joi, martie 28, 2024

Romania-Rusia-Moldova: cum sa depasim logica jocului cu suma nula? (I)

Pentru Romania nu a fost niciodata usor sa construiasca relatia cu Rusia tarista sau sovietica. Nici raporturile Romaniei cu Rusia post-sovietica in perioada post-decembrista nu reprezinta o exceptie in acest sens. Cu mare grad de probabilitate se poate spune ca misiunea va ramane una dificila in viitorul apropiat. Desi comportamentul Rusiei deseori este unul destructiv decat constructiv, Romania trebuie sa insiste. Nu din frica pentru consecinte adverse, setea dupa ambitii regionale abstracte sau dorinta de a se razbuna pentru tratament ”discriminatoriu” aplicat recent de marile puteri Europene. Insistenta trebuie sa fie rezultatul unuei analize atentate a evoluțiilor in spatiul trans-atlantic si definirii la rece a intereselor nationale pe termen mediu si lung.

In 2005-07 au existat asteptari moderate ca Romania realizand al doilea obiectiv major al politicii externe si fiind la adapostul NATO si UE, va reusi sa cladeasca o relatie constructiva, sustenabila si lipsita de complexe cu Rusia. In 2011 constatam ca Romania este departe de acest deziderat. Ori acest lucru afecteaza in mod direct capacitatea Romaniei de a-si realiza obiective majore de politica externa, in particular cele in vecinatatea estica. Unii oficiali de la Bucuresti dau asigurari ca relatia nu merge chiar atat de prost cum se prezinta in mass media.

Recenta intalnire presedintelui Basescu cu patronul companiei private Lukoil (Vagit Alekperov) care a beneficiat de sprijin financiar substantial pe timp de criza din partea guvernului rus este adusa drept exemplu. Insa mai degraba raspunsul presedintelui Romaniei la intrebarea reprezentantului Rusiei in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei despre posibila anexare a Moldovei reflecta mai bine actuala atmosfera si calitatea dialogului bilateral. Desi ofera o satisfactie morala, aluzia presedintelui la trecutul glorios imperial si probabil mai nou neo-imperial (Abhazia si Osetia de Sud) al Rusiei, mentine Romania, asa cum isi doreste Kremlinul, in capcana jocului cu suma nula in triunghiul Romania-Rusia-Moldova.

Fara indoiala Romania si Rusia, doi actori cu pondere diferita pe scena internationala, au agende concurente in Moldova. Aceasta realitate s-a accentuat in 2009-2010, Romania fiind deseori adusa de diplomati rusi pe agenda Europeana ca un factor iritant pentru relatia UE-Rusia. Moscova preocupata de vigoarea Romaniei a inceput sa calculeze numarul de burse oferit de Romania studentilor din Moldova si a decis la randul sau cresterea locurilor alocate tinerilor din Moldova. Ultima dovada a competitiei acerbe intre cei doi reprezinta discutia telefonica purtata de presedeintele parlamentului Marian Lupu cu omologul sau rus Boris Grizlov pe 2 februarie 2011 si intalnirea a doua zi intre Marian Lupu si ambasadorul Romaniei la Chisinau Marius Lazurca. Intamplator sau nu, partile s-au exprimat pentru extinderea dialogului inter-parlamentar si au convenit sau au salutat vizite deja convenite la Moscova si Chisinau. Deci, la prima vedere, suntem in prezenta unui meci „cine pe cine”, care la Bucuresti deseori este interpretat ca succesul Romaniei in Moldova automat inseamna relatia proasta cu Rusia, si invers, o relatie normala cu Rusia este imposibila fara ridicarea piciorului de pe accelerator in Moldova.

