Home » Asigurari Sociale »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Revolutia medicala cubaneza: de la solidaritate la liberalizare

Marinela van den Heuvel-Olaroiu decembrie 2, 2016 Asigurari Sociale, Global / Europa, Sinteze
24 comentarii 1,621 Vizualizari

‘’El comandante’’ a murit, traiasca fratele lui. FidelCastro, longevivul conducator al Republicii Cuba, printre ultimele bastioane comuniste din lume, a decedat la o varsta venerabila si se pare, in deplinatatea facultatilor mentale. A supravietuit, celor peste 600 de atentate (asa se zice…) puse la cale pentru a i se lua viata, fumatului de cigars si cancerului de colon. Altfel, se stiu putine despre viata lui personala protejata cu grija de cenzura guvernamentala. Imaginea care va ramane intiparita in constiinta colectiva este de dictator si de revolutionar imbracat in uniforma kaki, cu sapca, barba, privirea pierduta in neant si cu tigara in gura, si/sau tinand discursuri de ore intregi in fata unei multimi aparent interesate.

Dupa ”criza cubaneza” din 1960 Cubei i-a fost impus de USA embargoul politic si economic in prezent in curs de abolire. Ca urmare tara se va confrunta decenii la rand cu o extrema izolare, mai ales dupa destramarea URSS, principalul sau aliat politic si economic. Principala poarta de intrare in tara este Havana, un oras in care trecutul colonial se imbina cu efectele izolarii si ale socialismului nedezvoltat. Pe lista paradisurilor exotice din Caraibe, Cuba a devenit una din destinatiile ecologice pentru scufundatori, reciful de coral fiind printre cele mai bine conservate din lume.

Revolutia cubaneza initiata de Fidel Castro impreuna cu un grup de camarazi, s-a manisfestat deopotriva in sistemul de sanatate. Inainte de revolutie, Cuba avea mai multi medici la mia de locuitori decat tari precum Marea Britanie, Franta sau Olanda, dar acestia erau comasati la oras si in zonele prospere, mortalitatea generala era printre cele mai scazute din lume iar cea infantila printre cele mai scazute din America Latina.

Initiatorul reformelor din sanatate a fost Ernesto Guevara de la Serna nascut in Rosario, Argentina dintr-o familie de clasa mijlocie din descendenti spanioli si irlandezi, si decedat prin executie fara proces, in Bolivia. Che Ghevara a absolvit medicina in 1953 la Universitatea din Buenos Aires. In timpul studiilor medicale, sfatuit de un prieten biochimist cu orientari de stanga, si-a luat un an de sabatical si pe motocicleta, un model vechi de Norton 500 single, a efectuat prima sa calatorie de-a lungul Americii de Sud, descrisa in Diarios de motocicleta: Notas de viaje por América Latina[. Pentru cateva saptamani a lucrat in leprozeria din San Pablo. In aceasta perioada a venit in contact cu conditiile de viata ale muncitorilor si cu inegalitatile sociale, si l-a intilnit pe doctorul Hugo Pesce, specialist in lepra, fondatorul partidului socialist peruvian, care i-a influentat in mod semnificativ orientarea politica si spiritul revolutionar.

Dupa instalarea embargoului american in anii ‘’60 ai secolului trecut, indicatorii de sanatate (printre care mortalitatea infantila) s-au agravat; guvernul a hotarat ca sanatatea populatiei sa devina o prioritate nationala (si asa a ramas pana azi) si sa se introduca gratuitatea la servicii medicale la toate nivele asistentei medicale si pentru toti cetatenii. In discursul-eseu intitulat On Revolutionary Medicine, Che Ghevara a enuntat principiile reformei sanitare motivand cu necesitatea de a schimba concepte: ‘’Often we need to change our concepts, not only the general concepts, the social or philosophical ones, but also sometimes our medical concepts.’’ El a avut cuvinte a de apreciere la adresa medicilor si a  recunoscut responsabilitatilor pe care acestia le au in societate:

‘’Always, no matter what happens in the world, the doctor is extremely close to his patient and knows the innermost depths of his psyche. Because he is the one who attacks pain and mitigates it, he performs and invaluable labour of much responsibility in society.’’

Dar nu a fost de acord cu ‘’individualismul’’ si liberalismul lor, si a dat ca exemplu refuzul unui grup de doctori proaspat absolventi de a merge sa practice medicina in rural, fara a fi platiti dinainte, ceea ce ar putea fi considerat trigger-ul inceperii reformei sanitare.

