Home » Armata »Global / Europa » Citesti:

Realist, despre planurile de aparare ale Europei

Edward Lucas noiembrie 25, 2016 Armata, Global / Europa
15 comentarii 1,702 Vizualizari

Cele mai importante discuții pe tema securității europene se poartă departe de ochiul publicului. Una are loc în Marea Britanie: cât de departe este, într-adevăr, dispusă această țară să meargă pentru apărarea Estoniei? Pentru cel mai nordic stat baltic, Regatul Unit este „națiunea-cadru“. Pentru un guvern nerăbdător să demonstreze că Brexitul nu a pus capăt rolului Marii Britanii în Europa, implicarea militară în apărarea Estoniei – însemnând, până acum, 800 de militari plus tancuri și drone – reprezintă un exemplu la îndemână. Dar dintr-o relatare apărută în “Sunday Times“ reiese că Marea Britanie stă pe gânduri dacă să mai amplaseze în Estonia un puternic sistem de rachete, temându-se că Rusia ar putea considera acest lucru drept un demers prea provocator.

Dacă este adevărat, acest gen de gândire este dezastruos. Dacă te temi să instalezi o alarmă antifurt pentru că s-ar putea să-ți superi vecinii, în seamnă că de fapt te lași furat. Presupun totuși că, după câteva icneli și poticneli, rachetele vor fi amplasate. Dar să nu vă așteptați ca toate astea să fie discutate în public. Alarmismul abundă: Rusia a făcut deja treabă bună reușind să sperie opinia publică în Marea Britanie cu riscurile și costurile apărării aliaților noștri baltici.

O altă discuție de culise se poartă și în Suedia, unde comandantul armatei a ordonat refacerea rapidă a unui sistem de rachete pentru apărarea de coastă bazat pe camioane, ca pe vremea războiului rece, unele componente fiind retrase în grabă din muzee și repuse în funcțiune. Un analist finlandez  pe probleme de apărare, vorbitor de suedeză, care apelează la pseudonimul “Corporal Frisk” (Percheziție corporală), a făcut o analiză a deciziei. El scrie:

Faptul că asta sporește substanțial capacitatea Forțelor de Apărare suedeze de a-și apăra apele teritoriale este o veste bună și pentru Finlanda, întrucât acesta este tocmai locul unde liniile noastre de aprovizionare ar putea fi vulnerabile la interceptare fără ca Forțele Navale sau Forțele Aeriene finlandeze să poată face ceva.

Totuși, asta readuce pe tapet o întrebare extem de neplăcută:

Ce  știe comandantul-șef suedez, iar politicienii noștri pretind că nu știu? (Sublinierea îmi aparține)

Răspunsul este că factorii decizionali suedezi știu foarte bine cât de periculoasă a devenit situația din regiune. Era confortabilei politici nealiniate de securitate a luat sfârșit. Cineva va trebui să informeze oamenii despre costurile inerente, și încă destul de curând. Voluntarii în față, vă rog.

Nu că Finlanda ar ști să-și explice mai bine gândirea din domeniul apărării. Această țară, care nu este membră NATO, a achiziționat discret un sistem militar unic, numit JASSM. Este cel mai apropiat de un sistem nuclear de apărare, fără a reprezenta cu adevărat armament nuclear. Numai trei aliați au primit permisiunea Americii de a achiziționa această armă formidabilă – discretă, cu bătaie lungă și extrem de rentabilă – Australia, Finlanda și (anul viitor) Polonia.

Întrebarea pe care și-o pun strategii apărării de la Helsinki este cum să se asigure că Rusia înțelege împrejurările în care țara ar folosi această armă formidabilă. De exemplu, dacă Rusia ar apela la un mic dispozitiv nuclear de adâncime în Marea Barents (pretinzând că a fost provocată de Fortele Navale ale SUA), care ar fi riposta Finlandei? Cu doar un an în urmă, asemenea întrebări de coșmar ar fi părut ceva de domeniul unei fantezii paranoice. Acum ele pun pe jar birourile decidenților.

Nici în Norvegia nu s-a vorbit prea mult de Trident Juncture 2018, cele mai mari și mai impor-tante  manevre NATO din ultimele decenii.

Pentru planurile de apărare, confidențialitatea este importantă, dar pentru aspectul general al problemelor contează și acceptul publicului. Traversăm cea mai periculoasă perioadă din securitatea europeană de la începutul anilor ’80, iar lunile ce vor veni vor fi mai rele, nicidecum mai bune. Dacă urmează să cultivăm o cultură de securitate în care să discutăm deschis pericolele cu care ne confruntăm și modul lor de abordare, atunci acum e timpul să începem.

