Home » Global / Europa » Citesti:

Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune

Denis Cenusa iulie 24, 2017 Global / Europa
3 comentarii 467 Vizualizari

Partidul de la guvernare din Moldova a reușit să modifice sistemul electoral proporțional cu unul mixt, ignorând criticile Comisiei de la Veneția și avertizările instituțiilor Uniunii Europene. Pe 20 iulie 2017, în mai puțin de 5 minute, fracțiunile democraților și socialiștilor, împreună cu 12 deputații transfugi, au votat cu o majoritatea absolută, în total 74 voturi, trecerea la sistemul electoral mixt (votul mixt).

Pentru a minimiza riscul unor proteste în masă, partidul de la guvernare (Partidul Democrat) a organizat votarea pentru sistemul electoral mixt, în lectură finală, cu o zi înainte de închiderea sesiunii parlamentare de primăvară-vară de pe 21 iulie. Cu două zile înainte de vot, pe 18 iulie, Partidul Democrat a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie publică controversat, realizat de IMAS la comanda democraților, care ilustrează o susținere publică pentru schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt. Sondajul democraților cumulează procentele exprimate pentru două sisteme – cel mixt și cel uninominal, declarând că 54% din populație optează pentru votul mixt. În realitate, majoritatea populației sau 35% se expune în favoarea sistemului proporțional.

Același sondaj include întrebări manipulatorii care asociază UE cu o eventuală “sancționare” a Moldovei pentru schimbare a sistemului electoral. “Sancțiunile” specificate în sondaj se referă indirect la asistența macro-financiară de 100 milioane EUR, aprobată de către Parlamentul European pe 4 iulie, care potrivit înțelegerii între instituțiile europene din 6 iunie va fi alocată doar dacă autoritățile moldovenești îndeplinesc precondițiile politice, în particular prevederile opiniei Comisiei de la Veneția din 16 iulie (IPN, June 2017). Din sondaj mai reiese că asistența financiară a UE este o obligație europeană față de Moldova și un drept inalienabil al moldovenilor, iar nealocarea acestei asistențe este interpretată drept “amestec” al UE în politica internă a Moldovei și încălcarea suveranității țării.

Totodată, sondajul pune în lumină negativă societatea civilă și opoziția anti-guvernamentală care s-a opus instituirii sistemului mixt, inclusiv a chemat instituțiile UE să condiționeze alocarea asistenței financiare cu neimplementarea votului mixt. (Vezi Tabelul 1)

Tabel 1. Întrebări din Sondajul IMAS cu privire la sistemul de vot mixt, comandat de Partidul Democrat

Întrebări din sondaj Răspunsul respondenților
Considerați că sistemul electoral trebuie modificat sau? ·        Da – 59

·        Nu – 31

·        NȘ/NR – 10

Cum ar trebuie să fie selectați deputații la următoarele alegeri parlamentare? ·        Sistemul actual de vot (proporțional) – 35

·        Sistemul uninominal de vot – 30

·        Sistemul mixt de vot – 24

·        NȘ/NR – 11

Ce trebuie să facă Parlamentul? ·        Să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția – 38

·        Să se folosească de dreptul suveran de a decide schimbarea sistemului electoral dacă majoritatea cetățenilor vor acest lucru – 53

·        NȘ/NR – 9

Uniunea Europeană
Ce trebuie să facă actualul Parlament dacă majoritatea cetățenilor doresc schimbarea sistemului electoral, iar UE anunță că va sancționa Republica Moldova dacă va schimba sistemul electoral? ·        Parlamentul ar trebui să țină cont de avertismentele UE și să renunțe la schimbarea sistemului electoral – 33

·        Parlamentul ar trebuie să asculte de voința cetățenilor și să facă schimbarea sistemului electoral – 60

Dacă UE va sancționa Moldova pentru introducerea sistemului mixt de vot, cum veți aprecia această situație? ·        Corectă, Moldova trebuie să respecte decizia UE – 30

·        Incorectă, decizia UE este un amestec în politica internă a Moldovei – 17

·        Incorectă – schimbarea sistemului de vot este dreptul cetățenilor și nu trebuie afectat  de decizii din afară – 19

·        Incorectă – Moldova este un stat suveran și are dreptul să decidă ce sistem electoral își alege – 25

·        NȘ/NR – 9

Societatea civilă și opoziția
Un număr de partide și ONG-uri au ales să protesteze împotriva introducerii votului mixt. Ce părere aveți? ·        Părere pozitivă – 26

·        Părere negative – 24

·        Neutră, e dreptul oricui de a protesta – 42

·        NȘ/NR – 8

Dacă va fi adoptat votul mixt intenționați să participați la proteste, demonstrații, marșuri? ·        Da – 27

·        Nu – 70

·        NȘ/NR – 3

Sursa: IMAS

Câteva din deficiențele noului sistem de vot

Pe lângă faptul că sistemul de vot mixt sporește perspectivele electorale ale democraților la scrutinul din 2018, acest sistem poate produce probleme de natură procedurală și politică la organizarea alegerilor. Votul mixt este capabil să destabilizeze procesul electoral încă fragil și să clatine pilonii democrației parlamentare.