Calatoriile lui Che in America Latina l-au determinat sa se dedice ajutarii semenilor si sa militeze pentru aparitia unui nou tip de cetatean, sanatos, participativ, solidar si a unui nou tip de medic, implicat in comunitate, aproape de pacient, care sa vrea sa se sacrifice si sa mearga sa acorde asistenta medicala acolo unde este nevoie si nu unde ii este lui cel mai bine:

“Except for Haiti and Santo Domingo, I have visited, to some extent, all the other Latin American countries. Because of the circumstances in which I travelled, first as a student and later as a doctor, I came into close contact with poverty, hunger, and disease; with the inability to treat a child because of lack of money; with the stupefaction provoked by continual hunger and punishment, to the point that a father can accept the loss of a son as an unimportant accident, as occurs often in the downtrodden classes of our American homeland. And I began to realize that there were things that were almost as important to me as becoming a famous scientist or making a significant contribution to medical science: I wanted to help those people.’’

Discursul lui Che despre inceperea reformei in sanatate a fost tinut pentru The Cuban Militia si a determinat in scurt timp exodul masiv de medici in SUA: peste jumatate dintre cei 6000 de medici si numerosi profesori universitari au parasit tara. In aceste conditii Ministerul Sanatatii a inceput ‘’nationalizarea’’ si ‘’regionalizarea’' serviciilor medicale si cativa ani mai tarziu a modificat Constitutia stipuland garantarea de catre stat a acordarii gratuite de servicii (inclusiv stomatologice), organizarea de campanii de preventie dar si obligativitatea cetatenilor cubanezi de a participa la realizarea lor.

Criza medicilor de la sate a fost rezolvata prin introducerea serviciului medical rural si 750 de medici si studenti la medicina aflati in marea majoritate in orase, au fost trimisi pentru tot restul vietii la tara in zonele fara medici. Prin programul de vaccinari obligatoriu si universal au fost eradicate majoritatea bolilor contagioase iar prin cele de educatie maternala si puericultura s-a redus mortalitatea infantila la sub 5 la mia de nou-nascuti (N.B in Romania este de 8,4 la mia de nou nascuti vii). S-au pus bazele unui sistem de sanatate cu medicina integrata printr-o buna colaborare si comunicare intre esaloanele medicale primare, secundare si tertiare, adica intre medicii de familie si nursele comunitare, si specialistii din policlinici, spitale regionale si ultraspecializate. La nivel asistentei primare au fost initiate programe de preventie si de dispensarizare a bolilor cronice, a copiilor si a varstnicilor, a persoanelor cu disabilitati, si de monitorizare si tratament cat mai rapid al acuzelor pentru a evita cronicizarea si complicatiile.

Si in prezent Cuba are un mare numar de medici pe cap de locuitor, cu 1medic/170 persoane, fiind pe locul doi in lume. Dupa absolvirea facultatii, 97% dintre medici fac obligatoriu medicina de familie timp de 3 ani (1 an in spital si restul in dispensare) dupa care se pot specializa, in functie de necesitatile stabilite la nivel national. In facultatile de medicina sunt instruiti in fiecare an cu 40 % mai multi medici de familie decat ar fi necesar pentru a se asigura raspandirea lor in toate colturile tarii. Pana acum mii de medici au fost trimisi pe cheltuiala statului sa faca stagii si sa lucreze in peste 40 de tari; sau sa lucreze in regiuni afectate de dezastre sau epidemii. Criticii sustin ca statul cubanez a exportat si exporta si in prezent medici in schimbul unor beneficii materiale si/sau politice. Un exemplu este trimiterea lor in Venezuela in schimbul petrolului, pentru a imbunatati asistenta mamei si a copilului din aceasta tara si a sprijini realegerea raposatului presedinte Hugo Chavez.

De mai bine de 20 de ani turismul medical desfasurat in spitale de echipe special instruite pentru a raspunde nevoilor pacientilor straini a devenit o importanta sursa de venit a tarii din care se finanteaza si asistenta medicala gratuita. De curand s-a creat o agentie guvernamentala care se ocupa numai de promovarea serviciilor medicale acordate pacientilor straini veniti in special din America Latina dar si din Canada si din ce in ce mai mult din SUA.

Populatia beneficiaza in continuare de asistenta medicala gratuita, nu exista coplata si nici asistenta medicala privata, doar pentru medicamentele prescrise in ambulatoriu se plateste o suma simbolica. Programele de preventie, de inregistrare a bolilor netransmisibile si transmisibile si de vacinari functioneaza foarte bine datorita in primul rand accesului gratuit la asistenta medicala, solidei organizari in asistenta primara, pregatirii foarte bune si raspandirii uniforme a profesionistilor si institutiilor medicale pe tot cuprinsul tarii. Malaria si alte boli trasmisibile sunt eradicate, numarul pacientilor cu HIV in jur de 200 si exista putine cazuri de tuberculoza. Cubanezii au in continuarea cea mai mare speranta de viata din regiune ( >78 de ani, in Romania 75 de ani) si Cuba este in primele cinci locuri in lume la acest indicator. Serviciile de geriatrie au o foarte buna raspandire nationala si varstnicii sunt dispensarizati si vizitati periodic la domiciliu de personal medical competent.