Traducerea:  Mihaela Danga

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Buna analiza, chiar daca sumara.
    – “Traversăm cea mai periculoasă perioadă din securitatea europeană de la începutul anilor ’80″.
    Da, asa pare; trebuie sa pui si tu “osul la treaba”, nu sa astepti doar ajutorul celor pe care ii injuri zilnic.

  2. Kurt spune:

    Vizitați UE cît mai e….

    ….. . Dar dintr-o relatare apărută în “Sunday Times“ reiese că Marea Britanie stă pe gânduri dacă să mai amplaseze în Estonia un puternic sistem de rachete, temându-se că Rusia ar putea considera acest lucru drept un demers prea provocator.
    Dacă este adevărat, acest gen de gândire este dezastruos….”..

    Ce se întîmplă pe acest continent după Brexit, D. Trump (isolaționism), prezidențialele 2017 în Franța (Fillon e mai amabil cu Moscova…)?

    Brexit 2017-2019 înseamnă tendința spre COMMON MARKET, țelul btitanic de la început, din anii 1974. Deci Uniune Vamală (Turcia e deja în Uniunea vamală cu UE de mult timp, … deci e loc și pentru Serbia, Kosovo, Moldova, Albania, etc…. ) în loc de Schengenland, Euroland, în loc intergare în sens de „mai multă UE /doamna Merkel și F. Holland 2016”. COMMON MARKET poate funcționa cu mai puține repere în UE/ de la Bruessel (monede nationale suverane, norme tehnice nationale la Varsovia, Bucuresti, Budapesta Praga, Bratislava…). Uniunea vamală este o asociere legeră a statelor națiune (nu mai sunt subvenții nerambursabile de la Bruessel /UE 27… Brexit luminează…, eventual credite rambursabile cu dobîndă mai mică decît pe piața liberă a băncilor private, falimentul de stat NR 13 acum , …14 …la Atena…). Deci o cu totul altă UE decît 1956- 1989- 2004- 2007- 2016? Adio Bruesssel /Straßburg …. 2018-2021?

    Cum arată acea UE dorită de „suveraniști-naționaliști” 2016 la Bratislava? Tratate internaționale cu SUA, China, Rusia, India etc., de la egal la egal? Varșovia-Washington / Trump- Kacinski… / Budapesta- Peking / Praga- Ankara / Bratislava. New Delhi/ București-Moscova, etc….?

    …”… …” … Pentru planurile de apărare, confidențialitatea este importantă, dar pentru aspectul general al problemelor contează și acceptul publicului. Traversăm cea mai periculoasă perioadă din securitatea europeană de la începutul anilor ’80, iar lunile ce vor veni vor fi mai rele, nicidecum mai bune…. „”
    …”…

    Cît de unită e UE 2016?

    Umbra otrăvită a secolului 20 apasă greu de tot pînă azi în centrul- estic al continentului. Berlin bashing e la modă azi, la Atena /Roma / Varsovia /Budapesta 2016… la București 2018?
    Folosirea secolului 20, cu violenta și cruzimea 1914-1945 nemiloasă, deci acei 30 de ani de măcel și catastrofă continentală /mondială instrumentalizați în relații intereuropene de azi… e acea Europa Nouă a „suveraniștilor- naționaliștilor”,….. frustrați de rezultatele proprii 1989-2016, în plină libertate și cu un „capitalism autohton original specific…”(toți sîrbii intr-un stat national suveran, toți rușii într-un stat, toți românii într-un stat, toți ungurii într-un stat, toți albanezii într-un stat, etc….)?

    Soarta citoyenilor în România liberă 2016- 2018- 2021 e decisă la București (nu e decisă de loc la Bruessel, Washinton, Moscova, Berlin, Paris…)!
    Un hegemon nu e prevăzut în UE / AQUIS COMMUNAUTAIRE 1956-1989! Nu e prevăzut nici după 1989- 2004- 2007- 2016 (nu e cerut, căutat s-au impus de Berlin… nu există un pericolul real al unei „Deutsche Europa” în secolul 21 /De Gaule, De Gasperi și Adenauer stiau asta foarte bine 1956 la tratatul de la Roma, actul de constituire al EWG Europäische Wirstschaftsgemeinschaft cu 6 state fondatoare… Uniunea economica europeană 1956, … transformată mai tîrziu pas cu pas în UE, înainte de 1989).
    UE a trecut, a supravietuit toate evenimentele continentale / mondiale 1956-1989-2016 fără prea multe incertitudini. UE bashing se face la Bratislava 2016 /Atena/ Roma!