Potrivit noilor modificări la Codul Electoral, 51 de deputați din 101 vor fi aleși în cadrul circumscripțiilor uninominale, ceilalți 50  – pe liste de partid în cadrul circumscripției naționale. Circumscripțiile uninominale (la număr 51) vor fi create la nivel de unități administrativ-teritoriale de nivelul 2 – raioane. Un raion cu 55.000-60.000 de alegători cu drept de vot va alege un deputat, iar numărul de deputați desemnați de la o circumscripție va rezulta din mărimea populației raionului (Art. 74). Circumscripțiile uninominale vor fi aprobate de către Guvern, în baza deciziei unei comisii independente a cărei componență va fi stabilită tot de către Guvern. Pe de o parte, profilul circumscripțiilor uninominale va fi puternic influențat de către democrați, care controlează Guvernul. Pe de altă parte, procesul de desemnare a circumscripțiilor poate suferi complicații din cauza inconsistenței demografice a raioanelor. Or, un raion poate fi eligibil pentru a desemna un candidat la alegerile parlamentare dacă numără cel puțin 55.000 mii de alegători cu drept de vot. Datele Comisiei Electorale Centrale însă arată că 12 raioane nu se încadrează în limitele stabilite de legislația electorală amendată. În altă ordine de idei, alte dificultăți pot apărea la formarea circumscripțiilor pentru votanții din diasporă, având în vedere evidența defectuoasă a moldovenilor emigrați. (Vezi Tabelul 2)

Tabel 2. Calculul estimativ al numărului de circumscripții uninominale per unități administrativ-teritoriale de nivelul doi (raioane), municipii, UTA Găgăuzia și diasporă

Numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază pentru scrutinul din noiembrie 2014 Numărul eventual de circumscripții uninominale (55.000 mii de alegători cu drept de vot per circumscripție)
CHIŞINĂU 618.842 11
BĂLŢI 105.533 1
UTA GĂGĂUZIA 130.986 2
Raioane un număr de alegători cu drept de vot care variază între 55.000-110.000 1. Anenii Noi; 2. Briceni; 3. Cahul; 4.Călărași; 5. Căușeni; 6. Criuleni; 7. Drochia; 8. Edineț; 9. Fălești; 10. Florești, 11. Hâncești; 12. Ialoveni; 13. Orhei; 14. Râșcani; 15. Sângerei; 16. Soroca; 17. Strășeni; 18. Ștefan Vodă; 19. Telenești; 20. Ungheni Câte o circumscripție
Raioane cu un număr de alegători cu drept de vot mai mic decât 55.000 1. Basarabeasca; 2. Cantemir; 3. Cimișlia; 4. Dondușeni; 5. Dubăsari; 6. Glodeni; 7. Leova; 8. Nisporeni; 9. Șoldănești; 10. Ocnința; 11. Rezina; 12. Taraclia Nicio circumscripție
Regiunea transnistreană La constituirea circumscripțiilor se va ține cont de datele Registrului de stat al alegătorilor și hotarele unităților administrativ-teritoriale de malul stâng și drept al Nistrului.
Circumscripții uninominale peste hotare (zone geografice) 1. Țările UE, Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein, San Marino, țările din Europa de Sud-Est non-membre UE, Turcia și Israel

2. Țările CSI, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu

3. America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zelandă

Numărul circumscripțiilor în funcție de următoarele: 1) datele misiunilor diplomatice; 2) datele autorităților publice centrale și statistica oficială; 3) înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați în străinătate; 4) numărul persoanelor care au participat la scrutinul precedent; 5) alte date, inclusiv cele solicitate de la țările gazdă.

Sursa: Calculul autorului în baza datelor CEC cu privire la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 și a noilor amendamente ale Codului Electoral cu privire la votul mixt.

Pe lângă riscurile legate de influențarea procesului de formare a circumscripțiilor uninominale, anumite complicații pot apărea din cauza prerogativelor largi acordate Curții Constituționale. Conform noilor amendamente, dacă aceasta nu confirmă legalitatea alegerilor în 34 (2/3) din 51 de circumscripții uninominale, atunci Comisia Electorală Centrală va putea să refuze eliberarea legitimațiilor deputaților aleși (Art. 94). Adițional, lipsesc limitări concrete cu privire la atribuția Curții Constituționale cu privire la anularea alegerilor pentru o anumită circumscripție uninominală, atunci când stabilește că au existat încălcări.

În fine, noua legislație relativizează valoarea voturilor acordate de alegători, dar și pune în pericol corectitudinea rezultatului final. Or, atunci când candidații pe circumscripții uninominale obțin același număr de voturi, câștigătorul este stabilit prin “tragerea la sorț” de către consiliul electoral de circumscripție (Art. 91), fără a fi asigurat vreun mecanism de transparență.