Cubanezii sustin ca lipsurile din sistemul de sanatate sunt mai ales de natura materiala. Sistemul medical este in continuare subfinatat, medicii sunt prost platiti (in jur de 20 euro/luna si doar o luna de vacanta pe an), resursele materiale sunt precare si lipsesc unele medicamente esentiale. Cu toate acestea statisticile medcile de tara sunt surprinzator de bune ceea a ridicat suspiciuni privind credibilitatea lor si a determinat expertii occidentali sa analizeze fenomenul. Astfel, pe langa gratuitatea asistentei medicale, au mai fost identificate cateva caracteristici care ar justifica locurile fruntase detinute de Cuba in clasementele indicatorilor de sanatate din lume, si anume:

- numarul ridicat de medici si asistente, bine pregatiti si dedicati sistemului; medicul de familie locuieste in comunitate aproape de pacienti in dispensarul pus la dispozitie de autoritati, acolo unde are si cabinetul;

- lucrul in echipa atat in comunitate, cat si in institutii, abordarea intergata/tridimensionala la toate nivele asistentei medicale a pacientului care este evaluat psihic, psihologic si social;

- integrarea serviciilor medicale din comunitate, spitale si policlinici prin intermediul asistentei medicale primare; dispensarul este arondat unei policlinici si unui spital regional, medicii se cunosc si colaboreaza bine intre ei;

- aplicarea principiului interventiei rapide in cazul depistarii unei probleme de sanatate;

- adresabilitate ridicata: medicul de familie lucreaza fulltime impreuna cu nurse iar dupa programul de cabinet, ce include si vizite obligatorii la domiciliu pentru monitorizarea copiilor si varstnicilor, se afla nonstop la dispozitia pacientului pentru urgente;

- obligativitatea vacciinarii si a controalelor periodice din programele de preventie si dispensarizare; Cuba este in acelasi timp producator dar si exportator de vaccinuri; fiecare cetatean trebuie sa se prezinte obligatoriu la cel putin 1 control anual;

- educarea pacientilor si a cetatenilor pentru a participa la programele de preventie si la luarea deciziilor in sistemul medical;

- incorporarea medicinii alternative in cea curativa; datorita emboargoului si crizei economice a fost stimulata dezvoltarea de medicamente, inclusiv naturiste, si materiale medicale proprii (proteze, aparatura medicala), producatorii occidentali inca nu sunt inca prezenti pe piata iar importul este limitat la minim;

- buna dgestionare a resurselor materiale, cu toate ca sunt limitate;

- investitii in modernizarea celor aproape 450 de policlinici si a celor peste 50 de spitale, ce au fost unificate cu alte institutii medicale tertiare si trasfomate in centre de excelenta;

- investitii in noi tehnologii si in digitalizarea medicinii, fiind a doua tara din lume cu un sistem computerizat pentru produsele din sange, nefrologie si imagistica medicala; pe langa aceasta are diverse registre si doase medcale electronice atat in asistenta primara cat si in spitale si policlinici.

Dar in acelasi timp expertii prognozeaza schimbari majore in sistemul de sanatate cubanez, in primul rand datorita imbatranirii accelerate a populatiei, o rata comparabila cu lumea vestica, si in al doilea rand prin cresterea nivelului de trai - ce va determina cresterea mobiditatii prin diabet zaharat, boli cardiovasculare, etc - si dezvoltarii turismului, mai ales a celui medical, care deschide calea spre aparitia diferentelor in calitatea acordarii serviciilor, liberalizare si privatizare.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Dan Nicolescu spune:

    Stimata Dna Van den Heuvel – Olaroiu,

    Articolul Dvs elogios despre sistemul medical cubanez, infatiseaza unul din cele doua mari succese ale regimului comunist cubanez ( si in special ale initiatorului , Ernesto Che Guevara ), al doilea fiind educatia la nivel elementar. Departe de mine gindul de a polemiza pe teme politice, mai ales ca mi-a fost dat sa traiesc direct experienta Romaniei ante comunism, in comunism si post comunism ( 10 ani ) si apoi cea American in ultimii 17 ani.
    Ma framinta o mare intrebare. Cum de medicii cubanezi ( nu ma pot pronunta asupra calitatii pregatirii lor profesionale ) au acceptat sistemul impus in tara lor si l-au practicat cu succes ? ba mai mult decit atit, exportul de medici cubanezi, se pare, din spusele Dvs., ca a functional cu succes si nu a fost numai o modalitate pentru doctori de a fugi din Cuba ? dece sistemul medical romanesc s-a degradat profesional si s-a corupt sub comunism ( inclusiv invatamintul medical ) ?
    Sint sigur ca Ceausescu ar fi exportat si el masiv medici in tarile din Africa si in cele Arabe ( a incercat in Libia ) daca nu ar fi fost sigur ca toti ar fi privit asta numai drept un mijloc de a pitea scapa de comunismul din Romania ?
    Dvs pareti convinsa ca regimulcomunist cubanez va supravietui ui Fidel castro, cu toate mizeriile lui. Cum de este posibil , cum de nu a izbucnit o moscare anticomunista si anti castrista ??

