Home » Analize »Global / Europa »Societate/Life » Citesti:

Republica Macedonia, o țară aflată în criză din 1991

Alin Cristian Stanescu mai 4, 2017 Analize, Global / Europa, Societate/Life
3 comentarii 2,286 Vizualizari

Instabilitatea politică se adâncește in Republica Macedonia in urma violențelor din legislativul țării, în seara de 27 aprilie 2017, când un grup de naționaliști macedoneni pătrund în Parlamentul de la Skopje în timpul ședinței de numire al unui nou președinte al legislativului. În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, partidul de centru-dreapta al fostului prim-ministru Nikola Gruevski câștigă alegerile legislative, obținând 51 de locuri în Parlament, cu două în plus față de social-democrații lui Zoran Zaev. O majoritate fragilă, rasturnată în final de Zaev în urma formării unei coaliții cu partidele etnice albaneze din Macedonia. Răsturnarea scorului permite noii alianțe social-democrate-SDSM să numească președintele parlamentului și al guvernului. Înțelegerile din interiorul coaliției au rezultat propunerea unui etnic albanez, Talat Xhaferi, în fruntea Parlamentului de la Skopje, lucru ce a reaprins scânteia conflictului inter-etnic dintre albanezi și macedoneni.

Aceasta nu este primul conflict între naționaliștii macedoneni, reprezentați de partidul lui Gruevski (VMRO-DPMNE) și facțiunile politice albaneze. Din 1991 până în prezent, Republica Macedonia a avut diverse tensiuni etnice. De exemplu, din ianuarie până în noiembrie 2001 a avut loc un război de gherilă desfasurat în Nord-Vestul tării între Armata Națională de Eliberare a albanezilor din Macedonia (UÇKM), grupare de gherile albaneză afiliată Armatei de Eliberare a Kosovo și forțele de ordine ale guvernului. La acea vreme UÇKM era condusă de Ali Ahmeti, actualul lider al partidului albanezilor din Republica Macedonia, Uniunea Democrată pentru Integrare (BDI). Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la Ohrid, rezultatul fiind obținerea drepturilor etnice de către albanezi, ei reprezentând 20%-25% din totalul populației de 2 mil. de locuitori pe care îi are Republica Macedonia.

În ultimii 20 de ani, scena politică macedoneană a fost dominată de două mari partide, VMRO-DPMNE si SDSM. De cele mai multe ori, formarea majorității parlamentare și a guvernului s-a realizat prin diferite coaliții, principalele două partide reușind să adune in jurul lor diverse formațiuni politice de mici dimensiuni. Astfel, VMRO-DPMNE a reusit să câștige alegerile parlamentare și să formeze guverne în 1998, 2006, 2008, 2011 și 2014, în timp ce SDSM a câștigat doar în 1994 si 2002.

Succesul VMRO-DPMNE este datorat ideologiei partidului, acesta fiind unul conservator, care promovează naționalismul macedonean. Un alt aspect îl constituie apartenența istorică a denumirii partidului, Organizația Revoluționară Internă Macedoneană (VMRO). Organizația a fost la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX prima organizație politică și paramilitară de luptă împotriva dominației otomane în Balcani. În prezent nu mai putem vorbi de o dominație a otomanilor în Balcani, dar dupa Războiul din Kosovo si conflictul din 2001, in Republica Macedonia s-a conturat așa numita „albanofobie”. După aceste evenimente VMRO-DPMNE s-a declarat principalul actor politic, proclamând ca misiune controlul asupra expansiunii albanezilor pe teritoriul republicii, promovând această doctrină naționalistă aparte care va prinde tracțiune în spațiul public macedonean. Chiar dacă au mai existat coaliții de guvernare ale VMRO-DPMNE cu partide etnice albaneze, de exemplu coalitia din 2006-2008, au existat mereu disensiuni între liderii VMRO si minoritatea albaneză.

Naționalismul macedonean este contestat de toate statele vecine, contestatorul cel mai vehement fiind Grecia, care nu recunoaște existența Republicii Macedonia, din cauza promovării identitare a macedonenilor, considerându-se adevărații urmași ai lui Alexandru cel Mare, grecii considerând acest lucru un fals istoric. Al doilea lucru contestat de greci este denumirea republicii, în Grecia există o regiune istorică cu același nume. De asemenea, bulgarii consideră limba macedoneană un dialect al limbii bulgare, iar populația etnică macedoneană este percepută ca fiind una bulgară. În timp ce grupurile naționaliste albaneze revendică teritorii din Nord Vestul Republicii Macedonia ca fiind parte a Albaniei Mari, sârbii consideră Republica Macedonia un stat neputincios în fața vecinilor ei, Serbia luându-și rolul de „frate mai mare”, implicându-se în problemele republicii cu țările din jur. Naționalismul macedonean promovat de VMRO poate fi considerat o sursă de supraviețuire identitară a statului, dar și un generator de conflict și neînțelegere cu statele vecine.