    … „…Dacă urmează să cultivăm o cultură de securitate în care să discutăm deschis pericolele cu care ne confruntăm și modul lor de abordare, atunci acum e timpul să începem.
    …”…

    UE e fără capacitate militară unită 2016. Ce se întîmplă cu Republica Moldova?
    UE se ascunde în spatele lui Uncle Sam / SUA (Bundresrepublik D. e pentru Westbindung / Adenauer-NATO… dar fără… ….) de mult timp. Ce e de făcut? Ce prezintă Romania la președinția UE 2018?

    Globalizarea mondială are loc și fără influența UE. Transportul extrem de eficient și ieftin maritim (cotainere cu pretul de 1 cent pe kilogram în jurul globului) se face în afară, global, și fără UE.
    UE caută 2017 compromisuri acceptabile, caută numitorul comun cel mai mic pentru 27 parteneri (Paris/Fillon și Berlin /cancelara Maerkel moderează numai….). Decalajul economic în relația est- vest de dinainte de 1989 a rămas neschimbat 1990-2016 (BIP intern UE de 16mii miliarde Euro). Coada din est flutură cu mîta din vest 2016? UE continuă 2017- 2021 în spiritul anilor de la început 1956-1989,cu perturbații noi din centrul est, și modele economice dieferite in sud-estul- mediteranean- balcanic (față de Nord-Vestul UE, mai orientat spre UK /Londra … 500 de ani REFORMATION 2017..). Olanda, Danemarca, Suedia sunt în mod tradițional orientate spre Anglia. La fel Norvegia, Islanda, Elvetia etc. Urmează la un moment dat exemlului de pe insulă? Părăsesc și alții, din Nord-Vestul continentului UE,… asa cum e UE 2016- 2018 -2021?

    Pactul de la Varsovia 1956-1989 / de la Bratislava-Visegrad 2016, nimic nou din est….

    Bucureștiul decide prezentul și viitorul României 2016 – 2018 – 2021. Nimeni altul!

  3. Mircea Modan MirceaM spune:

    Realist, e vorba de planurile unor tari mai mult sau mai putin membre :P necum ale Europei.
    Planurile de aparare europene, in ansamblu, sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire.
    A se vedea politica de securitate si aparare comuna, din care nimeni nu pricepe nimic:P
    PESC, PSAC,AEA, TUE, VP/ÎR, vot in unanimitate sau majoritar, deliberari, audieri si ateliere..cam asta este rezultaul concret al “apararii” comune.
    http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.1.2.html
    O mica mostra:
    “Parlamentul are dreptul de a supraveghea PSAC și de a lua inițiativa de a se adresa VP/ÎR și Consiliului pe această temă (articolul 36 din TUE). El își exercită, de asemenea, autoritatea asupra politicii bugetare (articolul 41 din TUE). De două ori pe an, Parlamentul organizează dezbateri privind evoluțiile înregistrate în implementarea a PESC și PSAC și adoptă rapoarte: unul privind PESC, redactat de Comisia pentru afaceri externe și incluzând elementele referitoare la PSAC, dacă este necesar, și altul privind PSAC, redactat de Subcomisia pentru securitate și apărare.” Pffffff….
    Alta:
    “Deciziile referitoare la PSAC sunt luate de Consiliul European și de Consiliul Uniunii Europene (articolul 42 din TUE). Ele sunt luate în unanimitate, cu unele excepții notabile referitoare la Agenția Europeană de Apărare (AEA, articolul 45 din TUE) și la cooperarea structurată permanentă (PESCO, articolul 46 din TUE), unde se aplică votul cu majoritate. Propunerile de decizii sunt în mod normal făcute de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care acționează, de asemenea, în calitate de Vicepreședinte al Comisiei Europene (VP/ÎR).
    Tratatul de la Lisabona a introdus conceptul de politică europeană în materie de capacități și de armament (articolul 42 alineatul (3) din TUE), deși această politică nu a fost încă elaborată.” Asta e tare de tot…avem conceptul, ce ne mai trebuie si “scule”
    Doar o armata comuna, puternica si bine antrenata , care sa actioneze instant, fara vot unanim (imposibil de realizat) la atacarea oricarui stat membru ar asigura o aparare comuna, atat preventiva cat si reactiva. Restul sunt frectii de care rusii cred ca rad de se prapadesc.

