminent senator REPUBLICAN USA] dixit: “Rusia e o statie de benzina care se crede un stat”.

    • nemo spune:

      A. China n-o sa renunte la acel pret preferential de dragul americanilor,
      asa ca n-o sa fie niciun boicot.

      C. Tucia nu o sa inchida Bosforul ; ce crezi ca stamtoare are poarta cu cheie?? esti naiv.
      daca americanii nu au curaj sa infrunte Rusia, nici Turcia nu o sa aiba. Sevastopolul e bun pt. a pregati debarcari in Romania, Bulgaria , chiar Turcia; Sua nu va risca sa piarda nave in Marea Neagra. Apoi Turcia , s-ar putea sa tinda spre Eurasia, daca tot nu e primita in UE.

      P.S. McCain e un american tipic: “just a stupid american”. Rusia e un mare stat cu mari rezerve naturale; SUA va deveni in curand o statie de benzina a Rusiei. Cat crezi ca o sa tina prietenia SUA cu tarile arabe exportatoare de petrol??

  8. sorin spune:

    Solide argumente care arata ca e vorba de un pariu politic ingamfat. Rusia va pierde iar mogulii/oligarhii rusi si mai mult. Nu este exclus ca si lui Putin sa i se spuna precum lui NS Hrusciov sa-si ia lucrurile din sertare ca a fost inlocuit in timp ce isi petrecea vacanta in Crimeea.

  9. chishtocu verde spune:

    “Orice actor rațional în­țelege că o intervenție militară occidentală ar conduce cel mai probabil la un nou război mondial” – da de unde. Actorii rusi (Putin and co) au inteles foarte bine ca Europa nu se va implica iar SUA este prea departe si total compromisa politic.

    Pana la urma ce argumente morale au natiile vestice? Nici nu mai stim ce au mai invadat, atatea tari au fost… Libia, Mali, Afganistan, Irak sunt doar ultimele. Fiascoul Siria il mai stiti? Au trucat poze si au furnizat arme rebelilor, inflamand conflictul ca apoi sa ceara interventia… Ati uitat? Natiile “democratice”! Sa nu uitam ca si Romania a trimis unica fregata in ape internationale in misiune de suport pentru invadatori “catolici” (nu ma refer la religie)

    Un concept care romanii il inteleg f. bine: pai ce vreti Rusia sa fie “fraiera” care sta dupa dreptul international cand alte state il calca in picioare? Mai stiti ca SUA a invadat Irakul fara rezolutie ONU? Bazat pe o mare minciuna? Eu chiar nu-i inteleg pe analistii astia: sunt toti dusi cu pluta?!

    Stabilitatea in lume si democratia in general se bazeaza pe forte aflate in echilibru. Pai unde mai este acest echilibru cand tu (natiile vestice) iti permiti sa faci “curat” (resursele naturale sunt tinta) pe jumatate de glob fara sa-ti pese de Rusia, si China. Pai natiile vestice sunt cele care au spart acest echilibru, crezand ca Rusia nu va riposta ca e prea fragila economic.

    Aud tot felul de strategii, ca Rusia vrea federalizarea Ucrainei si mai stiu eu ce, Moldova, etc… da de unde! Ele sunt doar vehicule pentru a reechilibra situatia geopolitica. Si fereasca sfantu ca chinezii sa inteleaga si ei ce rusii tocmai au inteles…

  10. Marius spune:

    ˝Obiectivul maximal al Moscovei, este finlandizarea Ucrai­nei˝ (Finlanda membră UE şi posibil viitoare membră NATO) :) ))))))))))))))
    Obiectivul maximal al Moscovei este refacerea completă a zonei de influenţă sovietică şi chiar mai mult!

    • victor L spune:

      @ Marius,
      cuvintul “finlandizare” este mai vechi si poate fi inteles doar din cartile de Istorie.
      Nu e vorba deloc despre ce se intimpla ACUM cu Finlanda.
      De unde cunosti care este “Obiectivul maximal al Moscovei” daca tu nu cunosti ce a facut Moscova cu Finlanda (si pentru ca am scris la o teza despre atacul URSS asupra Finlandei am luat nota 1 (unu)).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Armand Gosu


Armand Gosu

Doctor în istoria Rusiei (Moscova, 1998), predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București. Director de programe... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)