    • Marinela van den Heuvel-Olaroiu Marinela Olaroiu spune:

      Dan Nicolescu : Multumesc de postare. Parerile despre organizarea, functionarea si perfomantele sistemului medical cubanez sunt impartite, si sunt experti care sustin, ca – cel putin dpv al preventiei si integrarii serviciilor medicale cu costuri reduse, si nivel de acoperire universal-, cubanezii au poate cel mai performant sistem. Acest articol poate fi interpretat ca elogios, este mai degraba o constatare. Impreuna cu sotul, sociolog specializat in sociologie medicala, am fost in Cuba, inainte de dezghetarea embargoului, am fost curiosi si am vizitat cabinete si am vorbit cu cativa medici, care nu se plang si nici nu au fugit, suficienti incat sa ramana sistemul in deficit. Cei mai multi au fost trimisi in tari echivalente ca sistem politic, sau mai rau, poate de aceea nu au ramas. Pe de alta aparte am avut impresia ca se simt respectati in societate, chiar daca nu le ofera prea mult, si sunt extrem de dedicati, de disciplinati, de patrioti, poate o ramasita a spiritului revolutionar? Un alt motiv poate fi faptul ca sunt mai egali in sanul aceleasi profesii decat sa zicem in RO, distanta dintre un profesor universitar de la medicina si un medic de familie de la un cabinet este mai mica, sunt mai putin ”aroganti profesional” si comunica foarte bine intre ei, lucreaza in echipa, colaboreaza in acel sistem de medicina integrata. Cuba este o insula, am vizitat multe insule , si insularii au poate alta mentalitate, comunismul cubanez a fost controlat, dar poate altfel decat la noi iar occidentul a fost mai departe, peste”mare”.Poate nu m-am exprimat explicit, eu cred ca societatea cubaneza, si sistemul de sanatate se vor schimba, am si spus de ce cred asta la sfarsit dar trecerea de la comunism la liberalism se va face in timp, chiar mai incet decat incearca acum chinezii. In Romania, dupa schimbarea de regim din 89, liberalizarea sistemului medicl a fost brusca, s-au privatizat universitati si cabinetele s-au SRL-izat, fara sa fie puse la punct retele de lucru, protocoale, legi, pachete de servicii si imaprtirea lor logica intre specialisti si medicii de familie. Distanta dintre profesionisti a crescut, s-au perpetuat castele create deja inainte de 89, pacientii nu au in continuare nimic de spus, la cubazi se implica in programe, au fost obligati sa faca asta, si obligativitatea a fost controlata in timp pana devenit un obicei. Sunt multe comentat deocamdata prefer sa ma opresc aici.

      • Fane spune:

        As aminti aici si de sectorul de biotehnologie in productia farmaceutice (farma/biotech) care este foarte dezvoltat in Cuba. Au medicamente unice – ex. Heberprot-P – si o cercetare viguroasa si eficienta; nu e cazul sa facem o comparatie cu Romania…
        In plus, la speranta de viata contribuie si…saracia. Poate parea paradoxal, insa oamenii care mananca mai putin traiesc mai mult. In plus, daca mananci mai mult nu inseamna ca esti si mai fericit…chiar din contra daca ai prea multe kilograme in plus (ma refer strict la mine).

  2. George Coman spune:

    Toti tovarasii sunt in picioare! Aplauze prelungite!

  3. Josef Svejk spune:

    Articolul e aberant. Medicina nu se poate face fără bani. Iar Cuba e o țară săracă și coruptă până-n măduva oaselor care are medici dar nu are medicmente si nici echipment medical.

    Pediatra copiilor mei mai mici e o cubaneză fugită din Cuba. Ea a fost închiriată de guvern să profeseze în Venezuela în 2005. Medicii și profesorii cubanezi trimiși să lucreze în afara Cubei trăiesc în apartamente comune, au abonamente la cantine ieftine, si primesc ca bani de buzunar niște sume ridicole (~ 5% din venitul unui medic sau profesor din țara respectivă) leafa lor fiind încasată direct de guvernul cubnez. De regulă au unul sau mai muți membrii ai familiei ostateci în Cuba, ca să nu fugă. Chiar și așa e infint mai bine ca-n Cuba și se plătesc șpăgi grele pentru a ajunge să lucreze în afara țării. E a tuns-o în Columbia și de acolo în SUA imediat ce a aflat că mama ei murise în Cuba, deci risca să fie repatriată pentru că nu mai aveau cu ce să o șantajeze.

