Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Razboiul împotriva terorismului – Cimitirul imperiilor

Theophyle septembrie 11, 2011 Global / Europa, Sinteze
29 comentarii 7,197 Vizualizari

Nota: Materialul prezentat aici poate fi considerat “extracuricular”. Dupa publicarea primului articol am simtit nevoia unor explicatii suplimentare. Bineinteles ca nici acest material nu poate fi suficient pentru a intelege complexitatea problemelor, din nefericire media nu ne poate permite mai mult decat cele 1000 de cuvinte dupa care cetateanul cititor se plictiseste.  “Cimitirul imperiilor” este titlul imprumutat  de la autorul unei carti importante in subiectul discutat – Seth Jones [1].

Teritoriul Afganistanului este de mai mult de 22 de secole teatrul de confruntari intre imperiile lumii.  Intr-un singur secol si jumatate 6 (şase) entitati statale s-au perindat pe acest teritoriu numit istoric si nu pe placul multora “Persia mare”. Intre 1823-1926 teritoriul Afganistanului a fost numit Emiratul Afgan si disputat intre Rusia si Marea Britanie, pustiit de 3 razboaie Anglo-Afgane (1838-1842; 1878-1880 si in 1919)  pe care Marele Imperiu Britanic nu le-a castigat. In 1926 Emiratul Afgan se transforma in Regat, care va fi disputat in continuare intre interesele Marii Britanii, Rusia (din 1920 URSS) si dupa 1939 Germania lui Hitler. Cel de al II-lea razboi mondial atenueaza disensiunile dintre puterile divergente. Dupa inceputul “razboiului rece”, disensiunile continua. In 1973, regatul se transforma intr-o republica cu ambitii democrat-liberale. Guvernul condus de Mohammed Daoud Khan incearca reforme si democratizarea Afganistanului. Dupa numai 5 ani, in 1978, Daoud Khan,  declarat de sovietici ca element pro-occidental, este rasturnat printr-o lovitura de stat de o junta militara condusa de Nur Muhammad Taraki si elemente loiale partidului comunist afgan. Sustinut de sovietici, noul conducator al Afganistanului creaza un partid unic, abolind de fapt partidele politice.

Intre 1978 si 1992, Afganistanul se transforma in Republica Democrata Afganistan. In decembrie 1979, URSS intra in noul stat comunist pentru a sustine prospatul stat comunist si incepe razboiul civil intre comunistii afgani cu sustinerea activa a sovieticilor. In acest razboi au participat toti impotriva tuturor, direct sau prin serviciile secrete (american, pakistanez, indian, iranian, israelian… etc.)  Razboiul va inceta de iure dupa retragerea sovieticilor din 1988 si tratatele de la Geneva (1987–1989). De facto, razboiul civil continua (1989-1992) intre guvernul comunist si elementele islamiste (Talibanii), care au dus razboiul cu sovieticii. Talibanii castiga razboiul si in 1992 Afganistanul este declarat Emirat Islamic, guvernat de talibani. Afganistanul devine vitrina terorismului islamic mondial, sustinand revolutia islamica de pretutindeni, inclusiv in Bosnia, Kosovo, Cecenia si in orice parte a globului unde existau comunitati islamice militante.

Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, Talibanii sunt infranti si alungati printr-o interventie militara. Afganistanul ramane o Republica Islamica (Jomhurī-ye Eslāmi-ye Afganistan) de asta data condusa de lideri “democratici”, in frunte cu Hamid Karzai. De aici ca ne aflam in al 10-lea an al acestei noi entitati si in al 22-lea de razboi civil de la invazia sovieticilor in Afganistan [2]

Problema afgana

Afganistanul prezintă două probleme majore pentru lumea occidentală. Prima şi cea mai actuală (aproximativ de la începutul anilor 80) este insurgenţa islamistă, reprezentată de alianţa între Talibani Afgani şi Islamişti Suniţi-Wahabiţi, de sorginte a Fraţilor Musulmani, care au generat Al-Qaida. A doua problemă, mult mai veche, este producţia de Opium + derivate (Heroina şi crackul). Pentru a avea o reprezentare grafică a problemei secunde, adică producţia de opium şi derivate vezi harta T-1.