Pragmatism sau slăbiciune

UE a reacționat peste o zi de la votul pentru introducerea sistemului de vot mixt (21 iulie), iar reacția exprimă poziția UE la cel mai înalt nivel – Federica Mogherini, șefa Serviciului de Acțiune Externă a UE și Johannes Hahn, Comisia Europeană. O declarație oficială pe marginea intenției de schimbare a sistemului electoral, deși mai consistentă, a fost lansată anterior, practic o lună în urmă, dar de către Purtătorul de Cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă (19 iunie 2017).

Declarația Mogherini-Hahn indică asupra câtorva aspecte importante. În primul rând, declarația evidențiază că poziția UE este ancorată în recomandările Comisiei de la Veneția, care sunt critice vizavi de votul mixt. La fel, din declarație rezultă că guvernarea de la Chișinău a schimbat sistemul electoral fără a consulta societatea civilă în mod autentic și fără a urma recomandările partenerilor internaționali. Adițional, documentul reiterează faptul că asupra democrației planează riscuri odată cu introducerea votului mixt. Totodată, atât Serviciul Extern, cât și Comisia Europeană reamintesc faptul că vor continua să monitorizeze situația din domeniul electoral, în particular în contextul acordării asistenței macro-financiare și a obligațiunii de a respecta mecanismele instituțiilor democratice.

Evident, declarația Mogherini-Hahn arată o luare de atitudine serioasă, dar conținutul declarației nu exprimă nicio stare de alertă și nici o iritare majoră din partea instituțiilor UE. În loc să dramatizeze lucrurile, UE a decis să adopte o poziție pragmatică, mai ales că asistența macro-financiară pentru Moldova este strict legată de precondiții politice, pe care guvernarea de la Chișinău deocamdată le încalcă. Adoptând un mesaj calm, UE evită antrenarea sa în campaniile de manipulare publică, pe care democrații le folosesc pentru a transfera responsabilitatea pentru eventuala neacordare a asistenței pe seama Bruxelles-ului, încercând, astfel, să șantajeze indirect UE.

În loc de concluzie…

În orice caz, UE are nevoie ca Moldova să îndeplinească reforme, iar, în prezent, altcineva decât democrații nu o pot face, chiar dacă multe reforme sunt mimate sau executate prost. Realitatea dată convine democraților și liderului lor Vladimir Plahotniuc, care prin adoptarea votului mixt continuă să testeze liniile roșii trasate de către partenerii europeni.

Cât timp există această necesitate reciprocă, UE va fi forțată, din lipsa unei alternative la Chișinău, să admită unele devieri de la angajamente, în timp ce Partidul Democrat va tinde să folosească privilegiul unicii forțe politice cu tentă europeană pentru a-și urmări propriile interese politice.

În fine, adoptarea votului mixt în ciuda avertizărilor UE vizavi de asistența macro-financiară demonstrează, pe de o parte, un amestec reușit de planificare strategică și resurse enorme, dar și îndrăzneală și calcul la rece a riscurilor în interiorul Partidului Democrat. Pe de altă parte, aceasta denotă că instrumentul condiționalităților aplicat de UE nu mai este atât de înfricoșător pentru guvernarea moldoveană. Condiționalitățile trebuie resuscitate în mod urgent pentru a întări autoritatea UE și a nu permite răspândirea sentimentelor de desconsiderație față de UE în Moldova și în regiune, în particular, în Georgia și Ucraina.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. eu****** spune:

    Este important sa fie folosite toate instrumentele si masurile care contribuie la accelerarea procesului de modernizare in r. Moldova si nu numai.

    Timpul pare ca se grabeste astazi mai mult ca ieri.

    Orice ocazie ratata astazi poate sa conduca la catastrofa de maine, care este usor de intuit dupa lectiile primite din istoria recenta – adica sa ne reintoarcem la ceea ce a fost odata, cu mult inainte de 1990. Oare asta vrem noi romanii? Oare asta isi doresc cu adevarat moldovenii? Oare UE este pregatita sa devina tot mai activa si mai determinata in executarea rolului ei de supervizor si garant al democratiei, prosperitatii si, in final, al securitatii cetatenilor in aeasta zona si nu numai?

    Istoria se face astazi si nu maine – de aceea astazi este timpul actiunii.
    multumesc pentru articol.

  2. Viaceslav spune:

    Sunt de acord cu ce ati afirmat cu întărirea urgenta a autoritatii UE și a nu permite răspândirea sentimentelor de desconsiderație față de UE în mod special pentru Moldova. Am impresia ca pentru autoritatile din Moldova cerintele de la UE sunt luate ca pe niste recomandari care pot fi acceptate sau nu. Alternativa fata de UE e Rusia si am mai trait in “mare si fericita URSS”. Stim cat de bine ne-a fost atunci.

  3. ion spune:

    PD a avut putine voturi la alegeri, dar s-a imbogatit cu transfugi din PLDM. Intrebarea este ce facem cu aceste sisteme de vot, cand alegem una dar primim cu totul altceva. Se tot repeta acelasi lucru dar in formate diferite.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau Citeste mai departe


E randul tau

off Topic: A-ti dat toti in boala virgulelor?? D-le Cranganu, D-voastra postati des pe aceast platf...

de: ioan

la "America secolului al 21-lea va rămâne o super-putere singulară, absentă, dar, totuși, o super-putere"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)