    • Josef Svejk spune:

      Prea multe comitete și comiții. Prea multe unanimități sunt necesare ca sa se urnească fie și un deget. Din așa ceva nu va ieși veci, pururi, Amin, nici un fel de apărare comună credibilă. Și apoi să nu utiăm că responsabila cu apărarea comună a continentului e o nulitate precum Frederica Mogherini. Asta spune totul despre cât de credibile sunt planurile UE vis a vis de apărarea comună.

  4. Harald spune:

    Nu este nicio gândire dezastruoasă, este o abordare responsabilă să nu provoci un conflict pe care nu știi dacă îl poți gestiona. Nicio țară europeană nu e capabilă de o confruntare cu Rusia, iar înțeleapta administrație Obama a creat deja mai multe focare de conflict decât putea gestiona, așa că le lasă moștenire.

    Țările baltice nu pot fi apărate în cazul unei invazii, pot fi doar eliberate ulterior, după modelul Kuwait-ului. Așa că a provoca Rusia să invadeze Estonia ca să captureze un sistem de rachete pe care oricum nu-l vei putea folosi e lipsit de sens. Polonia e singura miză reală, ea se află pe traseul principal est-vest, deci ea trebuie apărată. Inclusiv Suedia, dacă va fi nevoie să apere ceva, va fi nevoie să apere Polonia. Nu Estonia și nu alte aiureli.

    În rest, nu ne putem baza decât pe implicarea Statelor Unite. Orice conflict la care nu participă Statele Unite e câștigat din start de către Rusia.

  5. DanT spune:

    “Traversăm cea mai periculoasă perioadă din securitatea europeană de la începutul anilor ’80, iar lunile ce vor veni vor fi mai rele, nicidecum mai bune.” – posibil.
    Trimiterea de trupe occidentale echipate cu “puternice sisteme de rachete” în Ţările Baltice, la 100 km. de Sankt Petersburg, poate fi interpretată de ruşi drept pregătirea unui atac împotriva lor, caz în care ruşii ar putea ataca preventiv.
    Primele victime ar fi tocmai balticii.
    Agitaţia occidentală anti-Rusia pune în pericol securitatea Europei.
    Iar jurnalişti şi analişti de tipul lui Edward Lucas toarnă gaz peste foc.

    • Harald spune:

      Nu credeam că o să ajung vreodată să subscriu la un comentariu de-al tău, dar asta e. Dacă trebuie, trebuie :)

    • cenzura ftvngt spune:

      Altfel cum ar mai vinde arme. Daca nu exista conflict trebuie stimulata impresia ca exista. Rusia ne tolereaza deocamdata agresiunile si provocarile deoarece este ocupata in Orientul Mijlociu. Rusia nu are nevoie sa ne invadeze, robinetul e la ei.

    • Paul Butoi spune:

      @ Dan T

      Daaa…
      Dv aveti mare dreptate .
      Fara urma de indoiala .
      Suedia / Finlanda / Tarile Baltice o cauta cu lumanarea .
      Si doar au vazut ce a patit Ucraina / Georgia cand Rusia s-a simtit amenintata de fascistii ucraineni / georgieni .
      Suedia ca Suedia , dar Finlanda si Tarile Baltice au uitat cam repede ce au patit in 1939 , cand Rusia s-a simtit amenintata de fascistii finlandezi / baltici / polonezi / romani , …
      Iar faptul ca Rusia a semnat in 1994 Memorandumul de la Budapesta , prin care garanta , impreuna cu USA si UK , integritatea granitelor Ucrainei ( in schimbul renuntarii de catre Ucraina la armele nucleare ramase de la URSS ) nu se pune ; cum ar fi putut sa-si respecte semnatura , daca in 2014 s-a simtit amenintata de fascistii ucraineni ?
      Aud ca intr-un interviu acordat lui Oliver Stone , tov Vladimir explica ca a fost nevoit sa ocupe Crimeea pentru a inlatura amenintarea pe care o reprezenta posibilitatea ca fascistii ucraineni sa inchirieze baza de la Sevastopol fascistilor din NATO / USA .
      Evident , io ma bucur tare ca fascistilor din NATO / USA , vazand ca nu le-a iesit acest plan marsav ( inchirierea bazei de la Sevastopol ) nu le trece prin cap sa-si amplaseze presupusa baza la Constanta ( ca n-ar fi tocmai o problema distanta in plus , vreo 300 de km ) .
      Da’ se stie , fascistii e prosti si rusii e ( mai ales ) dastepti ( de pute ) .
      Pe la inceputul anilor ’80 , am citit intr-o carte gasita la biblioteca ( tiparita la Moscova , in engleza ) ca ” in 1939 , popoarele estonian , lituanian si leton si-au exprimat dorinta de a se alatura popoarelor Uniunii Sovietice ” .
      Cum ziceam , rusii e niste oameni eminamente pasnici .
      Da’ au naturelul excesiv de simtitor , asa ca , una – doua , se simt amenintati .
      Si isi revin doar daca mai ocupa ceva teritorii prin vecini .
      Nu te poti pune cu bautorii de vodca , cel mai bine e sa-i lasi in pace , sa-si faca netulburati mendrele .
      Ca daca te comporti rational / responsabil si iei oarece masuri de aparare / descurajare , nu e frumos – plus ca rusii se simt amenintati .
      Iar fraierii de finlandezi , care le-au tras-o bine de tot rusnacilor in Razboiul de iarna din ’39 – ’40 ( vreo 250 .000 de pierderi , cred ) ar face bine sa urmeze exemplul de atunci al ( atat de ) inteleptei / demnei Romanii , care nu a schitat nici un gest de impotrivire la raptul teritorial impus .

