Home » Global / Europa »Idei si solutii » Citesti:

Romanii din institutiile UE, Romania, si “dilema” Kennedy

Radu Magdin iunie 11, 2012 Global / Europa, Idei si solutii
9 comentarii 1,661 Vizualizari

Politica locala si-a spus cuvantul ieri. Insa Romania mai are si o politica in plan national si, din ce in ce mai important, in plan european. Marti, se asteapta ca premierul Victor Ponta sa tina un discurs pe afaceri europene in plenul Parlamentului. Dincolo de controversa “cine unde ne reprezinta”, problematica Uniunii Europene e mai complexa decat pare, atat in termeni de ce ne dorim -ce isi propune Romania in Uniune- cat si cum reusim sa bifam ceea ce ne propunem. Succesul in implementarea planurilor europene presupune atat politici de substanta cat si o retea care sa ajute punerea lor in practica. Or, o asemenea retea nu poate ignora romanii din institutiile Uniunii, care au acces la informatie, dincolo de ceea ce se vede sau intuieste de la Bucuresti. Prezentul articol este dedicat acestor romani, pornind de la opinia lui Kennedy cu privire la cine ar trebui sa ajute pe cine; daca Romania vrea sa fie sprijinita de o “armata” de oameni competenti “de la UE”, trebuie sa arate ca vrea acest lucru, ca ii pasa de ei si ca e gata sa reciprocheze ajutorul.
Uniunea Europeana merge, sub panica pietelor, accelerat, spre o Europa cu doua viteze si intr-un final, mai mult sau mai putin asteptat, spre o Uniunea politica. Dupa cum mentionam intr-un articol anterior, scepticii ar trebui sa fie “linistiti”, calendarul unei integrari mai profunde continua. Asta inseamna din ce in ce mai multa putere concentrata la Bruxelles si cresterea importantei retelelor din oras.  Acest lucru presupune investitii in aliante multinationale dar si in consolidarea retelelor nationale. Aliantele se pot face la Bruxelles sau cu ocazia unor summituri regionale (foarte buna initiativa “Prietenilor coeziunii” in contextul negocierilor -care se anunta dure- vizand bugetul european 2014-2020). In schimb, retelele se consolideaza prioritar “in oras”, respectiv pe axa Bruxelles-capitala nationala.
Romania are o optiune, si cu cat o exercita mai repede, cu atat ii va fi mai bine. Poate investi rapid in consolidarea retelei romanesti la Bruxelles, sau poate lasa lucrurile sa mearga de la sine, deci … sa cam stationeze. Desigur, dilema in orice relatie de dragostea institutionala la prima vedere e cine curteaza pe cine, Romania pe romanii din institutii sau ei pe tara de origine. Personal, cred ca este necesar un prim semnal politic / guvernamental puternic urmat de strangerea randurilor pentru cei, de ambele parti, care isi doresc aproapierea, care cred intr-o retea romaneasca puternica.
Interesul pentru consolidarea retelei romanesti in Bruxelles si a strangerii relatiilor dintre administratia nationala si romanii din administratia europeana, ar trebui sa fie comun. Desi unii din romanii din institutiile europene au incetat sa mai creada in Romania, realitatea politica taindu-le elanul, acestia ar trebui sa realizeze ca, pentru o pozitia mai ridicata la nivelul institutiilor, e util, dincolo de meritul individual care nu poate fi contestat sau suplinit, si un sprijin national. Or, e greu sa te sprijine cineva cand nu te cunoaste. Poti trai intr-o splendida izolare de Romania, dar intrebarea e daca merita, ca investitie in viitorul profesional.