Populaţia Afganistanului este atât de eterogenă, încât nu se poate vorbi cu adevărat despre un popor Afgan în sensul clasic al cuvântului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi, probabil că cel mai nimerit termen ar fi Confederaţie etnică, bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth). Vezi harta T-2.

Actorii Geopolitici

Actorii Principali: Afganistan, SUA, NATO, Coaliţia Talibană,  al-Qaida, Pakistanul, Arabia Saudită.
Actorii Secundari Regionali: India, Rusia, Iran, Irak, Fostele republici Sovietice-Musulmane, China.
Actorii Secundari Medieni: Turcia, Israel, Egipt, Ţările Balcanice, Siria-Libanul.
Patroni: SUA, Pakistanul şi Rusia.

Înainte de intra în explicaţii, de ce enumeraţii de mai sus au rolurile pe care eu le atribuiesc, doresc cu umilinţă să spulber câteva idei, care sunt profund înrădăcinate si complet neadevarate.

(1.) Afganistanul nu este o ameninţare serioasă pentru SUA şi nici al-Qaida. Nici măcar drogurile nu sunt o problemă, pentru că piaţa Americana este, de facto, o piaţă capturată de “băieţii” din Sud-America.
(2.) Dezordinea şi luptele necontenite în Afganistan sunt un interes naţional al Pakistanului, care este pe departe cel mai interesat de perpetuarea acestui conflict.
(3.) Pentru Pakistan, războiul Afgan este o sursă principală de venituri, influenţa politică şi bunăvoinţă “Americană”.
(4.) Acelaşi interes îl au şi Saudiţii, care-şi doresc “băieţii” întorşi acasă ca pe un cui în cap. Mai bine să se lupte în munţii Afganistanului decât pe străzile Riadului.
(5.) Diferit de Orientul Mijlociu (Israel-Palestina) în care eu nu văd o rezolvare rezonabilă şi coerentă în generaţia noastră, conflictul Afgan poate fi rezolvat foarte uşor.

Din punct de vedere American, Afganistanul nu este o provocare tactică, adică nu există o primejdie imediată la adresa Statelor Unite. Episodul 9-11 a fost singular. O altă surpriză de acest fel, din aceeaşi regiune, este foarte puţin probabilă. Terorismul Islamic din această regiune s-a adaptat la situaţia existentă pe plan local şi internaţional. În Afganistanul de astăzi sunt prezente numai bazele la nivelul de indoctrinare, antrenament, într-o parte, şi de hartuire şi paralizare a unor forţe occidentale importante, care au fost dislocate pe teren, în alta. Adică metaforic vorbind, aduceţi voi aici cât mai mulţi soldaţi, cu multe “zorzonele” militare ca să putem noi lucra în linişte la voi acasă.

Bazele de recrutare şi de acţiune se află de mult în Balcani, Africa de Nord (Maghreb), Anglia, Franţa şi Canada. Islamismul a dezvoltat o doctrină clasică de “etajare” logistică şi combatantă, bazându-se pe o structura dualistă. Prima structură, cea politică, ideologică şi religioasă – care este din nefericire acceptată de democraţiile occidentale, fiind considerată legitimă şi a doua structura, cea subterană, alimentată financiar şi politic de prima, care în opiniile occidentale este nocivă, periculoasă şi ilegală, dar care este ascunsă şi mascată de legitimitatea acordata de structura legala.

Trebuie să amintesc cititorului avizat, că au existat suficiente cazuri în istoria recentă a umanităţii în care deficienţele legale ale democraţiei au provocat mari catastrofe, fiind exploatate de forţe anti-democratice. Aşadar lupta în Afganistan NU este de fapt o luptă împotriva terorismului, ci o luptă care are la bază alte interese, majoritatea poziţionate în zona resurselor şi a echilibrelor dintre EST-VEST-NORD-SUD. Bibligrafie completa la articolele mentionate la punctul [2].