Este o simplificare paguboasa a realitatii internationale. Prin urmare, o astfel de interpretare, alimenteaza discurs si politica in spiritul jocului cu suma nula in triunghiul Romania-Rusia-Moldova, submineaza pozitia Romaniei in cadrul UE, o plaseaza in afara tendintei generale in spatiul trans-atlantic, reduce capacitatea Romaniei de a sprijini Moldova in UE. In vara 2010 secretarul Departamentului de Stat Hillary Clinton referindu-se la „resetarea” relatiei cu Rusia si parteneriatul SUA cu Georgia a declarat ca Washington-ul le poate face pe ambele in acelasi timp („to walk and chew the gum”). Prin extrapolare, Romania trebuie sa tinda spre o relatie normala cu Rusia si sa continue sa sprijine Moldova in parcursul sau European. Desi cele doua obiective la suprafata par a fi incompatibile, vecinii Romaniei demonstreaza contrariul.

Cum procedeaza vecinii?

Recent, Polonia a fost acuzata ca a sacrificat Ucraina si Georgia pentru reapropierea cu Rusia. Insa la o privire mai atenta Ucraina si Georgia in primul rand poarta responsabilitatea pentru dezinteresul relativ din partea Poloniei. Varsovia nu mai este interesata sa sprijine neconditionat declaratiile uneori bombastice a liderului de la Tbilisi, deoarece nu crede ca asta ar servi nici Poloniei si nici Georgiei. De asemenea, performanta democratica a Ucrainei lui Ianukovici si pozitia intransigenta in cadrul negocierilor pentru crearea zonei de comert liber cu UE, complica enorm sarcina Poloniei de principalul avocat al Kievului in UE. Asta nu inseaman ca Polonia a renuntat la obiectivele sale strategice in vecinatatea estica si s-a retras din Georgia si Ucraina. Societatea civila si comunitatea de afaceri din Polonia ramane activa in cele doua tari. Pe modelul „grupului inteleptilor” (wise-men-group) o delegatie compusa din fosti diplomati si experti din think-tankuri poloneze a vizitat Georgia in 2010, avand acces direct la presednitele tari si membri ai guvernului. Asadar, canalele de legatura nu doar ca se pastreaza dar se multiplica.

In timp ce si-a redus relativ ”turatii” in Georgia si Ucraina, Polonia a refocalizat temporar atentia asupra Moldovei si Belarusului. Dar Varsovia gandeste in continuare regional. Asa-cum mi-a marturist un prieten polonez memebru al ”grupului inteleptilor”: „Moldova este marea noastra speranta in est, care daca resuseste va avea efecte si asupra altor state din zona.” Nici voiajul ministrului de externe Radek Sikorski impreuna cu omologul sau german la Minsk inainte de alegeri prezedentiale din Decembrie 2010 in tentativa de apropia Belarusul de UE nu trebuie omis din aceasta schema. Dupa reprimarea demonstratiilor si arestarea liderilor opozitiei in Belarus, Varsovia a fost prima care a reactionat inainte ca Consiliul pentru Afaceri Externe UE sa ia vre-o decizie. Prin urmare, Polonia lui Tusk a devenit mult mai flexibila, oportunista si mai ambitioasa in sens pozitiv la cuvantului. Polonia „reseteaza” relatia cu Moscova cu toate dificultatile inerente acestui proces (de pilda, ancheta prabusirii avionului prezidential la Smolensk), dar in acelasi timp incurajeaza guvernul de la Chisinau sa depuna cererea de aderare la UE in timpul presedentiei Poloniei in a doua jumatate anului 2011, ridica taxe de viza si deschide universitatile pentru Belarusi, dubleaza asistenta financiara pentru societatea civila din Belarus.

Nu exista nici o garantie ca tentativa Poloniei initiata inca in 2008 de a redresa relatiile cu Rusia va avea pana la urma succes. Cat de sustenabila este dorinta Moscovei de reapropiere cu Polonia sau Occidentul in general, ramane o incertitudine. Insa se poate observa ca pe termen scurt si mediu acest proces suprapus cu schimbarea accentelor in politica externa si perfomanta economica pe timp de criza (de remarcat cat mult a afectat performanta economica a Spaniei statutul sau in UE) a permis Poloniei sa-si sporeasca considerabil greutatea pe plan European, multplicand capacitatea Varsoviei de a-si promova si atinge obiectivele in exterior, inclusiv in vecinatatea estica.