    Ce a povestit ea seamănă izbitor de bine cu ceea ce se întâmpla în România lui Pingelică și de aia e credibilă. În spitale e o mizerie îngrozipare: gândaci, igrasie, șobolani, lipsă de curent elctric și apă. Rațiile alimentare ale bolnavilor sunt demne de Auschwitz pentru că personalul fură pe rupte. Nu există medicamente, nu există nstrumentar, nu există aparatură medicală, decât în clinicile pentru străini unde se plătește în USD sau Euro. Acolo unde cubanezul cu leafă medie de $20/lună nu are cum să intre. Bolnavul cubanez care vrea să supraviețuiască trebuie să aducă de acasă consumabile, alimente (care sunt raționalizate), produse occidentale (care nu se găsesc) sau valută străină. Singurii cubanezi care au valută sunt prostituatele (prostituția e prima și ce mai de succes ramură economică a țării), cubnezii cu rude fugite la Miami și cubanezii care au lucrat în afara țării. Evident partidul are grijă de nomenclatura locală care are și ea acces la clinicile pentru străini. Cine nu poate plăti crapă. Scurt și cuprinzător. Statisticle cubaneze arată splendid petru că ele sunt făcute de ministerul cubanez al sănătății :P Nu ne mai amintim statisticile înfloritoare ale României socialiste?!

    P.S. Splediă maăsura aia cu trimisul medicilor cubanezi la țară pe viață. Mă gândesc ce bine ar fi să o trimită partidu’ pe autoare să profeseze pe viață în jungla din Zimbawe unde desigur e mai multă evoie de medici ca-n Vestul Europei :D

  4. Harald spune:

    Poate un an sabatic petrecut în Cuba ca medic ar permite o evaluare a situației la fața locului. Nu de altceva, dar marxismul ăsta profesat din birouri vest-europene a mai născut monștri și în trecut.

    Cât despre Che Guevara, majoritatea celor care l-au cunoscut îi apreciază sinceritatea și dăruirea totală pentru cauza revoluției. Avea el și un mic defect, executa fără multă discuție pe oricine era de altă părere, cam ca pe vremea Revoluției Franceze, dar la urma urmei nimeni nu e perfect.

    • Adrian B spune:

      Intrucat Fidel si Che nu mai sunt pe-acolo, dar urmasii lor spirituali inca exista in Coreea de Nord, recomandarea pentru o experienta completa este aceasta tara.

  5. victor L spune:

    dna Marinela van den Heuvel-Olaroiu,
    va garantez ca si Ceausescu a facut lucruri bune, chiar si Hitler pentru Germania; pe cind un articol de elogiere?
    Doua exemple de batut cap in cap:
    – “Populatia beneficiaza in continuare de asistenta medicala gratuita, nu exista coplata si nici asistenta medicala privata,…”
    -”Cubanezii sustin ca lipsurile din sistemul de sanatate sunt mai ales de natura materiala”.
    Deci sistemul ala cubanezo-castrist, are lipsuri?
    “‘’El comandante’’ a murit, traiasca” adulatorii :P

  6. Peter Manu spune:

    From Washington Post, Dec. 1:

    “As for health care and education, Cuba was already near the top of the heap before the revolution. Cuba’s low infant mortality rate is often lauded, but it already led the region on this key measure in 1953-1958, according to data collected by Carmelo Mesa-Lago, a Cuba specialist and professor emeritus at the University of Pittsburgh. In terms of life expectancy, Cuba was in fourth place in the mid-1950s — and advanced to third in 2005-2007.”

    • Adi spune:

      It’s clear: Heaven on Earth.
      Abia astept datele la moartea lui Kim Jong-un. Daca si asta vietuieste inca juma de secol, probabil ca nu le mai prind, dar sigur, profitand de schimbul de experienta cu cubanezii, asta ii va face nemuritori pe nord coreeni.