Mize Geostrategice

(1.) Zona EST-VEST este zona în care două puteri nucleare se află într-un conflict care a generat deja două războaie, încă convenţionale (Pakistan-India). Acest conflict a creat prima radicalizare Islamică, începând din 1949 şi până în prezent. Islamul radical nu se află numai în Iran, el se află, în primul rând, în Pakistan.
(2.) Zona NORD-SUD este cea pe care Afganistanul o foloseşte drept zonă tampon intre resursele energetice din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Cine “stăpâneşte” zona poate asigura un paralelism şi o separare a surselor energetice, pe parcursul lor EST-VEST. Sau, din contră, o cartelizare a lor în mâna unei singure puteri.
(3.) Acelaşi Afganistan este, încă o dată, zona de tampon între Islamul radical propagat de Iran şi cel incipient din statele foste sovietice din Asia Centrală şi de Sud. O cădere a Afganistanului sub influenţa Iraniană ar facilita cartelizarea Islamică a celor doua zone geografice şi implicit a resurselor energetice din cele două zone.
(4.) Interesele Rusiei. De două feluri, cele defensive constau în păstrarea hegemoniei în fostele republici sovietice şi apărarea lor de influenţe islamice radicale. Cele ofensive sunt constituite de visul Rusiei Imperiale care stăpâneşte Orientul Mijlociu. Vis vechi de cel puţin 200 de ani.

Note si Bibliografie:

[1] Profesorul Jones a avut doua  dezavantaje – a fost mult prea realist si sceptic pentru dinozaurii geostrategi  de la Zbigniew Brzezinski incoace si este un om tanar (anii ‘30) lucru destul de dificil in lumea academica de pretutindeni. Astazi Prof. Jones lucreaza ca expert pentru RAND, consiliaza comandamentul trupelor speciale ale Statelor Unite,  este Profesor la Universitatea Georgetown (Washington, D.C) si la Institul Naval din California (Naval Postgraduate School in Monterey, Ca.).
[2] despre razboiul civil din Afganistan puteti citi detalii in articolul “Afganistan: o vale prea departe! “ publicat pe 26 februarie 2011 pe blogul Politeia  si/sau “Afganistan – Studiul de caz” pe situl Politeia Geopolitical Analyses.
[3] Jones Seth, In the Graveyard of Empires: America’s War in Afghanistan, (W.W. Norton, 2009.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Petronius. spune:

    Poate ca problema drogurilor din Afganistan nu ar trebui trecuta prea usor cu vederea.

    Imediat dupa intrarea SUA in Afganistan imi aduc aminte ca in Bucuresti a fost mare “seceta” de droguri. Clinicile de dezintoxicare erau pline si au fost chiar cateva emisiuni pe aceasta tema. dupa vreo doua saptamani, totul a reintrat in “normal”, situatie care continua si astazi.

    Asadar, exista un interes strategic in Afganistan, inclusiv din acest punct de vedere; desigur, nu vorbesc despre bani, ci despre control.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Salut,
      Nu bagatelizez productia de droguri din Afganistan. Am scris ca “Nici măcar drogurile nu sunt o problemă, pentru că piaţa Americana, de facto, o piaţă capturată de “băieţii” din Sud-America..” Adica m-am referit la piata americana.

      Problema nu este cultivarea macului ci contrabanda spre Europa si aici intervine Turcia care castiga multi bani din acest trafic si il faciliteaza la greu.