Indubitabil, din perspectiva normativa, Romania este perceputa ca fiind mult mai periculoasa decat Polonia pentru interesele Rusiei in Moldova. Romania este principala amenintare la adresa integritatii a ceea ce Dmitri Trenin a numit „sfera geoculturala” a Rusiei in Moldova. Insa acelasi lucru este valabil si in cazul Poloniei in Belarus, unde traieste o comunitate poloneza importanta (a doua ca numar dupa cea rusa), iar Varsovia incearca sa extinda prezenta in spatiul cultural prin intermediul bisericii catolice si posturilor TV poloneze inclusiv cele care emite in limba belarusa. Datorita naturii regimului de la Minsk, „amenintarea” poloneza este dubla: pentru presedintele Lukasenko si Kremlin. Pana de curand, Romania la fel a fost perceputa ca dubla amenintare: la adresa guvernarii comuniste si Kremlinului. Deci argumentul ca imaginea Romaniei raportata la actiunile sale in vecinatatea estica in perceptia Rusiei difera de cea a Poloniei nu este valida si nu poate servi drept scuza pentru relatia disfunctionala Romaniei cu Moscova.

Va urma: E posibil un „reset” al relatiilor cu Rusia?

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

    • resetul ruso-american a functionat global (afg, iran, wto, acordul 123), mai putin in europa. efortul similar a europenilor (parteneriatul pt modernizare si meseberg memorandum) nu a fost la fel de eficient. din tomana 2010, la washington se vb despre faza a 2 a resetul ruso-american, care ar trebui sa includa si europa (clinton-lavrov la new york septenbrie vb de cfe). raportul respectiv se inscrie in aceasta logica. la washington, moldova (in contextul evolutiilor din georgia si ucraina) este vzt ca o oportunitate in regiune. dovada atentia sporita in 2010 (rezolutia senatului pe moldova, acord de facilitare a vizelor, cooperarea militara, etc.) raportul lugar nu intimplator vine cu mesaj de sprijin pt aliati europeni (care se pare ca s-au impotmolit) pt reluarea negocierilor 5+2 si investii in agenda transformationala in moldova (complementar cu partneriatul estic). practic se vr o sinergie intre sua si europa in moldova, care e piesa in resetul pe continent.
      unde este romania in aceasta schema? argumentul meu este ca romania poate (si trebuie) juca un rol european si trans-atlantic pentru a-si atinge obiective de politica externa. cum? nu as vr sa anticipez partea II si III. insa bilantul de la mae pe 2010 si obiective pe 2011 arata ca exista intelegere ca ceva trebuie schimbat pe directia estica: ”anul acesta sa se poata inregistra o revenire la un ton normal (re rusia), pentru ca este o chestiune de inteligenta politica minimala sa vedem ca intregul context strategic s-a schimbat.”

      • Domnule Secrieru, eu v-aș întreba cât de reprezentativă este pentru admnistrația americană poziția senatorului Richard Lugar, fie el și cel mai longeviv senator Reublican la ora actuală?

        Eu sunt zilele astea la Chișinău și mi se are cam wishful thinking ce propune senatorul Lugar, într-o perioadă în care influența și resiunea Rusiei în Republica Moldova par să fie din nou în creștere.