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    Articolul este scris utilizand unul mai vechi, dar care are avantajul catorva fotografii.
    http://medicalnet.ro/blog/olaroiu-vandenheuvel/asistenta-medicala-in-cuba/1656/
    Fotografiile comparative ale unor centre pentru straini vs localnici sunt graitoare.
    Pe de alta parte avem cazuri in care medici cubanezi nu trec masiv teste de echivalare (in Costa Rica de ex) pe de alta Cuba inventeaza vaccinuri pentru cel putin 4 tipuri de cancer, are solutii pentru netransmiterea HIV de la mama la copil etc. Cu medici ale caror salarii lunare sunt cat plata pe jumatate de ora la imperialisti. Omul nou? Sau care sunt deportati (asta e cuvantul) in zone pe care nu ei si le aleg.
    Nu stiu cata incredere (de fapt stiu :P ) putem acorda statisticilor comuniste cubaneze, dar stiu ca si la noi, pe vremea lui Ceasca, aveam productii la hectar de te spariai, nu alta

    “O altă vizită extrem de interesată la Fundulea a fost făcută de Nicolae Ceaușescu cu Fidel Castro. S-au dus într-un lan de grâu care era însămânțat în solul Dacia, un soi nou creat atunci. Fidel Castro a zis că este cel mai frumos lan de grâu pe care l-a văzut.

    La una din vizite ni s-a trasat o sarcină să facem, la o mie de hetare, producția cea mai mare de porumb. A fost o perioada în care se dorea producții record. S-a ajuns la un moment dat la 10.000-15.000 de kilograme la hectar, care erau raportate.

    Noi, la Fundulea, nu am obținut niciodată asemenea producție. În perioada aceea, nu mă refer la producțiile raportate, ci cele obținute, media pe țară era undeva pe 1500-2000 kilograme de grâu, 2000-3000 kilograme de porumb la hectar. Mă gândesc că, uneori, el chiar credea că se poate obține producția aia. Producțiile alea incredibile nu au fost realizate!, își amintește Cristina Herea.”
    Tare imi e ca si sanatatea cubaneza raportata era cam ca productiile noastre :P

    • Fane spune:

      Nu cred ca sunteti bine informat. Cand pamantul era lucrat manual (exceptand aratul), adica semanatul si sapatul – eventual si o rarita trasa de un cal, fara ingrasamant, fara ierbicide, etc intr-un an cu suficienta ploaie se faceau cam 40-50 de banite la o jumatate de pogon (0,25 ha) adica 2400 – 3000 kg la hectar. In cazul unui porumb cultivat mecanizat si tratat ca la carte, eventual si irigat productia trecea de 8-10000 kg la hectar.
      Daca la Fundulea faceau 2-3000 de kg la hectar nu putem presupune decat ca restul se fura, asta era sportul national….

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Sunt destul de bine informat, nu de alta dar sunt si fermier :P
        Citatul se referea la “media pe țară era undeva pe 1500-2000 kilograme de grâu, 2000-3000 kilograme de porumb la hectar.” , nu la productia obtinuta la Fundulea. Care nici aia nu era, ca medie, la nivelul “indicatiilor” . Motivul este simplu, poetntialul productiv este sub 14 to de regula…voia raportari si de 15 to! in medie, pe 1000 de ha.
        Stiu o sa gsiti articole si atsazi cu ce productii mari se fac prin unele locuri, la Musaca de ex. Da, are medii de peste 10 to, dar cu hibrizi americani, de top. Cu utillaje pe care nu le are oricine, bani si multa. multa pricepere. Basca un pamant bun. Ori asta nu e medea:P
        Daca vreti sa stiti cum e astazi, pe bune, aveti la dispozitie informatii oficiale, pe siteul Ministerului Agriculturii
        http://www.madr.ro/culturi-de-camp/cereale/porumb.html
        Vorbim de productii (ca medie pe tara) intre 1526 kg/ha-2007 si 4770kg/ha-2014.
        Ca sunt si loturi de 10 to ba chiar si de 12 to este altceva..dar sunt si rateuri de cateva sute de kg/ha. Media e aia care e…si cam pusca cu ce ziceau cei de la Fundulea . Nici vorba de aiurelile raportate
        Tare imi e teama ca si in Cuba era cam la fel :P

  8. I C Ruiz spune:

    Fals si revoltator!
    Articolul are un soi de echilibru ciudat. Primele 11 paragrafe par destinate a motiva cititorul sa cunoasca istoria oficiala a Cubei si sa-l admire pe Che Guevarra. Culminind cu grosolanele neadevaruri: “Calatoriile lui Che in America Latina l-au determinat sa se dedice ajutarii semenilor si sa militeze pentru aparitia unui nou tip de cetatean, sanatos, participativ, solidar si a unui nou tip de medic, implicat in comunitate, aproape de pacient, care sa vrea sa se sacrifice si sa mearga sa acorde asistenta medicala acolo unde este nevoie si nu unde ii este lui cel mai bine:”
    Slavitul Che s-a dedicat sa promoveze o revolutie singeroasa si inutila, fiind el insusi un adict a impusca cu singe rece persoane neinarmate. Intre declaratiiledocumentate, nu atribuite: “Estoy en la manigua cubana, vivo y sediento de sangre” / “Sint in balta cubaneza, viu si insetat de singe” (scrisoare catre sotie, 1957); “Seguiremos fusilando mientras sea necesario. Nuestra lucha es una lucha a muerte” / “Vom continua sa impuscam atit timp cit va fi necesar. Lupta noastra este o lupta pe moarte” (discurs la ONU, 1964). Vi se pare coerent cu profilul unui medic “dedicat ajutorarii semenilor”?
    http://www.elojodigital.com/contenido/8515-los-mitos-sobre-ernesto-che-guevara-hemos-fusilado-fusilamos-y-seguiremos-fusilando-m