Pe de alta parte, autoritatile nationale trebuie sa realizeze ca, mai mult ca oricand, informatia europeana inseamna putere. Cei aproape o mie de romani care lucreaza in instititutiile europene (din care 727 la Comisia Europeana, cel mai important angajator) sunt literalmente peste tot -tematic vorbind-, in primul rand in Comisie, dar si in Parlament, Consiliu, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, unele agentii. Au pozitii diferite, fiind asistenti (AST, gradele 1-11) sau administratori (AD, gradele 5-16). Pentru o evidenta exacta va invit sa cititi tabelul acesta de la Comisia Europeana. Dincolo de cifre reci, o realitate calda – fiecare pozitie pe un domeniu de interes e importanta; de exemply un asistent de director general stie enorm, ca flux de informatie. Un sef de unitate, un director sau director general au o viziune de ansamblu asupra unei intregi politici europene, un administrator din DG ECFIN stie mai bine ca oameni seriosi “de finante” situatia economica a Uniunii, si tot asa.
E in interesul Romaniei sa aiba o relatie foarte buna cu acesti romani si sa ii sprijine totodata sa mearga spre pozitiile dorite de ei. Germania, de exemplu, isi invita periodic oamenii cheie din institutii la Berlin; acestia sunt onorati ca li se cere parerea, capitala e onorata ca ii are si ca poate conta pe ei, sprijinindu-i totodata la momentul potrivit. Ca sa poti invita cat mai multi oameni cheie, trebuie insa sa ii ai (de exemplu, sunt foarte relevante in acest sens pozitiile AD 7-16, or majoritatea romanilor sunt AD5), de aceea, autoritatile romane trebuie sa se sincronizeze in momente critice cu romanii din institutii. Un asemenea moment este reforma statutului functionarilor europeni, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2013.  Reforma statutului functionarilor pleaca de la dorinta mai multor state membre de a reduce cheltuielile administrative ale UE, dorinta rezultata in urma situatiei economice si bugetare, dar si a presiunilor politice eurosceptice la nivel national.
In acest context, cand statele membre vor discuta despre masuri corective, atunci ar trebui sa se discute si despre dezechilibre la nivel de management, unde unele nationalitati sunt suprareprezentate, in timp ce UE12 (statele aderate din 2004 incoace) sunt subreprezentate. Este utila eventual si detasarea de la institutiile europene spre cele nationale daca unii functionari o doresc (in prezent este posibila situatia inversa). Daca de exemplu te poti intoarce in tara pe o pozitie de management o perioada, contribui cu experienta dar ai si un avantaj la concursuri manageriale (pe baza experientei proaspat dobandite) in institutii. Mai sunt si alte chestiuni, iar o conversatie punctuala cu romani implicati din institutii este binevenita si posibila pentru cei interesati.
Dincolo de argumentatia de mai sus, personalizata pentru Romania, cetatetii unei tari, care lucreaza in institutiile europene, chiar sunt importanti, foarte importanti. O scadere a numarului lor e ingrijoratoare, de aceea guverne precum cel britanic fac eforturi substantiale de 2 ani sa creasca atractivitatea institutiilor europene acasa (un articol util de citit integral este disponibil aici). Victor Ponta a realizat deja o premiera cu privire la romanii din institutii, a dovedit interes. In primavara lui 2010, s-a intalnit, la Parlamentul European, cu circa 40 de romani cu diferite pozitii din PE, Comisia Europeana s.a.m.d; stiu acest lucru pentru ca am participat la reuniunea cu pricina. Liderul PSD a aratat deschidere fata de chestiunile institutionale dar a ramas ca lucrurile sa continue concret odata avute parghiile necesare, cele ale guvernarii. Aceste parghii au venit, iar discursul de maine e o oportunitate de a intinde o mana si spre romanii din institutiile europene. Inainte ca acestia sa se intrebe ce au facut ei pentru tara lor -si ce pot sa faca de acum incolo-, si tara trebuie sa se gandeasca sa mai dea un semn…In fond, nimeni nu poate fi ajutat, daca nu e interesat.
PS Le multumesc colegilor din Comisia Europeana, si, mai ales, unui coleg apreciat din Parlamentului European, cu care m-am consultat tehnic inainte de scrierea prezentului articol.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Dan LUCA spune:

    Despre intalnire din iunie 2010 se pot citi amanute in comunicatul de presa de atunci, vizibil la
    http://www.psdbruxelles.eu/Comunicat%20de%20presa-17062010.doc

    • Ursu spune:

      Sa nu ne entuziasmam degeaba, e doar o sezatoare menita sa-i dezvolte sublima si inexistenta anvergura europeana lui Ponta.

    • JB spune:

      Concis si la obiect! Ai fost bine informat si sunt unul din cei care pot confirma ca un astfel de sistem este vital. Ma uimeste faptul ca media (si partidele politice!!) in RO este f prost informata apropos de uniune si de activitatile sale. Schimburile de informatii si de experienta sunt vitale Romaniei.

  2. hamlet spune:

    Foarte bun articolul, ca intentie. Totusi, nu vad cum ar putea sa te sprijine tara in a ocupa pozitii mai inalte in Comisie (ma refer la pozitii de sub-Directori). Da, directorii sint numiti in cea mai mare parte politic (dar nu toti). Adica, simplu, parerea mea e ca pentru un administrator cu un grad de pina la AD 12 (care e deja foarte, foarte sus) sprijinul tarii este irelevant in cariera. Altceva: functionarii in Comisie nu lucreaza pentru interesul national ci comunitar. Plus ca unii au si clauze de confidentialitate (auditori, DG COMP, etc). Nu inteleg prin ce proces ar putea un functionar sa dezvaluie informatii sensibile tarii de provenienta. Ar fi o incalcare a eticii profesionale. Au fost incercari din partea unor functionari de la Reprezentanta Romaniei de la Bruxelles (fiind securisti deghizati, cred) de a obtine informatii de la functionarii europeni , dar au fost mirositi repede si in general evitati. Si ajungem si la Ponta. Cred ca 90% din functionarii europeni vor strimba din nas la orice propunere din partea actualei administratii din Romania.. Pur si simplu, riscul de a fi asociat (in orice fel) cu talibanii gen Ponta – Nastase-Voiculescu (USL in general) si alti corupti este prea mare pentru un functionar onest si integru. Sa nu mai vorbesc despre acceptarea oricarei pozitii in administratia de la Bucuresti cind la putere a venit din nou trecutul. Sint functionar in Comisia Europeana si cred ca ceea ce spun e adevarat. Eu cel putin, atita timp cit Voiculescu, Iliescu, Nastase au din nou puterea in Ro (prin marionetele lor) refuz sa fiu asociat lor.

    • functionar UE spune:

      Chiar credeti ca exista un politician din RO care sa doreasca sa fie ridicol in compania unui functionar UE bine pregatit, si aflat intr-o atare pozitie numai prin MERITE PERSONALE, si nu prin inselarea populatiei.

      Si inca ceva foarte trist?
      Daca ne uitam la numarul comentariilor de aici vedem ce mult ii intereseaza pe cei din RO institutiile UE, desi aici se fac si se desfac toate.

      Este interesul politicienilor din Romania sa ascunda adevarul privind forta institutiilor UE.
      Alfel ei ar parea mici!

      Apropo, ati uitat ceea ce era mai important : Consiliul UE !

  3. sile spune:

    1. Nici cu ghilimele nici fara ghilimele afirmatia lui Kennedy – Nu intreba ce face tara pentru tine,intreaba-te ce faci tu pentru tara – nu are deloc caracteristicile unei dileme ci este o afirmatie de mare bun simt fiind,daca vreti,o critica inteligenta la adresa celor care au prostul obicei de a cere intotdeauna ceva de la tara uitand ca au si obligatii fata de ea.
    Asa ca,cel putin,titlul este “in suferinta” nemaivorbind de faptul ca si continutul este o aluzie transparenta la un ajutor din partea statului pentru a promova niste functionari romani lucratori in diverse comisii europene.
    Daca sunt competenti vor promova in timp fara interventii,daca nu,nu

  4. europrat spune:

    As vrea sa adaug si eu un ecou la ce s-a mai spus in comentarii.

    Functionarii lucreaza pentru UE, nu pentru Romania. Sunt obligati sa reprezinte interesele comunitare si, prin deontologie profesionala, daca nu chiar reguli stricte si explicite de confidentialitate, nu pot si nu ar trebui sa divulge informatii sensibile. Sigur ca in realitate co-nationalii se mai consulta si mai impartasesc informatii intre ei, ceea ce e posibil sa fie un fenomen mai pronuntat pentru alte tari decat pentru noi. Dar in principiu, singurii care ar putea fi o legatura mai solida cu statul RO sunt cei „detasati” temporar la UE de la Bucuresti.