        • as privi lucrurile mai larg, 1. senatorul lugar este cunoscut pt initiative bipartizane, una chair realizata cu actualul presedinte sua, e o relatie mai speciala intre cei doi dupa ce au vizitat rusia 2. alegerile legilative in sua au schimbat raporturile de forta in congres, ceea ce permite republicanilor sa exercite infleunta mai mare asupra pol ext (ex. negocieri pt ratificarea start-ului si concesiile facute de democrati pe alte subiecte) 3. nu vad contradictie intre measjul clinton pt lavrov de a respecta principiul de home nation consent si recomandarea lui lugar pe respectarea cfe. 4. anularea jackson-vanik pentru moldova sau asistenta pt dezvoltarea rm sunt recomandarile cat se poate de realiste.
          la ce va referiti anume cand vb despre cresterea influentei rusiei in rm?
          daca privim lucrurile in perspectiva 20 de ani, pozitia rusiei in md e mult mai slaba. abordez subiectul in III.

          • Domnule Secrieru, senatorul Lugar face parte din minoritatea Republicană din Senat, deci nu știu cât de mare influență are în actualele circumstanțe de partizanat feroce de la Washington.

            Cât despre influența Rusiei, eu cred că nu trebuie comparată cu acum 20 de ani, ci cu alte date jalon de după proclamarea independenței Republicii Moldova – războiul din Transnistria (1992), Memorandumul semnat de Lucinschi la Moscova despre Transnistria (1997), venirea la putere a Partidului Comuniștilor – PCRM (2001), eșuarea semnării memorandumului Kozak (1993), blocada economică a Transnistriei și embargoul rusesc asupra embargoului de vinuri (2006), pierderea alegerilor de către PCRM (2009) și ar putea fi și altele. Această influență este fluctuantă, dar din discuțiile cu diverși jurnaliști de aici, am impresia că influența Moscovei e din nou în urcare.

            Iată de pildă modul în care a fost tratat președintele Parlamentului (și șef interimar al statului), Marian Lupu, cu prilejul recentei vizite la Moscova, precum și ultimele declarații ale Ambasadorului Federației Ruse, Valerii Kuzmin, inclusiv în interviul acordat ziarului Adevărul.

  1. E un articol foarte util fiindca pune in discutie publica un proces care pare sa fi demarat deja la MAE Bucuresti, de cel putin un an. Exista numeroase declaratii publice ale ministrului Baconschi in acest sens, foarte multe neglijate de presa. Penumbra lor mediatica e o dovada suplimentara cu privire la noutatea lor (relativa). Un singur exemplu: la fiecare din cele trei vizite din 2010 la Chisinau, Baconschi a pledat pentru „iesirea din logica razboiului rece”, a aratat ca Republica Moldova nu este, pentru Romania, obiectului unei competitii geopolitice cu Rusia si ca procesul integrarii europene a Moldovei ar trebui sustinut de toti partenerii importanti ai RM, Federatia Rusa si Romania in ocurenta. Sentimentul unui observator neutru este totusi ca Federatia Rusa percepe integrarea europeana a RM ca o varianta, eventual edulcorata, a scenariului „romanizarii” si pierderii influentei. De pilda, nu exista nicio declaratie neechivoca a vreunui oficial rus – ambasadorul Federatiei la Chisinau e.g. – de sustinere a apropierii de Europa a Republicii Moldova. Dimpotriva, meritele UE sunt constant relativizate – cind nu cu totul ridiculizate – prin comparatie cu beneficiile asocierii la CSI. (Doar unul din numeroasele exemple posibile: http://www.interlic.md/2011-02-10/valeri-kuzmin-rusia-nu-actzioneaza-politic-incorect-noi-respectam-regulile-jocului-19888.html) In concluzie: va multumesc pentru articol si astept continuarea.

    • mult mai buna coordonare pe interior a mesajelor pe pol ext e necesara, mai ales pe rusia si moldova. degeaba vii cu un discurs european, daca a doua zi, alt factor decident in domeniul pol ext il neutralizeaza cu mesaj geopolitic.
      fostul sef al svr (foreign intelligence service) lebedev acutalul secretar executiv al csi (deci informal vb de un oficial rus) a declarat la chisinau ca rusia resepcta optiunea europeana a rm. dar credeti oare ca o respecta sau au de gand s-o respecte? pozitia rusiei pe acest subiect e clara (5 principii pol extr formulate pe 30 august 2008 de medvedev, care include sfera de influenta in vecinatate imediata), si declaratia lui kuzmin la care faceti trimitire. dar discursul rusiei este un prost exemplu pt cei care vor sincer integrarea moldovei in europa.