      • Harald spune:

        Și Finlanda a pierdut o parte din Karelia, la fel cum România a pierdut o parte din Moldova. Poziția URSS la finalul WWII a fost mult peste orice ar fi putut face România sau Finlanda, chiar dacă Finlanda s-a comportat mai demn.

        Situația din prezent e oarecum similară, Rusia are astăzi o poziție mult mai bună decât în 1992-1995 și nu e momentul pentru aventuri. Simpla menținere a status-quo-ului, cu țările baltice independente și membre UE și NATO e suficientă deocamdată.

        Rusia mai are nevoie de câțiva ani până să poată fi demolată. După îndepărtarea lui Putin (one way or another) se vor putea face mai multe, în cadrul dezghețului care va urma. Dar deocamdată e bine așa rău cum e.

  6. ion spune:

    UK a garantat integritatea ucrainei si unde e garantia? Riscul s-a materializat, dar garantia se pare ca nu a existat. La fel a fost cu polonezii si chiar romania in WWII. Asa patesti cand te dai mare si tare, influent, dar de fapt esti un mic purice acolo pe o insula. Ei sunt un fel de generali cu uniforma frumoasa pe timp de pace si care dispar sau se transforma pe timp de razboi.

    Ca lectie, trebuie avut propria forta, nu trebuie bazat pe cineva, ca va traversa un ocean sau 2500 km cu oamenii lui si armele lui ca sa te apere, sunt ei prosti dar nu atat de prosti incat sa-si sacrifice oamenii si banii si e normal asa sa fie.

    Eu sunt de parerea ca UE trebuie sa-si faca propria armata impreuna cu nato, nu te poti baza doar pe USA e greu si lor. Trebuie facut un bloc USA, Canada, Australia, Japonia, Corea, UE, si ce mai sunt tari marunte, care sa fie o zona de circulatie libera, piata comuna si zona militara comuna, toate sunt legate. Fiecare membru in zona aceasta sa contribuie in aceasi masura si la forta armata, sa-si securizeze teritoriu, sa poata sa-l apere, sa ajute si pe altii, altfel avem doar hartii.

    • Harald spune:

      @ion – NATO nu există fără Statele Unite, n-are rost să te îmbeți cu apă rece. Iar UK a garantat că nu va invada ea Ucraina. La vremea prăbușirii Uniunii Sovietice nu-și imagina nimeni că Ucraina va trebui apărată tocmai de Rusia. Deși Clive Cussler scria în 1992 despre un război civil în Ucraina, dar Clive Cussler scrie ficțiune :)

      Oricum, ideea e că US și UK nu vor invada Ucraina pentru a o elibera de ruși, așa că poți să le reproșezi ce vrei.

  7. Lucifer spune:

    Începe bâlciul.Care poate să degenereze într-o încăierare.Europa?Europa doarme somnul cel de moarte.

    • Harald spune:

      Tocmai asta e ideea, să nu înceapă o încăierare. Rusia își bate singură cuie în capacul sicriului, Europa nu trebuie să facă nimic, doar să aibă răbdare.

  8. Numbaum spune:

    Ce vor rusii de la noi ? Ca sa inteleg si eu de ce vor sa ne invadeze.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Edward Lucas


Edward Lucas

Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)