    Cred ca nu exagerez prea mult cand spun ca cei care reusesc, prin mari eforturi, sa ajunga functionari, au dorit in general sa se desprinda de RO si cele romanesti. Astia nu sunt oamenii pe care, odata ce i-ai pierdut, sa-i sensibilizezi cu usurinta fata de un aparat guvernamental despre care au, probabil, mari suspiciuni si ale carui elemente vin si pleaca.

    In general, autoritatilor de la Bucuresti li s-a cam falfait de romanii de la Bruxelles, si poate ca n-ar strica sa incerce sa construiasca niste relatii amicale. Tocmai fiindca multi oameni competenti si ambitiosi prefera sa plece la Bxl, mi se pare ca RO are o reprezentare destul de buna in institutii, pentru un stat membru nou. Va mai dura pana ajung mai multi in functii superioare, dar asta e normal. E adevarat ca, mai ales in anumite zone, sustinerea politica a statului membru este importanta pentru avansare. Romania ar trebui sa cultive niste intalniri cum face Berlinul. Dar daca vrea bunavointa functionarilor ar trebui sa faca mai mult decat sa clameze importanta reprezentarii proportionale in functii importante…

    Ca tot s-a mentionat reforma, sunt sigura ca functionarii romani ar aprecia daca RO ar fi printre tarile care s-ar arata mai rezervate fata de masurile propuse (diminuarea salariilor, scaderea numarului total de posturi, trecerea de la posturi permanente la un focus catre posturi temporare, etc etc) masuri care nu le convin deloc functionarilor actuali si vor afecta in special pe functionarii mai noi, cum ar fi cei din noile state membre.

  5. LB spune:

    Romanii – scribii de lux ai Comisiei Europene

    Romanii ocupa funcţiile de jos la Comisia Europeana

    Deşi sunt poligloţi, scoliti in Europa si dornici de ascensiune, majoritatea romanilor sunt cramponaţi la gradele de jos din piramida ierarhica a executivului european, si anume gradele AD5 (administratori) si AST1-AST3 (asistenţi). Situaţia este similara pentru Bulgaria si valul de aderare 2004.

    La trei ani de la aderare, majoritatea romanilor si româncelor inca ocupa funcţiile de jos din ierarhia Comisiei Europene. In total, la Comisie sunt angajaţi 549 de romani, dintre care 277 sunt administratori si 272 asistenţi. Cu toate acestea, majoritatea romanilor sunt cramponaţi la gradele de jos si au, prin urmare, cele mai mici salarii.

    Ce se poate observa din statisticile respective? Este evident faptul ca majoritatea romanilor au gradul AD5, adică primul de jos in ierarhia instituţiilor europene. Astfel, din cei 277 de administratori romani, 249 sunt AD5, iar gradul cel mai înalt atribuit romanilor la Comisie este AD14, cu doar cinci administratori, si niciun roman nu a atins AD16, Everestul european.

    asemenea, din cei 272 de romani cu grad de asistent la Comisie, 268 sunt angajaţi cu gradul AST1-AST3, din cele 11 (AST11) trepte posibile. Trebuie amintit un lucru important si anume ca majoritatea asistenţilor romani sunt vorbitori a doua sau trei limbi străine, aceştia au făcut cel puţin o facultate, daca nu doua sau trei, tot ei au masterate in România sau Europa in CV-ul lor, iar adesea, chiar doctorate.

    La ora când Franţa se îngrijorează de influenta sa in cadrul instituţiilor, noi remarcam ca România nu este in ascensiune. Astfel, zilele trecute, Fundaţia Robert Schuman lansa studiul “Prezenta francezilor in cadrul instituţiilor europene: de la mit la realitate” pentru a răspunde îngrijorărilor potrivit cărora Franţa pierde din influenta pe care o avea in cadrul instituţiilor europene. Studiul vorbeşte despre strategiile folosite de statele membre pentru a-si menţine leadership-ul in cadrul instituţiilor, pentru a se impune atât la nivel administrativ, politic, cat si interinstitutional.