  2. Articol interesant pe o tema esentiala pt Romania. Sigur ca intr-o lume ideala Romania impaca si capra si varza – relatii normale cu Rusia si integrarea Moldovei (probabil prin interemediul UE initial). In practica, si pe termen scurt nu cred ca acest lucru este posibil. Comparatia cu situatia Poloniei nu este potrivita dupa parerea mea – nici minoritatea poloneza din Belarus si in nici un caz Georgia nu sunt atat de apropiate cultural, etnic si istoric ca Romania de Moldova. In plus, conducerea actuala a Rusiei este ca batausul de pe maidan, respecta numai forta. Asa ca pe termen scurt nu vad alta solutie decat ca Romania sa isi continue politica ferma in Moldova si sa convinga Rusia ca pe termen lung o sa piarda batalia pentru influenta in Moldova.

  3. 1. relatia cu rusia si moldova trebuie privita in ansamblu, resetul intelegent cu rusia va ajuta agenda romaniei in moldova. cum? partea II si III.
    2. nu exista garantie ca va avea succes resetul, sunt alte variabile pe care romania nu le controleaza, dar trebuie sa incerce, din moment cei 26 din ue o fac (detalii partea II). este gresit sa ne declaram a priori batuti deoarece rusia mizeaza pe power politics. faptul ca rusia respecta forta, poate fi un incentive de a pune in ordine lucrurile pe interior. un aspect important al resetului ruso-polonez a fost si performanta economicaa poloniei, la care explicit a facut referire v.putin, subliniind ca voi ati crescut in timp ce ceilalti in europa au cazut. rusia profita usor de pe urma statelor cu inalt nivel de coruptie, rusia de fapt este un exporter major de coruptie, care are implicatii si in pol ext.
    3. desi intre polonia si georgia exista o relatie speciala istorica (alinata din 1920 intre cele doua) nu am afirmat ca georgia si polonia sunt apropiate cultural.
    4. evident ca exista deosebiri intre cele doua cazuri (pol-blr si rom-md). dar pe langa alte aspecte similare, un lucru este comun, cum au fost percepute actiunilie poloniei si romaniei in fiecare caz de rusia dar si regimul lukashenko si comunisti.
    5. problema romanieie ca se anchoreaza in gandire pe termen scurt, care este necesara, dar nu suficienta pt a promova in mod eficient interesele sale. tocmai anticiparea declinului rusiei trebuie sa se reflecte in discurs calm al romaniei si efort consistent in moldova. scuze dar mai multe despte asta in II si III.

  4. Nu avem cum sa construim relatii normale cu nimeni stand in genunchi. Cat timp statele din estul Europei depind in parte (ca noi) sau in quasi-totalitate (Moldova, Belarus etc.) de resurse importate din Rusia nu se poate face nimic real, se pot doar arunca vorbe.

    • Romania produce intern aproximativ 2/3 din gazul natural de care are nevoie anual. Din treimea importata cam 30-40% vine din Rusia. Nu este intamplator faptul ca Romgaz planuieste sa construiasca un terminal enorm de GNL (LPG) la Constanta.

      • 1. de urmarit si shale gas rush in europa (acum in polonia, austria, germania si ungaria), romania e pe harta chevron, de ce nu in 10 ani romania producator de shale gas.
        2. nu trebuie sa uitam ca ponedera rusiei in importurile de gaze a ue a scazut de la aproximativ 50% prin 90 la 21% in 2009/10. in timp ce norvegia livreaza 26% iar algeria 17%, nigeria 5%, daca mai adaugam si importuri de lng din qatar (plus surplus de lng pe piata mondiala – efect shale gas in sua), atunci argumentul dependentei europei de importurile de gaze naturale din rusia nu este confirmat statistic. de fapt asta si a permis europenilor cu contracte pe termen lung sa renegocieze clauze cu gazprom evident aflat intr-o pozitie vulnerabila.