  2. Tio spune:

    Relatia de cauzalitate pe care o surprindeti in titlu este susceptibila de multe interpretari, inclusiv in ceea ce priveste termenul de “terorism”, care este destul de disputat. Imperiile sunt insa cele care nu numai ca scriu istoria, dar care impun si conceptele, motiv pentru care, off topic si nu prea, as comenta doar ultima parte a titlului, dintr-o perspectiva care se pare ca ne “fericeste”, dupa unii, sau “ameninta”, dupa altii, pe toti. Nu stiu ce este cu aceasta SUEmanie, care a inceput sa fie invocata tot mai mult in ultimul timp, de catre unii lideri politici europeni de dreapta (inclusiv de catre presedintele Basescu!), de stanga (fostul cancelar german Schroeder!!), bancheri sau miliardari (precum americanul Soros!!!). Asa dupa cum vad eu lucrurile, Statele Unite ale Europei, pentru ca despre ele este vorba, reprezinta o noua tentatie totalitara, nascute pe ruinele crizei mondiale. Daca vom privi la pietrele funerare din cimitirul cu pricina vom observa insa ca astfel de constructii politice suprastatale sunt sortite sa nu reziste, mai devreme sau mai tarziu acestea urmand sa se prabuseasca. Cel mai recent imperiu raposat este cel sovietic (1917-1991), dar nici cel american nu se simte prea bine (1776-?), iar daca va fi si un SUE(?-?), dupa cum profetesc unii, cu siguranta nu va ave o alta soarta, impartasind-o pe a tuturor celor care agata democratia in cui…

    • Theophyle Theophyle spune:

      Tio salut :)

      1. Termenul din titlu l-am imprumutat de la un autor de exceptie pe care il apreciez mult. Omul chiar este expert in ceea ce scrie.
      2. Teritoriul numit Afganistan a “ingropat multe imperii.” Pot sa-ti numar de la Alexandru Macedon cam 8-9.
      3. Nu, terorism NU este un termen “disputat”. Ortcine ucide INTENTIONAT oameni nevinovati, civili, neinarmati pentru a obtine un castig politic sau material poate fi etichetat ca terorist. Stat, sau individuali afiliati sau nu.
      4. Nu stiu ce legatura are SUE sau Uniunea Europeana in contextul celor scrise de mine. Nici “dreapta” sau “stanga” nu-si gasesc locul in articolul publicat de mine.

  3. Tio spune:

    Salve Theo!

    La punctul 3 ai perfecta dreaptate, este foarte riguroasa acceptiunea pe care este bine ca ai reiterat-o, dar democratiile occidentale nu inteleg legaturile directe care exista intre dimensiunile politice/ideologice/religioase ale fenomenului si cea militara, altfel nu le-ar fi “legitimat” pe primele, ceea ce este discutabil (am avut in vedere tocmai prima structura a amintitei doctrine de “etajare”).

    Legat de punctul 4… M-da… Nu-ti pun la indoiala sensibilitatea la nuante si diplomatia (desi Zeus e plecat sau pe cale sa plece afara!), dar mie, care nu sunt inregimentat politic, da-mi voie sa nu accept niciun fel de ochelari politici sau ideologici si sa vad putin, nu fara ingrijorare, si in prelungirea “cimitirului imperiilor”…

    O noapte linistita!

    • Theophyle Theophyle spune:

      Tio nu am sa inteleg niciodat ce legatura are plecarea lui Basescu la Washington cu articolul de fata sau ce ochelari ideologici sunt purtati in acest articol. Chiar nu te mai inteleg :( .

  4. n spune:

    respect pt articol! pentru autor!

  5. blitz spune:

    Prea multe erori!
    1. “Cartelizarea” musulmanilor din Iran cu cei din Afganistan este practic imposibila. Cine nu stie ce inseamna diferentele dintre siiti si suniti nu ar trebui sa comenteze! In 1998 Iranul a fost foarte apropape de a-i ataca pe talibani.
    2. Talibanii nu sunt la putere din ’92, ci din ’96. Istoria e mai complicata.
    3. Talibanii nu i-au infrant pe sovietici; ei au aparut mult timp dupa plecarea sovieticilor, ca reactie la haosul extrem. Cei care au luptat contra sovieticilor erau mujahedinii. Sigur, unii dintre ei s-au alaturat talibanilor. Altii li s-au opus. Talibanii nu au existat pe vremea sovieticilor, si nu sunt urmasii directi ai mujahedinilor.
    4. Formularea “zonă tampon intre resursele energetice din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu” nu are nici un sens. Adica cum zona tampon intre doua zone cu resurse enegetice? Tampon ca sa ce, ca sa nu le permita sa faca schimb de petrol si gaze? De ce ar vrea statele din Asia Centrala sa trimita petrol in Iran? Nu are Iranul suficient? Nu are nici un pic de logica.