    Exista oare un lobby romanesc, politic si administrativ in cadrul instituţiilor europene sau ba, sau nu sunt romanii la fel de ambiţioşi ca britanicii sau suedezii? Sa fi rămas oare cei mai ambiţioşi in România? E posibila oare o adevărata integrare europeana fara ancorarea romanilor in structurile UE? Cifrele ne fac sa credem ca România nu are influenta politica in cadrul instituţiilor europene. Ce fel de influenta se poate avea la baza piramidei?

    Pentru moment, din păcate, concluziile sunt umilitoare pentru tara lui Spiru Haret si trebuie sa recunoaştem ca majoritatea romanilor de la Comisia Europeana sunt angajaţi doar pe posturi de executanţi, fie ca sunt asistenţi sau administratori, un fel de scribi de lux, cu grade aşezate la bazele ierarhiei europene.

    Studiul Fundaţiei Robet Schuman: http://www.robert-schuman.eu/question_europe.php?num=qe-159

    Date statistice pe state membre la Comisia Europeana:

    http://ec.europa.eu/civil_service/docs/bs_sexe_nat_grade_en.pdf

    Ludmila Bulgar

  6. Sergiu Simion spune:

    „ Si acum ma intreb, dincolo de castigatorul final al jocului politic anul asta: cui prodest? ”

    Mai intai , unde dvs vedeti numai un joc politic ( acesta are loc in societatile asezate unde exista Constitutie, legi, respect pentru ambele si unde prin mecanisme democratice are loc alternanta la putere ), multi de aici si aproape toti din afara , vad de fapt o lovitura de stat mascata. In mod cert aceasta actiune este in beneficiul initiatorului si nu al societatii, asa ca intrebarea dvs retorica avea un raspuns inca din start.

    Cu atat mai mult surprinde aceasta afirmatie a dvs unde speranta exprimata ar trebui sa fie in realitate un regret :

    „ Sper asadar, din tot sufletul, ca a meritat …”

    Nu , nu numai ca nu a meritat, dar ceea ce s-a intamplat are toate conotatiile legale ale unei lovituri de stat mascate desi probabil opinia dvs va fi diferita deoarece nu cu mult timp in urma ati scris „ consultandu-va cu colegii din Comisia Europeana si cu un coleg apreciat in Parlamentul European ” :

    „ Victor Ponta a realizat deja o premiera cu privire la romanii din institutii, a dovedit interes. In primavara lui 2010, s-a intalnit, la Parlamentul European, cu circa 40 de romani cu diferite pozitii din PE, Comisia Europeana s.a.m.d; stiu acest lucru pentru ca am participat la reuniunea cu pricina. Liderul PSD a aratat deschidere fata de chestiunile institutionale dar a ramas ca lucrurile sa continue concret odata avute parghiile necesare, cele ale guvernarii. Aceste parghii au venit, iar discursul de maine e o oportunitate de a intinde o mana si spre romanii din institutiile europene.” (http://www.contributors.ro/global-europa/romanii-din-institutiile-ue-romania-si-dilema-kennedy/)

    Acum domnul Ponta are deja toate parghiile guvernarii si o deschidere remarcabila fata de „chestiunile institutionale” prin chiar „exemplul personal” . Rezultatul este furnizat chiar de dvs dar fara o interpretare completa a semnificatiei lui :

    „ In niciun moment din ultimii 12 ani nu am vazut asa un val de stiri cu privire la Romania, pe diversele media straine, cum am vazut de doua saptamani.”

    Acest veritabil tsunami informational este un fenomen foarte cunoscut in stiintele comunicarii . In cazul de fata nu semnaleaza deloc o performanta democratica, ci un diagnostic politic si social crunt care ne arunca din noua la periferia Europei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Magdin


Radu Magdin

Radu Magdin este consultant de comunicare si afaceri publice, fiind interesat de IT, energie si marile tendinte din Uniunea Europeana. A lucrat la Bruxelles, la Parlamentul Europea... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)