  5. Stii cum e treaba asta?
    E ca si cum ai avea un vecin, la inceput parca va intelegeti bine, asa, ca intre vecini, il ajuti cand are nevoie. Numai ca vecinul cu care vrei sa te intelegi bine are propriile planuri, buna intelegere nu face parte din ele, se poarta urat de zeci si zeci de ani, te fura, te minte, te injura, te si bate (raspunzi si tu cu aceeasi moneda), iti face rau in orice mod poate, si nu o data, dar de multe ori.
    Acum, dupa zeci si zeci de ani, vine primarul si iti propune sa ‘resetezi’ relatia proasta pe care o ai cu vecinul, sa faci eforturi sa va intelegeti mai bine, fiindca oricum tu ti-ai construit un gard foarte inalt si solid, si vecinul nu iti mai poate face nici un rau. Primarul, ruda de departe cu tine, ar vrea din motive de interes personal sa se aiba mai bine cu vecinul tau, insa nu poate daca tu si vecinul continuati sa va certati.
    Si tu, care ai luat-o de atatea ori la propriu, deci te-ai fript, stii bine cine e vecinul si ce ii poate pielea, trebuie sa uiti tot raul, pagubele imense si supararea pe care ti-a pricinuit-o, si sa fii din nou un bun vecin…
    Romania nu va putea niciodata sa aiba o relatie buna cu Rusia, fiindca de cate ori a incercat si (sper ca nu) va mai incerca, rusii au stricat-o si vor avea grija sa o strice.

  6. Petru Clej@

    1.in legilsativul american influenta nu se masoara doar in voturi, este valabil in cazul senatorului lugar. partizanat acerb in state nu exclude cooperare punctuala acolo unde opiniile partilor converg.
    2.rezolutia pozitiva din 18 noiembrie pe Moldova care mentioneaza posibila abolire jackson-vanik (sugerata si de lugar in amintitul raport) a fost adoptata cu aportul majoritatii democratice.
    3.am spus ca s-au schimbat raporturile de forta in congres, care inglobeaza camera reprezentanteor si senat. democratii au pierdut majoritate in prima. deoarece cele doua cameri au drept de codecizie in majoritatea cazurilor, negocierile intre republicani si democrati, inclusive pe subiecte de politica externa sunt inevitabile.
    4.kozak 2003.
    5.nu a existat blocada economica a tn, din pacate reluati discursul moscovei. a fost aplicat regim vamal potrivit obligatiilor asumate de rm in wto (aplicat nu fara ajutorul ue si ucrainei). dovada ca nu a existat nici o blocada economica sunt 600 de agenti din tn inregistrati la Chisinau si care sunt foarte bucurosi ca pot exporta folosindu-se de regim preferential produse in ue. mai multe in III
    6.de acord ca exista fluctuatii pe termen scurt, dar nu trebuie sa neglijam trendul cu bataie lunga. indicatori cum ar fi comert extern, asistenta externa, prezenta in spatiu informational, capacitatea de a forma coalitii, efectul sanctiunilor economice, arata ca rusia in moldova este in declin, dar ramane un jucator influent.
    7.tratamentul presedintelui parlamentului la moscova este self-defeating pt rusia in moldova. si mai degraba confirma arsenalul tot mai limitat pe care moscova il are la dispozitie in moldova.
    8.kuzmin nu a spus nimic nou, discurs de acum un an si jumate.

  7. 1. Păi asta vă întreb: ce șanse există ca administrația Clinton să treacă la o poziție mai fermă la adresa politicii Rusiei față de Republica Moldova?