    De obicei nu scriu comentarii, dar acest aricol mi se pare mult prea slab si prost documentat ca sa-l las necomentat.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Stimate Blitz :)

      Daca luati Wikipedia ca referinta veti avea o mare problema cu multe din adevarurile istoprice.

      Talibanii exista de pe timpul Deobandi.(Darul Uloom Deoband). Adica cam de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. Militii forrmate din acesti Deobandi pe acest numele au existat in Afganistan din 1923 si DA ei au luptat impotriva sovieticilor ca Ulima Pashtun al Taliban uniti sub Pashtunwali (ideologia talibana).

      Daca dumneavoastra credeti ca terorismul islamic are probleme sectariene in interesele lor primordiale gresiti.Adevarat al-Qaeda si persanii shiiti nu “mor” de dragoste. Ce ziceti insa de legaturile stanse intre Iran + Hizbbulah (shiiti) si Hamas (Suniti).

      Singura doctrina care misca acolo este inmaicul comun. Restul chiar nu mai cred ca trebuie sa va raspund,

      Va urez o zi buna!.

      • Catalin spune:

        Nu este chiar asa, stimate domn.

        Miscarea talibana de care scrieti dvs. a aparut in madrasele infiintate, in perioada razboiului afghano-sovietic, de-a lungul granitei pakistano-afghane si in taberele de refugiati afghani. Va reamintesc: talib – student (la o scoala islamica); taliban – studenti, de unde si numele miscarii. Respectivele madrase erau finantate, in mare parte de sauditi, care au profitat de ocazie si au exportat forma lor de fundamentalism, salafismul, pana atunci strain afghanilor, unde era practicat un islam ceva mai tolerant si mai apropiat de sufism, la fel ca si in restul Asiei Centrale. Pashtunwali, despre care vorbiti, codul tribal al afghanilor, si, mai precis, al Pashtunilor/Pathanilor din Afghanistan/Pakistan ii precede cu mult pe talibani si este posibil sa fie anterior chiar si Islamului, la care, de altfel, s-a adaptat.
        Asadar este corecta observatia domnului Blitz cu privire la venirea talibanilor la putere in 1996, cu sprijinul Pakistanului. Alte erori observate de mine: wahabitii nu au nicio treaba cu Fratia Musulmana. Ambii sunt salafi, insa apartin unor scoli de gandire diferita, prima originara din Peninsula Araba, cea de-a doua de la Universitatea Al Azhar. Iar fundamentalismul musulman si extremismul care poate aparea (dar nu este obligatoriu sa apara) asociat acestuia, a aparut in Pakistan mult mai tarziu decat spuneti dumneavoastra, odata cu conflictul din Kashmir.

        • Theophyle Theophyle spune:

          Catalin,

          serios ?!

          Saudi Wahhabis were “the largest funders of local Muslim Brotherhood chapters and other hard-line Islamists” during this time, they opposed jihadi resistance to Muslim governments and assassination of Muslim leaders because of their belief that “the decision to wage jihad lay with the ruler, not the individual believer”

          After Jihad: American and the Struggle for Islamic Democracy – New York : Farrar, Straus and Giroux, 2003, p.47

      • Theophyle Theophyle spune:

        Cine a crezut ca Razboiul din Georgia este din cauza Osetiei a gresit este exact pentru constructia “tamponului” necesar Rusiei :)

      • CFG spune:

        Afganistanul (+Pakistanul) este (sunt) o intretaiere de drumuri … cine face comert, transport, etc, in zona de razboi? Cu cat cres costurile de achizitii ale Chinei in timpul acestui conflict? … India, ce evolutie va avea? … etc. etc.