Din 2006, timp de 10 ani s-a aflat în fruntea guvernului de la Skopje controversatul lider al formațiunii politice VMRO-DPME, Nikola Gruevski. Un om politic deschis pentru un dialog privind integrarea euro-atlantică a Republicii Macedonia, dar și păstrarea unor legături solide cu Kremlinul. În 2008 a încercat negocierea unui acord cu Grecia privind numele Republicii Macedonia, dat fiind că veto-ul Greciei blochează aderarea țării la organizațiile euro-atlantice. În ultima perioadă a mandatului, Gruevski capătă imaginea unui lider autoritar, cel mai probabil datorită lungii perioade de guvernare, dar și promovării politicii naționaliste macedonene. Apare scandalul suspiciunilor de corupție privind finanțările proiectelor de modernizare și construire a unor clădiri oficiale și lucrări edilitare de anvergură în centrul capitalei Skopje, lucrări ce cuprindeau inclusiv construcția unui nou sediu al VMRO, costurile modernizării ridicându-se aproximativ la 566 milioane de euro.

Datorită situației economice precare și corupției, populația macedoneană protestează împotriva guvernului, iar pe 15 ianuarie premierul Gruevski iși anunță demisia, lăsând cale liberă alegerilor anticipate care au loc abia în luna decembrie a anului 2016. Golul de putere lăsat după cei 10 ani de guvernare, tensiunea din societatea macedoneană și disputele politice dintre partidul lui Gruevski și adversarii politici au prelungit starea de criză domestică până la alegeri. Au trecut aproape 6 luni de alegeri si nici până în prezent nu avem un nou guvern la Skopje. În opinia susținătorilor VMRO, alegerea unui etnic albanez la șefia parlamentului și solicitarea albanezilor din coaliție de a declara albaneza ca limbă oficială pe întreg teritoriul R. Macedonia, reprezintă primul pas către dezmembrarea teritorială a țării.

Criza din Balcani nu a rămas fără ecou în lume. UE și SUA doresc încetarea crizei politice și numirea unui nou guvern în urma alegerilor anticipate din decembrie, în timp ce Rusia acuză Occidentul ca fiind principalul vinovat pentru situația actuală din Republica Macedonia. O altă țară apropiată Rusiei, Serbia, acuză implicarea directă a Albaniei în procesul politic din țara vecină, având in vizor crearea Albaniei Mari. În tot acest scandal politic, putem observa o implicare din ce în ce mai agresivă a Rusiei în Balcani prin renașterea pan-slavismului și pan-ortodoxismului.

Republica Macedonia a ramăs cu restanțe în fața partenerilor occidentali pentru aderarea la structurile euro-atlantice. Totodată, problemele cu minoritatea albaneză, corupția, situația politică instabilă și neînțelegerea purtată cu Grecia din pricina denumirii oficiale a țării vor menține starea de criza existentă de 26 de ani. Scenariul unei apropieri a Rusiei de Republica Macedonia nu este exclus, ba chiar se poate repeta, cazul similar fiind cel legat de independența Kosovoului atunci când Rusia a fost de partea Serbiei pe tot parcursul crizei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. OpusDei spune:

    Nu spuneti nimic despre nationalismul albanez, despre terorismul albanez (politicieni de varf din Kosovo, in frunte cu Hashim Thaci), despre mitul Albaniei Mari si de originea resentimentelor antialbaneze din Balcani. Acestia au fost instrumentul de teroare al Imperiului Otoman in SE Europei. O mare parte din ei s-a islamizat in secolelel 17-18, doar pentru a parveni si a-i domina pe ceilallti, care si-au pastrat credinta. Practic albanezul musulman a devenit echivalentul asupririi si inapoierii pe care Turcia a impus-o vreme de secole in aceasta parte a Europei. Lucrurile acestea nu se uita asa usor, iar albanezii de azi nu par prea diferiti. Oare toti sarbii, macedonenii, grecii, au o problema grava sau au niste motive serioase de albanofobie?

    • Babilou spune:

      Si in Tarile Romane, in perioada fanariota, faimoasa Garda Arnauteasca era formata din mercenari albanezi (arnauti). Actiona ca o politie politica, eliminand adversarii si fiind instrument de terorizare.

    • kazomir spune:

      problema ii ca albanezii nu vor sa inteleaga ca ei nu se afla in Albania ci ei se afla in Macedonia, ei ar trebui sa nu incerce sa se impuna, sa vorbeasca albaneza la ei in casa, sa nu impuna bastinasilor (macedonenilor) limba albaneza



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alin Cristian Stanescu


Alin Cristian Stanescu

Alin Cristian Stanescu este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent masterand în cadrul aceleiași facultăți. În trecut a realizat stagii d... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Nu ma asteptam sa ajungeti sa dati citate din Basescu... va discreditati, nu-mi amintesc ca exul in ...

de: neamtu tiganu

la "NATO iese din joc. Se încălzește, pe margine, încălzirea globală (Actualizat 2)"

Cauta articole

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)