    2. Abolirea amendamentului Jackson – Vanik e importantă pentru Republica Moldova, dar nu știu ce influență directă ar putea avea politica Moscovei în privința Transnistriei.

    3. Camera Reprezentanților are cele mai reduse atribuții în domeniul politicii externe, iar cele mai importante le are preşedintele. Există semne ale unei disponibilităţi ale Casei Albe de a testa Kremlinul în Republica Moldova?

    4. O greșeală de tipar.

    5. Da, aveţi dreptate, dar nu mi-aţi răspuns la partea a doua: cum a fost cu embargoul pe importul de vinuri, care a pus în genunchi economia Republicii Moldova? Cum e cu faptul că în ultimele luni au reapărut indicii ale unui embargou intermitent?

    6 – 7. Să înțeleg că Federația Rusă – aflată pe cai mari la ora actuală pe scena mondială – e disperată că e în pierdere accentuată de teren în Republica Moldova. Păi l-am ascultat ieri pe Marian Lupu, la revenirea de la Moscova și printre altele spunea că 50% dintre exporturile moldovenești merg înspre Rusia. DE altfel, mâine merg la Clubul de Presă al Comitetului pentru Libertatea Presei, unde vine Lupu și va fi întors pe toate părțile de ziariști. Aici toată lumea consideră că vizita a fost un fiasco.

    8. Kuzmin a mai făcut declarații extrem de îngrijorătoare săptămâna trecută, mai ales analogia cu relația Rusia – Ucraina și prețul gazelor.

    În concluzie, eu văd de aici relația dintre Rusia și Moldova ca aceea a unui tigru siberian care se joacă cu un șoricel. Poate mă înșel, dar nu sunt singurul.

    • 1.administratia obama. semnalul a fost dat de clinton la ny la discutia cu lavrov pe cfe (moldova mentionata) care l-a enervat tare (confirmat oameni care au asiatata). ciocnirea la osce astana inca un semn. dar politica rusiei in md poate fi contracarata si fara ciocniri frontale: $262 milioane in cadrul mcc, asistenta militara, acord de facilitare vizelor, ambasadorul sua vizita la tiraspol, intalnirea md tn la resedinta ambasadorului sua, etc. si nu trebuie sa credem ca moldova este prioritatea nr.1 pt sua, mai ales in contextul revolutionar in orientul mijlociu. deci politica americana este globala.
      2.in primul rand jackson-vanik daca cade pt md, dar inca in vigoare pt rusia e un mesaj important. in termeni practici, anularea amendamentului vine in intimpinare dorintei chisinaului de a dezvolta o relatie economica mai intensa cu sua (interviu cu ministrul leanca pe masuri bilaterale sua-md in 2011). dezvoltarea economica a md, intareste statalitatea, ceea ce contravine obiectivelor rusiei in md. dar exemplu cu rezolutia pe md e important pt a sublinia ca a fost votata de democrati.
      3.va repetati -intrebarea din p.1. desi senatul se bucura de mai multe atributii, consultare rapida a competentelor camerei reprezentantelor in domeniul pol ext arata ca acum republicanii au mai multe sanse de a influenta unele decizii (pana la urma e un give and take process permanent). daca luati memoriile fie lui clinton, fie talbott veti vedea cate dureri de cap pt presed in pol ext inseamna majoritatea republicana.
      4.––
      5.defectul acestei dezbateri este ca dvs. nu ati citit III. limitarea accesului pe piata ruseasca pt md a existat inca de la inceputul 2010, dar efectele spre deosebire de 2006-07 nu au fost atat de dramatice pt md (nu in ultimul rand datorita ue), si am crescut destul de bine.
      6.-7. ”pe cai mari” e ceva f abstract, mai exact precizati ce aveti in vedere? nu am de gand sa imi pun punctul de vedere, personal nu vad rusia in ascensiune pe plan mondial. daca anlizam performanta rusiei in comparatie cu altii din bric, rusia este veriga slaba. in legatura cu declaratia dl lupu, miine aveti ocazia sa-l corectati (daca a afirmat 50%), in 2010 potrivit biroului national de statistica 47.2% exporturi in ue-27, 39.4% in csi (de remarcat in csi, deci belarus, ucraina, kazakhstan si altii si nu doar in rusia)
      8. declaratiile ambasadorului cu privire la emularea acordului de la harikov in moldova e una, ce este important daca declaratiile au avut efect. din cate am inteles moldova va plati in continuare pretul european (ministrul economiei). plus lectia ucrainei este una buna pt rm cum sa oferi prezenta militara rusiei si sa nu primesti ceea ce ai negociat in schimb.