  6. Tio spune:

    Sint obligat sa protestez ca cineva imi foloseste nick-ul, si reputatia… ;-)
    Rog contributors sa faca ceva.

    Numai adevaratul Tio are dreptul sa-l supare pe Theophyle!

  7. blitz spune:

    Astept totusi sa-mi explicati importanta geostrategica a unui tampon intre doua regiuni bogate in acelasi tip de resurse. Sunt eu mai prost, si nu pricep. E ca si cum daca s-ar descoperi acum rezerve imense de gaz in UE, si nu ar mai fi nevoie de gazul rusesc cineva ar spune ca importanta geostrategica a Ucrainei ar creste, nu s-ar diminua.

    Ahmad Shah Massoud a fost mujahedin? A fost cumva taliban? Din moment ce au existat mujahedini care s-au opus talibanilor, inseamna ca cele doua cuvinte desemneaza realitati diferite. Nu e vorba aici de wiki, ci de logica.

    Wikipedia e o enciclopedie, cu calitatile si defectele unei enciclopedii. E buna mai ales pentru a verifica date, ca sa nu mai scriem ca talibanii au fost la putere din ’92.

    Pentru un exemplu de colaborare siita-sunita pe care mi l-ati dat, va pot da cateva contraexemple. Luptele din Irak intre siiti din sud si suniti din centru; conflictul dintre talibani si Iran; conflictele din Liban, unde siiti si suniti se considera comunitati si religii diferite; incidentele din Pakistan intre siiti si suniti.

    • Theophyle Theophyle spune:

      dle Blitz,

      Nu prea mai am timp pentru discutia asta destul de stearpa. Deci va pot recomanda doua carti aflate in bibliografia majoritatii cursurilor de post-grades. Puteti rasfoi si sa va schimbati (sau nu parerile)

      Roy Gutman : How We Missed the Story: Osama Bin Laden, the Taliban and the Hijacking of Afghanistan; United States Institute of Peace Press, 2008

      Coll, Steve: Ghost Wars- The Secret History of the CIA, Afghanistan and Bin Laden, from the Soviet Invasion to September 9, 2001; Penguin Press, (2008) Asta a primit Pulitzer in 2005.

  8. Shaq spune:

    http://news.bbc.co.uk/1/hi/1162108.stm
    Poate totusi recunoaste autorul greseala si schimba anul preluarii puterii de catre talibani din 1992 in 1996.

    In cartea recomandata Coll,, Steve: Ghost wars.. e la fel. Si in orice carte despre acest subiect. Chiat nu inteleg de ce se persista in greseala.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Dle Shaq,
      Nu persist in greseala – pur si simplu am o parere diferita. Cred legitima, informatiile mele sunt diferite. Ceea ce numiti domnia voastra Talibani au existat si au preluat puterea de-facto in 1992 desi istoriografia poate fi si diferita de parerile mele. Nu este o chestie de incapatanare.

      Permiteti-mi sa ma explic. In 1992 au cazut comunistii lui Mohammad Najibullah si s-au formulat acordurile cunoscute astazi sub numele de “Peshawar Treaties”. Singurii care nu au semnat acest acord au fost o grupare care a fost talibana (proto) si s-a numit Hezb-e Islami condusi de primul lider taliban, numele lui a fost Gulbuddin Hekmatyar.

      Reusind sa acapareze puterea in 1993, respectivul a devenit premier intre 1993-1994, fost lider Mujahideen dar care a fost unul din cei care au pus bazele miscarii Talibane. Este cautat pana astazi de americani ca taliban!

      Aveti si documentuul FBI daca doriti!

      http://web.archive.org/web/20080614070534/http://www.state.gov/r/pa/prs/ps/2003/17799.htm

  9. “Profesorul Jones a avut doua dezavantaje – a fost mult prea realist si sceptic pentru dinozaurii geostrategi de la Zbigniew Brzezinski incoace si este un om tanar (anii ‘30) lucru destul de dificil in lumea academica de pretutindeni.”

    Adică cum? S-a născut în anii ’30? Nu prea pare tînăr la cele 80 de rpimăveri ale sale …

    Aaaa, vrei să spui că este “in his thirties”? Atunci tradu corect din engleză: “are (puţin) peste 30 de ani” sau “e în al patrulea deceniou de viaţă” …

  10. bebelak spune:

    Salutare

    n-am m-ai scris pana acum pe contributors, multumindu-ma sa citesc articolele si sa ma enervez sau bucur in liniste. Totusi, pe langa alte aspecte care m-au deranjat si care au fost atinse de alte comentarii inaintea mea, cel mai mult m-a nedumerit urmatorul pasaj:

    “Prima structură, cea politică, ideologică şi religioasă – care este din nefericire acceptată de democraţiile occidentale, fiind considerată legitimă şi a doua structura, cea subterană, alimentată financiar şi politic de prima, care în opiniile occidentale este nocivă, periculoasă şi ilegală, dar care este ascunsă şi mascată de legitimitatea acordata de structura legala.”

    Nu prea pricep, ce ar trebui sa faca democratiile occidentale cu structurile politice, ideologice si religioase musulmane? Nu cred ca autorul vrea sa spuna ca ar trebui tratate din start ca fiind nelegitime, nu?! Sincer, nu vreau sa par interesant, pur si simplu nu inteleg. Daca e vorba despre a considera islamul in totalitatea sa ca fiind terorist prin insasi natura sa, nu astept raspuns…

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna seara,

      Nici prin cap nu-mi trece sa consider o religie oricare ar fi ea ca o religie criminala. Va atrag atentia asupra 2 sau 3 aspecte.

      Primul ar fi ca multe dintre moscheile din occident intretin centre de indoctrinare si strang bani. Este legal in vest. Cand banii astia sunt trimisi in afara granitei statului respectiv pentru a finanta operatiuni ilegale (sa nu le numim teroriste) lucrul devine ceea ce am explicat eu.

      Daca unele dintre aceste centre islamice (construite legal si legitim) devin centre de rectutare pentru tineri care pleaca in Afganistan, Cecenia sau Cornul Africii. Deja lucrurile capata o tenta de alt gen.

      Daca atentatorii din Londra pe 7/7 – 2005 au fost instruiti intr-un asemenea centru cu banii coreligionarilor lor (scutiti de taxe sau ca la noi inlocuesc taxare pana la un % stabilit de lege) si-au pregatit bombele intr-un asemenea centru fiind indoctinati intr-un asemenea centru. Lucruriile stau in felul in care l-am descris.

      Un exemplu:
      http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/northamerica/usa/6630555/Fort-Hood-shooting-radical-Islamic-preacher-also-inspired-July-7-bombers.html

      si din fericire si alt exemplu:
      http://www.gulf-times.com/site/topics/article.asp?cu_no=2&item_no=43819&version=1&template_id=57&parent_id=56

      In postarea urmatoare voi discuta de costurile sociale aleor astfel de manifestari.

    • Murphy spune:

      pana in ziua in care TOTI liderii religiosi si politici musulmani se vor aduna si vor declara, PUBLIC si SOLEMN, ca orice manifestare violenta in numele Islamului este o insulta la adresa lui Allah, Islamul trebuie considerat terorist.

  11. Eneas spune:

    o spun de mult=Afganistanul nu a fost cucerit de nicio putere coloniala ,including Macedonia lui Alex cel Mare !adevaratul cuib al terorismului e Pakistan finantat de Arabia Saudita ,terorismul afgan este o extensie !SUA s-au luat de cine nu trebuia,va pierde, impreuna cu NATO, razboiul si va fi o alta umililinta !sa speram ca va fi doar Afganistanul…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)