  9. I C Ruiz spune:

    In ceea ce priveste practica medicala cubaneza, admirabilii indicatori de sanatate sint, evident, cei declarati oficial si luati de buna credinta de ONU, UNESCO, etc. Probabil sinteti foarte tinara si nu cunoasteti rutina masluirii “indicatorilor de productie” din vremea lui Ceausescu. Aceeasi rutina face ca Venezuela, unde se moare literalmente de foame, sa fi primit premiul FAO pentru reducerea subnutritiei la mai putin de 50%.
    Dincolo de indicatori, pot sa va povestesc ca medicii trimisi de Cuba in zonele sarace din Venezuela trateaza totul cu aspirine. Unele cazuri mai complicate sint trimise in Cuba de unde cei mai multi se intorc intr-o conditie mai proasta sau in cosciug. Nu pot sa citez surse, asta nu se scrie. Cazul lui Hugo Chavez este, totusi, notoriu.
    Lipsa medicamentelor este tragica. Ultimele decese intre rude si familiile prietenilor mei s-au datorat, exclusiv, acestei lipse. Despre hiper-umanitarul sistem medical cubanez, care dicteaza acum in Venezuela, sint multe de spus. Ma limitez la un episod de ieri, protagonizat de hoardele numite “colective”, armate de catre guvern si organizate cu tehnologie cubaneza in comunitatile sarace. Doua dintre aceste colective, sprijinite de un grup armat al securitatii (SEBIN), s-au opus ca maternitatea dintr-un catrier sarac din Caracas sa primeasca un ajutor in medicamente si ustensile pentru ca venea din partea unui grup al opozitiei. Directorul a reusit totusi sa se impuna pentru scurt timp si ajutorul a ajuns la destinatie. Protejat de restul personalului, el s-a baricadat in sala de opertie, unde a operat pina la miezul noptii cind politistii au reusit sa-l scoata imbrincit si cu catuse. Departe insa de noul tip de medic cuban, mentionat de Dvs., “implicat in comunitate, aproape de pacient, care sa vrea sa se sacrifice si sa mearga sa acorde asistenta medicala acolo unde este nevoie si nu unde ii este lui cel mai bine”. E drept ca manernitatile de stat n-au nevoie de ajutor. Cu o vocatie ecologica adaugata la cea unamitara, acolo se tin noi nascutii in cutii de carton reciblabil (cartonul nu nou nascutul). Iar mamele zac pe jos, pe coridoare sau in curte, la aer liber.
    http://www.panorama.com.ve/politicayeconomia/Tintori-El-Sebin-se-llevo-a-dos-inocentes-del-Hospital-Magallanes-de-Catia-por-recibir-donativos-20161202-0012.html
    http://internacional.elpais.com/internacional/2016/09/25/actualidad/1474819236_637978.html

  10. I C Ruiz spune:

    Acum despre “emabrgo”. Luati un atlas si comparati distantele dintre tarile “TIgrii Asiatici” si marile piete de desfacere, cu distantele dintre Cuba si aceleasi piete, excluzind SUA. Economiile acelor tari au avut o inflorire uimitoare, in timp ce Cuba astepta la pomana Uniunii Sovietice, apoi a Venezuelei. Intre cele doua pomeni a fost “Perioada Speciala” in care s-a murit de foame si de mers pe jos. Stiu ca grosolana propaganda cubaneza continuia sa insulte inteligenta orcui pe aceasta tema, dar mi-e greu de inteles ca acest aberant refren sa fie reprodus de liberi cugetatori.
    Intradevar, “criticii sustin ca statul cubanez a exportat si exporta si in prezent medici in schimbul unor beneficii materiale si/sau politice. Un exemplu este trimiterea lor in Venezuela in schimbul petrolului, pentru a imbunatati asistenta mamei si a copilului din aceasta tara si a sprijini realegerea raposatului presedinte Hugo Chavez.” Strict vorbind, Venezuela ii face cadou Cubei 110.000 barili de petrol pe zii. Asta este equivalent la cam a sasea parte din reducerea livrarii de petrol la scara mondial, recent acordata de OPEC, care a facut ca pretul petrolului sa urce in numai 2 zile de la 45 la 51 $/ baril. Chiar credeti ca criticii gresesc? Chiar vi se pare desinteresat “ajutorul medical” al Cubei? Ajutoare similare sint date numai statelor cu marcata orientare de stinga: Nicaragua, Bolivia, Ecuador, etc.
    Asta lasind la o parte ca o buna parte din personalul specializat trimis de Cuba nu este specializat chiar in asistenta medicala. Vin formati de catre G2 (securitatea din Cuba) ca sa organizeze, intre altele, retelele de turnatori din zonele sarace (numiti informal “sapos” / broaste, in Cuba si, formal, “patriotas cooperantes” / “patrioti cooperanti” in Venezuela). Cei mai multi dintre ei au ambele specialitati, ceea ce nu-i impiedica sa plece de “acolo unde este nevoie” catre “acolo unde le este cel mai bine”, dupa cum relateaza si un alt forist.

  11. edrin spune:

    Stimata doamna , Cuba pentru este bine cunoscuta pentru turismul sexual . Acum sa spui ca incidenta HIV este sub 200 persoane , pentru cei ce au vizitat insula , pare manipulare grosolana. In alta ordine de idei , medicina nu inseamna numai medicina de familie , medicina de preventie sau heirupism ,cum era odinioara si in Romania . Medicina , mai inseamna si accesul la medicamente , proceduri , tehnologii de ultima ora, clinici de chirurgie bine dotate .MI-am pierdut parintii in epoca de trista amintire , in acelasi timp cand in lumea civilizata existau solutii pentru problemele respective.

  12. Liviu spune:

    1. Articol toxic – as zice ca autoarea pacatuieste prin ignoranta, dar nu e posibil, doar a trait in raiul comunist.
    2. Astept articole similare despre sistemul medical inca si mai bun din Coreea de Nord.

  13. Marinela van den Heuvel-Olaroiu Marinela Olaroiu spune:

    Nu pot decat sa multumesc celor care aduc completari acestui material. Cum cineva remarca indicatorii din articol sunt cei din statisticile oficiale despre care afirm in articol ca sunt puse la indoiala, dar pana cum, expertii nu au reusit sa le infirme prin dovezi si cauta explicatii, emit ipoteze, unele mentionate in material. La fel si despre numarul celor infectati cu HIV, poate sunt mai multi. Intr-adevar medicina este mai mult decat cea de familie, dar medicina de familie si preventia sunt baza sistemelor de medicina perfomante. Exista articole in care se vorbeste despre sistemele de sanatate cubanez si corean de nord, si anume despre perioadele cu lipsa alimentelor, de infometare a populatiei, care ar fi putut avea infleunta pozitiva asupra unor morbiditati. Intentionez sa vizitez Corea de Nord, sa scriu si sa public impresiile fara intentia, valabila si pentru acest material, de a ”intoxica” ci de a relata despre ce am vazut si am citit.

  14. dorin valeriu spune:

    Pe cand un articol despre Semasko, cel care a organizat sistemul sanitar in URSS, acela introdus de rusi si in Romania dupa instaurarea comunismului ? Si ce de lucruri bune s-au facut, si ce s_au imbunatatit toti indicatorii …

    • Marinela van den Heuvel-Olaroiu Marinela Olaroiu spune:

      S-a scris despre acest sistem care mai are influente in sistemul medical romanesc, citez dintr-un articol publicat intr-o revista din tara: ”Sistemul de sånåtate în România este revizuirea modificatå a modelului Bismarck, având influen¡e model din Semasko ¿i Beveridge.” Cat de mare (mai) este influenta asupra indicatorilor de sanatate din Romania, ar fi intr-adevar o analiza interesanta, in conditiile in care politicienii din sanatate nu s-au hotarat incotro, inca nu au o viziune concreta asupra modelului potrivit de sistem de sanatate pentru nevoile populatiei.

  15. Marius spune:

    Nu pot intelege cuvintele elogioase la adresa unui criminal – Guevara, cu atat mai mult venite din partea unui medic.
    Cat despre restul, dvs. fiind, repet, medic, ati vorbit serios ?
    Intamplator si eu sunt medic, dar nu ma plictisesc scriind despre sistemul medical cubanez.
    Spuneti sincer, nu-i asa ca Michael Moore se afla printre idolii dvs. ?

  16. Arpad spune:

    Acest articol ar primi aplauze furtunoase in vestul Europei: apologie a unui dezaxat ca Che Guevara, osanale pentru un sistem criminal, sustinut de statistici fantasmagorice, tot tacamul…
    Lectura este foarte utila in Romania intrucat da masura starii de alienare ideologica a discursului
    politic oficial occidental.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marinela van den Heuvel-Olaroiu


Marinela van den Heuvel-Olaroiu

A fost medic de medicina generala /medicina de familie in Romania pana in in 2000 si este in prezent medic specializat in geriatrie, gerontologie si nursing-home care, practicand i... Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)