      concluzia, rusia vede relatia cu md asimetric, nu e nimic nou. soricelul trebuie sa fi e mai harnic si mai destept, si sa-si opuna casa in ordine.

      • Păi tocmai la asta mă refeream, că americanii sunt interesați de probleme mult mai importante decât joaca tigrului siberian rus cu șoricelul moldovenesc.

        Iar până să-și pună șoricelul casa în ordine mai e. Am urmărit azi lucrările primei zile a noii sesiuni parlamentare pe privesc.eu și mi-a fost foarte clar că PCRM nu are absolut niciun interes să voteze un candidat al coaliției de guvernare, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) în alegerile prezidențiale, deci riscăm să avem un al patrulea scrutin parlamentar în doi ani. Nu mai spun că în mai – iunie sunt programate alegeri locale.

  8. Nu vreau să discut despre românii de dincolo de Prut – e o situaţie aiurea, trebuia să ne unim în ’90 când Rusia era slăbită.

    Dar mă distrează oscilaţiile Ucrainei.

    Oare mulţi ucrainieni cred că tratatul de la Pereiaslav n-a fost tocmai o idee bună?

      • Pe data de 6 martie 1994 a avut loc sondajul sociologic național (referendum neoficial) „La sfat cu poporul”, la care întrebarea a fost:

        „Sunteţi pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca un stat independent şi unitar, in frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranităţii Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate şi să menţină relaţii economice reciproc avantajoase cu toate ţările lumii şi să garanteze cetăţenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internaţional?”

        Răspunsul a fost „Da” în proporție de 95,4%.

  9. Sondajul respectiv pare sa se incadreze perfect in contextul politic al anului 1994:
    alegeri castigate de PDAM pro-moldovenesc si pro-rus, Mircea Snegur, presedinte si sustinator al independentei, modificarea constitutiei in iunie 1994. Nu este totusi indoielnic rezultatul de peste 90% si suprapunerea acestuia cu interesele politice ale puterii? Credeti ca tovarasii uitasera practicile sovietice de masluire a rezultatelor unei consultari populare?Nu cred ca populatia RM ar fi votat unirea cu Romania in proportie de peste 50% din simplul motiv ca la recensamantul din 1989, moldovenii erau cam 64%(parte din ei pro-romanism, alta parte pro-moldovenism). Dar nici nu cred ca doar mai putin de 5% cochetau fie cu unirea, fie cu refacerea URSS, sau nu aveau opinii. Oare in doar 3 ani de independeta, timp in care economia se prabusise, populatia din RM se atasase atat de mult statului moldovenesc? Mai mult chiar isi definise identitatea….
    In plus intrebarea nu se refera clar la unirea cu Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Interesele sale de cercetare se concentreaza pe relatiile UE-Rusia, politica externa si de securitate a Rusiei in regiunea post-sovietica, conflictele prelungite și relatiile UE cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Inainte de a se alatura EUISS, Stanislav a fost analist principal la Institutul Polonez de Afaceri Internationale (2014-2016) si analist politic la Institutul pentru Politici European al Fundatiei pentru Societate Deschisa din Bruxelles (2016-2017). Stanislav este co-editor al volumului “Russia Rising: Putin's Foreign Policy in the Middle East and North Africa”, aparut la editura Bloomsbury in 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro