Home » Analize »Energie »Global / Europa »Orientul Mijlociu »Sinteze » Citesti:

Rusia si colapsul prețului petrolului în vremea coronavirusului

Cristian Dan Tataru martie 9, 2020 Analize, Energie, Global / Europa, Orientul Mijlociu, Sinteze
24 comentarii 7,136 Vizualizari

Exporturile de hidrocarburi reprezentau 52% din exporturile Rusiei in 2019(1) . Rusia exportă aproximativ 5 milioane de barili pe zi și are o producție de 10.4 miliarde de barili pe an. De remarcat faptul că exporturile de petrol și produse petroliere a Rusiei au adus venituri de cinci ori mai mari decât exporturile de gaz in 2019 (244.322 vs 49.553 milioane $)(2) . Am mai putea menționa și faptul că prețul petrolului influențează indirect prețul gazelor exportate de Rusia, deoarece el este format prin contratele încheiate cu țările terțe pe o formulă care include prețul petrolului. Încă de pe vremea Uniunii Sovietice exporturile de petrol au reprezentat o importantă sursă de venit. Banii proveniți din exportul de petrol au devenit o componenta importanta a economiei URSS începând cu anii 1970(3) .

Resursele pot fi atât un beneficiu, cat și un blestem pentru o țară, diferența făcând-o capacitatea țarii de a administra resursele provenite din exporturile de petrol. O alta problemă a tărilor exportatoare de petrol este așa-zisa “boală olandeza” care se manifesta prin supra-dezvoltarea industriei extractoare de hidrocarburi și aprecierea valutei in detrimentul investițiilor in alte ramuri ale economiei – producându-se astfel o dezindustrializare a țării. Rusia nu este străină de aceste probleme, iar ideea că țara trebuie să își diversifice economia a fost urmărită de majoritatea politicienilor după 1991. Nu s-a reușit foarte mult in acest sens, lucru evident și din ultimele declarații ale președintelui Putin, care a legat scăderea nivelului de trai înregistrat in ultima perioadă in Rusia de scăderea prețului barilului de petrol(4) . Un alt indicator care ne dovedește că Rusia este influențată de cotația petrolului este prețul petrolului pentru care este proiectat bugetul de stat. Acesta este pentru anul 2020 conform ministerului finanțelor publice rus, 42$/baril(5) . Rusia are doar 12.5% din producția mondială de petrol și nu poate controla prețul petrolului la nivel mondial, acest lucru reprezentând o vulnerabilitate pentru țară. Guvernul rus este conștient de acesta vulnerabilitate și de importanta industriei petroliere pentru economia Rusiei, așa că a întreprins anumite măsuri care protejează industria petrolieră de șocurile provocate de prețurile scăzute. Un exemplu de astfel de măsură îl reprezintă politica fiscala, unde taxele impuse exportului de petrol scad odată cu prețul petrolului. Aceste măsuri pe deoparte ajuta industria petrolieră, dar pe de altă parte afectează veniturile bugetului rus. O alta măsura care ajută industria petrolieră rusă pentru a face față preturilor scăzute este cea introdusa la începutul anului 2015 când cursul de schimb al rublei a fost liberalizat. Liberalizarea cursului face ca rubla să se devalorizeze când prețurile la petrol scad și asta ajută industria petrolieră pentru ca ei au o parte din costuri in ruble, iar veniturile lor sunt in valută.

Această dependentă de prețul petrolului face ca Rusia să fie interesată de un preț stabil care sa aibă un nivel care să nu ii afecteze economia și industria petrolieră. Rusia nu este singura tară dependenta de prețul petrolului. Cele mai cunoscute exemple de țari care au aceeași problema sunt țările care au creat in 1960 OPEC (Organizația tarilor exportatoare de petrol). URSS nu a fost niciodată membra OPEC din mai multe motive: nu a crezut ca ea poate sa fie îngrădită, cat era o mare putere, și era greu pentru industria petrolieră sovietică sa scadă producția din câmpurile petroliere din Vestul Siberiei din cauza condițiilor meteo. La temperaturi scăzute, dacă se oprește producția există riscul ca unele sonde să nu mai poată fi repornite și să sufere daune considerabile. Istoria colaborarii dintre Rusia și OPEC nu a fost încununată de succes. In 1999 după ce preturile la petrol au scăzut pana la 10$/baril Rusia și-a asumat in acordul cu OPEC că va scădea producția cu 100.000 barili/zi dar de fapt nu a făcut lucrul acesta, din contra producția Rusiei a continuat sa crească. Acest lucru a afectat relația de încredere dintre Rusia și OPEC. In 2001 după 9/11 preturile la petrol au scăzut din nou și OPEC a cerut implicit Rusiei o scădere cu 500.000 de barili/zi. Rusia a promis că va scădea doar cu 150.000/barili pe zi producția, dar de fapt ea a crescut in perioada următoare. După criza din 2008 preturile la petrol au scăzut din nou, iar OPEC și Rusia au încercat să se coordoneze pentru a scădea producția. Deși declarațiile reprezentantului Rusiei in cadrul OPEC Igor Secin la acea perioada erau că Rusia va scădea producția și încuraja OPEC sa scadă mai mult producția, în realitate exporturile Rusiei de petrol au crescut in acea perioadă(6) . Deja putem observa o lipsă profundă de încredere intre OPEC și Rusia, datorată faptului că Rusia nu și-a onorat niciodată angajamentele. Singura oară când OPEC și Rusia au ajuns la un acord de colaborare care s-a respectat a fost in 2016. Acest acord Rusia-OPEC, mai cunoscut sub titulatura OPEC+, a fost semnat din mai multe considerente: 1) preturile la petrol in 2016 ajunseseră la un nivel extrem de scăzut (27$) ; 2) Rusia deja începuse sa fie implicată in Siria și avea nevoie de parteneri și relații bune cu puterile din regiune 3) sancțiunile impuse de puterile vestice aveau un efect asupra economiei țării, iar rușii aveau nevoie să își diversifice baza de potențiali investitori. După mai bine de patru ani, acordul dintre Rusia și OPEC a fost terminat la data de 6 martie 2020. iar de la 1 Aprilie 2020 nu mai există un acord, nici in cadrul OPEC, dar nici cu Rusia, de a limita producția de petrol.

Factorii care au dus la decizia Rusiei de a nu mai contribui la reducerea exportului de petrol sunt multipli. Igor Secin cel care conduce compania Rosneft (cu o cota de piața de 40% din producția de petrol a Rusiei) s-a opus reducerii producției de petrol încă din 2015(7) . El este și cel care se crede ca ar fi responsabil de relațiile dintre Rusia și Venezuela, iar împreună cu compania Rosneft a ajutat la salvarea exporturilor de petrol a Venezuelei, după ce Statele Unite au impus sancțiuni companiei naționale de petrol a statului Venezuela(8) . Subsidiara Rosneft(9) care se ocupa de exportul petrolului din Venezuela a fost sancționată și ea recent de SUA. Alt factor care a dus la ruperea colaborării este acela că Federația Rusă considera ca aceste tăieri de producție ajuta industria petroliera a Statelor Unite – în timp ce producția Rusiei a crescut cu doar cu 6% in ultimii ani, cea americană a crescut cu 114%(10) . Recent America a devenit exportator net de petrol și un concurent serios pe piața petrolului(11) . America este și un concurent pe piața de LNG (o parte din gazul american exportat fiind un produs secundar al exploatărilor de petrol) iar Rusia acuza că sunt folosite metode necomerciale de tipul sancțiunilor împotriva „Nord Stream 2” pentru a fi favorizat exportul de LNG American pe piața europeană. Un alt factor care trebuie luat in considerare este relația dintre Rusia și Arabia Saudita. Deși după acordul din 2016 părea că lucrurile sunt pe calea ce buna, investițiile concrete la care se așteptau rusii nu s-au materializat decât in mică măsura(12) . Să nu uitam faptul ca atât Arabia Saudită cat și Rusia sunt concurenți pe piața petrolului, iar în memoria colectivă rusă unul din factorii care au dus la destrămarea Uniunii Sovietice a fost decizia din 1985 a Arabiei Saudite de a mari producția, fapt care a dus tot la o scădere a prețul petrolului. Mulți ruși considerând ca asta s-a făcut la presiune americană. Având și o rezervă consistentă de 570 miliarde de dolari, Rusia crede probabil ca e pregătită sa facă fata unei perioade de prețuri scăzute ale petrolului și că aceste preturi vor afecta mult mai mult alți concurenți, în special producția americană, și că, de data asta, nu rușii vor fi cei care vor elibera cota de piață – cum a fost după 1990.

Deși aceasta strategie poate fi înțeleasa la nivel economic exista unele riscuri care nu ar trebui neglijate. In primul rând rezultatul așteptat se bazează pe o înțelegere simpla a industriei shale din America. Deși au avut probleme financiare, multe companii și-au făcut strategiile de hedging pentru anul 2020 și și-au asigurat un preț de vânzare fix pentru acest an(13) . Mulți investitori nu au mai investit in companiile shale oil pentru că preturile erau destul de ridicate și perspectiva de creștere nu exista – o dată cu preturile mici există și o perspectiva de creștere a preturilor in viitor așa că investitorii vor cumpăra acțiuni ale companiilor shale oil pe principiul cumperi foarte ieftin și vinzi scump mai târziu. Companiile americane care produc petrol din formațiuni shale sunt destul de versatile și s-a dovedit ca pot să scadă și să pornească producția repede, deci chiar daca vor fi afectate de preturile mici, o dată cu creșterea prețurilor vor reveni din nou pe piață. Și, nu în ultimul rând, să nu uitam ca industria shale din America reprezintă doar 1.5% din economia Americană(14) iar Statele Unite vor avea capacitatea, având o industrie diversificată, sa susțină aceasta industrie și in momente de criza. Un alt efect al neprelungirii acordului cu OPEC este acela că va fi foarte greu pe viitor ca Rusia sa câștige încrederea tărilor din Golf, în particular, dar și a altor membri OPEC ca partener pe care se pot baza în momente de criză. Ministrul Petrolului din Iran a declarant ca „întâlnirea OPEC de la care Rusia a plecat a fost cea mai urată din toata istoria cartelului”(15) . Fără un acord OPEC+, pe lângă SUA, un alt competitor al Rusiei va fi Arabia Saudită. Arabia Saudită are rezerve monetare mai mici decât Rusia, doar 495 miliarde de dolari, dar în schimb are capacitatea de a mări producția cu 2 milioane de barili/zi și a compensa pierderea din preț prin mărirea volumului de vânzări. Comparativ, Rusia are o capacitate de a mări producția pe termen scurt cu doar 0,5 miliarde de barili pe zi. O strategie similara a fost aplicată de Arabia Saudita in 1985 când după ce mai mulți membrii nu respectau cotele OPEC, Riadul a mărit producția la 5 milioane de barili pe zi. Ca rezultat preturile mondiale la petrol au scăzut cu 70% intre 1985-1990, cea ce a afectat și URSS, dar și industria petrolieră americană. Arabia Saudită nu a crescut atunci producția ca să afecteze URSS. Scopul era să dea o lecție celor care nu respectau cotele și de a-și salva economia care avea probleme. Arabia Saudită a acționat rațional, desi preturile s-au înjumătățit producția lor de petrol aproape s-a dublat in perioada (1985-1990), deci tot primeau mai mult bani din petrol indiferent de preturile mici – iar asta a ajutat foarte mult economia regatului. Se prea poate ca aceasta să fie și strategia acum. Arabia Saudită a declarat ca va creste producția și a scăzut preturile la petrolul vândut de Aramco cu 6-7$ pentru Asia și cu 8$ pentru piața Europeană, față de prețul petrolului Brent. De remarcat ca prețul petrolului vândut de Rusia e cu 2$ sub cotația Brent, deci scăderea practicată de Riad de 8$ e clar destinată sa creeze o concurenta serioasa petrolului rusesc de pe piața Europeana(16) . Strategia Arabiei Saudite are ca scop disciplinarea tarilor OPEC și să arate valoarea cartelului, sperând că o dată cu prețurile foarte mici la petrol, Rusia va veni la masa de negocieri. La momentul actual e un joc de așteptare și de nervi intre America, Rusia și Arabia Saudita, primii trei mari producători globali. Toți au atuuri care cred că ii vor face sa reziste unei perioade de preturi scăzute ale petrolului: Arabia Saudita are capacitate de producție și preturi de producție foarte mici; Rusia are un buget care e configurat pentru preturi relativ scăzute ale petrolului (42$) și se bazează pe rezervele monetare și flexibilitatea cursului de schimb iar industria de petrol americana e foarte flexibila bazându-se pe instrumente financiare complexe și tehnologie pentru a face fata unor preturi reduse. La final vom vedea cine va rezista mai mult in acest context de preturi scazute.

E greu de înțeles de ce Rusia a decis sa părăsească acordul exact in acest moment când avem o criza provocată de epidemia de Coronavirus și cererea e in scădere, în felul acesta refuzând orice concesie. Chiar și unii reprezentați ai industriei petroliere ruse au fost surprinși, directorul adjunct Lukoil a declarat că e șocat de decizie și ca Rusia va pierde cam 100-150 de milioane $ pe zi de pe urma scăderii preturilor(17) . Cel mai probabil a fost o decizie luată pentru a pedepsi America și producătorii din industria shale. Așa cum arăta și publicația Bell, singurul susținător declarat al acestei măsuri din industria de petrol și gaze din Rusia este directorul companiei Rosneft Igor Secin(18) . Aceasta decizie va avea repercusiuni la nivel economic pe termen scurt și mediu pentru Rusia, iar la nivel politic pe termen lung va afecta credibilitatea Rusiei in raport cu țările din cadrul OPEC.

NOTE

1 - https://ru-stat.com/date-M201812-201912/RU/export/world/05

2 - http://customs.ru/storage/document/document_statistics_file/2020-02/11/I0Gx/WEB_UTSA_01.xls

3 - https://carnegieendowment.org/2017/03/29/formation-and-evolution-of-soviet-union-s-oil-and-gas-dependence-pub-68443

4 - https://www.rbc.ru/politics/04/03/2020/5e5f55609a7947887b18add5

5 - https://rg.ru/2020/02/28/ceny-na-neft-priblizilis-k-kriticheskim-znacheniiam-dlia-biudzheta-rossii.html

6 - https://www.oxfordenergy.org/publications/russia-and-opec-uneasy-partners/?v=f0aa03aaca95

7 - https://www.ft.com/content/5ee82ce2-553b-11e5-8642-453585f2cfcd

8 - https://www.reuters.com/article/us-venezuela-politics-crude-sanctions-ex/explainer-u-s-sanctions-and-venezuelas-trade-and-oil-industry-partners-idUSKCN1V420P

9 - https://www.ft.com/content/f505d6da-5260-11ea-8841-482eed0038b1

10 - https://www.reuters.com/article/opec-meeting-kemp/column-russias-nyet-is-best-outcome-for-opec-kemp-idUKL8N2AZ645U

11 - https://www.ft.com/content/9cbba7b0-12dd-11ea-a7e6-62bf4f9e548a

12 - https://www.mei.edu/publications/putins-visit-riyadh-could-help-shape-next-chapter-russia-saudi-relations

13 - https://www.reuters.com/article/us-saudi-aramco-shale/u-s-shale-producers-boost-oil-hedging-after-saudi-attack-sources-idUSKBN1W525J

14 - https://www.dallasfed.org/research/economics/2019/0820

15 - https://iranpress.com/en/europe-i144670-iran’s_zangeneh_today’s_opec_meeting_a_worst_in_history

16 - https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-03-07/saudi-aramco-slashes-crude-prices-kicking-off-price-war

17 - https://thebell.io/ya-v-legkom-shoke-sovladelets-lukojla-otsenil-poteri-rossii-ot-razvala-sdelki-s-opek-v-100-mln-v-den/

18 - https://thebell.io/vot-sejchas-my-im-pokazhem-kak-kreml-razvyazal-tsenovuyu-vojnu-na-neftyanom-rynke/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Jay spune:

    N-as “plange” Rusia, sau purta de grija, avand in vedere ca are cele mai mari rezerve/ resurse de orice, inclusiv (mai ales!!!) hidrocarburi. Iar gestionarea mai eficienta a acestora n-ar fi, la rigoare, o problema. Deocamdata, resursele sunt subexploatate, iar unele doar incipient…

  2. Lucifer spune:

    Ca ripostă la poziţia Rusiei, Arabia Saudită a anunţat un dumping general crescând producţia, ceea ce înseamnă preţuri şi mai mici pe piaţa petrolului. Chestia este că în curând două pieţe enorme vor fi aproape în faliment:
    - industria auto clasică( ce va fi înlocuită cu automobile electrice, şi,
    - extracţia petrolului fiindcă nu va mai exista cerere.
    Vă închipuiţi ce modificări teribile vor fi la scară mondială? Unele state vor da faliment, mai ales cele mari producătoare de automobile şi cele producătoare de petrol.

    • Mihai Siminiceanu spune:

      Automobilele electrice depend de fossil fuel sa fie produse. Si petrolul nu e folosit doar pt energie, sunt vreo 4-5000 de by-products din petrol, daca exista inlocuitor era eliminat de mult timp. Deocamdata nu ai inlocuitor si nici nu ai alt life style, sa te intorci 100% in Epoca de Piatra e imposibil, astazi.

    • Harald spune:

      @Lucifer – ce procent din productia de petrol se foloseste la autoturisme? Va imaginati nave electrice, avioane de pasageri electrice, tractoare si combine electrice sau camioane electrice? Doar daca montati cate un generator diesel pe fiecare :)

      Chiar si la autoturisme electrice, sunt macar 2 milioane in circulatie in State si alte 2 milioane in toata Europa? N-as prea crede. Cate milioane de autoturisme cu motoare termice sunt in Europa?

      • RenewEurope spune:

        @Harald

        Conform estimarilor, pe strazile planetei circula in prezent circa 1,2 miliarde de autoturisme. La un consum mediu de 3 litri pe zi, rezulta circa 3,6 miliarde de litri (sau 23 milioane barili pe zi “bpd”, respectiv peste 20% din consumul global de titei).
        https://www.eia.gov/outlooks/steo/report/global_oil.php

        In economiile dezvoltate (SUA, UE, China), pe de-o parte observam deja scaderea vanzarilor automobilelor pe combustie in favoarea cresterii vanzarilor automobilelor electrice. Prognozele producatorilor de automobile confirma accelerarea acestui trend in urmatorii ani. Este evident ca avem de a face cu o schimbare a paradigmei (care se desfasoara in mod gradual bineinteles, de-a lungul urmatoarelor decenii). Una peste alta, marsul VE permite cresterea consumului in domeniul chimiei si al transporturilor (rutier, maritim si aerian) in economiile emergente (si nu numai), fara a crea mari presiuni asupra exploatarii globale de titei. In concluzie, marsul VE contribuie la reducerea volatilitatii pretului petrolului (si a frictiunilor geopolitice) precum si la cresterea predictibilitatii, stabilitatii si a prosperitatii.

        • Crivat spune:

          @RenewEurope: actualmente cota EV este mai putin de 2% din cota de piata a automobilelor nou produse. Este preconizat sa creasca in urmatoarele decenii, dar nici cele mai optimiste prognoze nu depasesc 30-40% in urmatorii 30 de ani. Urmatorii 4-5 ani sunt cruciali pentru industria EV si “the limiting factors” depind de cat de mult avanseaza technologia in domeniul bateriilor: capacitatea de stocare, timpul de reincarcare “la pompa”, puterea generata la cheie la temperaturi extrem de scazute, durata medie de viata si costurile de inlocuire a bateriei. Nu mai aducem in discutie “the safety hazards” inerente oricarei technologii noi. La fel ca si decapotabilele, masinele electrice vor fi o prezenta agreabila in zonele calde ale planetei gen California, Florida, si riviera franceza pentru distante relativ mici si relief plat. Dar e greu sa bati la scala globala rezervorul clasic de benzina pe care il umpli in 5 minute peste tot in lume (marindu-ti autonomia la peste 1000km pe zi daca vrei) si care iti mai tine si de cald iarna si de frig vara. In concluzie piata petrolului o sa fie o piata importanta pentru economia mondiala mult timp de aici inainte.

  3. Kurt spune:

    SUA ca cel mai mare producător de petrol are probleme cu prețul de 36 § pentru un baril. Rusia are și mai mari probleme. Arabia Saudită are numai un moment, câțiva ani, probleme din cauza budgetului și prețul petrolului de azi. Prețul pentru extracție e cel mai mic în Arabia Saudită și cel mai mare în Rusia. Fracking în SUA e scump și va duce la falimentul câtorva firme. Nu e o problemă mare dacă prețul pentru un baril rămâne un timp sub 50 $ pentru un baril pentru importorii și consumatorii de petrol/benzină în UE.27. E un fel de subvenție pentru economia UE. Prețul pentru importurile de petrol și gaz sunt acum mai mici și ușurează economia, producția în UE.27.

    …”… E greu de înțeles de ce Rusia a decis sa părăsească acordul exact in acest moment ……..și cererea e in scădere, ……, directorul adjunct Lukoil a declarat că e șocat de decizie și ca Rusia va pierde cam 100-150 de milioane $ pe zi de pe urma scăderii preturilor(17) … „….

    Jocurile și speculațile politice ale lui Putin/Rusiei au un preț mare. Moneda Rublă a scăzut azi cu 9 %. Bursele au pierdut 6 % la NY și 9 % Frankfurt. De fapt e deja un crash din moment ce s-a ajuns la pierderi de 20 % la burse.

    Putin și Erdogan joacă azi cu viața locuitorilor în Siria de Nord/Idlib. Dictatorul sirian Assad are sprijinul lui Putin și al Iranului. Probabil că Erdogan va lua la cunoștință azi la Bruxell din partea Comisiei UE.27 care sunt condițile pentru a primi în continuare bani de la UE.27. Erdogan nu va mai putea juca cu refugiatii din Turcia (Afgani, Sirieni, Irakieni etc) la fel ca în ultimul timp.
    FRONTEX a preluat apărarea granițelor UE.27 în Gecia. UE.27 nu va mai putea fi șantajată de Erdogan și Putin așa de ușor (Siria, Libia) ca până acum. Veniturile de 50 miliarde $ pe an ale Rusiei din exportul de petrol și gaze (Nordstream 2 nu e în functiune) sunt mici în raport cu BIP UE de 14.000 milarde Euro (exportul RFG e de 1.200 miliarde Euro pe an, va scădea un timp limitat).
    Stagnarea economică sau recesiunea economică globală va avea consecițe în multe părți ale globului. Ce a pregătit guvernul de pe malurile Dâmboviței pentru cazul unei crize globale care a început deja?

  4. Claudius spune:

    Aveti perfecta dreptate, economiile dependente de exportul de hidrocarburi sufera de “boala olandeza”. Dar haideti sa facem o comparatie: Rusia – petrol si produse din petrol rafinat: 45,4 la suta din exporturi; Arabia Saudita – petrol si produse din petrol rafinat: 74 la suta (peste 90 la suta daca punem la socoteala si produsele din industria petrochimica) din exporturi. Rusia exporta si gaz, carbune, metale si alte resurse minerale, produse industriale si agricole, etc. Dependenta de exportul de petrol este clar in defavoarea Arabiei Saudite. Sa amintim ca rata educatiei superioare in Rusia este una foarte ridicata, pe cand Arabia Saudita depinde cam 80 la suta de specialistii straini. Chiar si in Oil&Gas. Dar oare este un razboi comercial intre A.S. si Rusia? Putin probabil. Costurile de productie si transport pe barilul de petrol: Arabia Saudita ~ 9 dolari, Rusia ~ 19 dolari, shale oil ~ 24 dolari. Mai sensibili la scaderea pretului par mai degraba producatorii de shale oil, in general producatori mici, cu capitalizare redusa, care probabil vor fi preluati de catre Big Oil, la preturi foarte mici. Este mai credibil ca acest razboi al pretului petrolului sa aiba de-a face cu arestarea fratelui mai mic al regelui, prințul Ahmed bin Abdulaziz, fostul prinț moștenitor Mohammed bin Nayef, și un văr al regelui, prințul Nawaf bin Nayef, sub acuzatia de tradare si suspiciunea de tentativa de lovitura de stat.

    • RenewEurope spune:

      Desigur, ieftinirea petrolului transmite o unda de soc in randul Big (and small) Oils. Pe fondalul crizei Corona insa, miscarea sauditilor vine ca un dus cald pentru economia globala. Atitudinea Rusiei lui Putin este contraproductiva.

  5. Ciprian Hodoiu spune:

    Super articol!
    La un moment dat menționați de o creștere a producției pe care Arabia Saudită o poate face de 2mil de barili pe zi comparativ cu cea a Rusiei de doar 0,5miliarde de barili pe zi…presupun că vreți să spuneți 0,5 milioane de barili pe zi.

    • Harald spune:

      @Ciprian Hodoiu – ca regulă generală, când se discută despre producția zilnică, se discută în milioane de barili pe zi (mbpd) în timp ce despre producția anuală se discută în miliarde de barili.

    • Cristian Dan Tataru Tataru Cristian-Dan spune:

      Da e o eroare, aveti dreptate era vorba de 0.5 milioane de barili/zi. Si deja Rosneft a anuntat ca va creste productia cu 0.3 milioane de barili pe zi. Iar Arabia Saudita a anubtat ca va produca la maxim 12.3 milioane de barili pe zi deci o crestere a productiei aproape de 3 milioane de barili/zi.

  6. Mihai spune:

    Impresionant articolul! Este foarte bun!

    Mi-ar fi placut sa citesc si o continuare a faptelor. Autorul a prezentat o situatie, niste fapte. Dar care este concluzia? Care sunt variantele posibilele pentru viitor? Care este varianta probabila?

    Dupa fapte ar fi mers o analiza si niste predictii.

    • Tataru Cristian-Dan spune:

      Ma bucur ca ati citit articolul. E foarte greu sa faci predictii in situatii de criza sau in situatii limita pentru ca scenariu tau cel mai rau poate deveni foarte repede scenariu de baza si tot asa. Nu exista modele care sa prezica cum vor evolua lucrurile in sitatii de criza. Exista cateva variabile care inca nu sunt cunoscute : referitor la cererea de petrol, inca nu stim daca vom avea o scadere semnificativa sau nu a cererii de petrol scenariile spun ca putem avea scadere de 90.000 de barili pe zi (https://ieefa.org/iea-global-oil-consumption-likely-to-drop-in-2020-for-first-time-since-2009/); Sa faci predictii referitor la piata petrolului e foarte greu, cine zice ca stie probabil minte. E clar ca vom avea si o scadere a productie care vine ca raspuns la preturile mici. Eu cred ca pe viitor vom asista la preturi mici ale petrolului 20-25$/baril in prima jumatate a anului. Referitor la tari: in America se pare ca industria shale e destul de vulnerabila si probabil va scadea productia, in Arabia Saudita va creste productia la maxim sa compenseze pretul scazut, iar in Rusia productia va ramane la fel si guvernul va folosi banii din rezerve dar economia si populatia va simti efectul preturilor scazute. Acest razboi comercial va duce la o schimbare de ordine a producatorilor: acum avem cel mai mare producator SUA apoi Rusia si apoi Arabia Saudita. Deci avem cel mai mare producator tara care produce la costrurile cele mai mari. Dupa aceasta perioada de preturi mici vom avea ordinea : Arabia Saudita, Rusia, America. Daca criza economica va persista si preturile vor ramane in banda: 20-35$ atunci situatia se schimba si costurile pentru tarile producatoare de petrol cresc afectand probabil si bugetele si societatile si putem asista la un nou acord…

      • RenewEurope spune:

        O concluzie foarte pertinenta. Stim insa cu certitudine ca ciclurile economice au faze ascendente si descendente, crizele la randul lor apar si se duc (chiar si atunci cand traim senzatia ca de data aceasta ar fi ceva exceptional). In momentul de fata, cea mai mare variabila este evolutia Coronavirusului pe parcursul anului (in Q4 de exemplu) si eventual pe parcursul Q1 si Q2 2021. Daca nu se gaseste un leac pentru virusul asta contagios, atunci chiar ca ne putem astepta la o serie de dusuri reci.

      • Mihai spune:

        Tot raman multe intrebari :)

        De ce credeti ca pretul petrolului o sa scada la 20-25$/baril in prima jumatate a anului?

        Care ar fi cele mai mune surse de informare pe care le cunoasteti despre predictii pentru piata petrolului?

        Ce impact au asupra Romaniei aceste evenimente de pe piata petrolului? Cum impacteaza Petromul?

        La ce cost extrage Petrom petrolul din Romania?

        Vad ca OMV s-a prabusit pe bursa de la Viena in ultimele zile. Ce impact au evenimentele asupra OMV?

        https://finance.yahoo.com/quote/OMV.VI?p=OMV.VI&.tsrc=fin-srch

        Cum va evolua pretul petrolului a a doua jumatate a anului?

        Dar daca apare o racheta in vreo instalatie/rafinarie la sauditi?

  7. alinmicu spune:

    Felicitari pentru articol!

  8. Claudius spune:

    Da, felicitari pentru articol! Ar trebui sa scrieti si o continuare sau o parte a doua. Deja pretul barilului de petrol a ajuns la 25 de dolari si scaderea nu da semne de temperare. Efactul de bumerang al deciziei sauditilor s-ar putea sa aiba decizii devastatoare asupra economiei lor. Oricum, in ceea ce priveste momentul ales pentru un razboi al preturilor, se pare ca nu au tinut cont de multe aspecte, in primul rand criza coronavirus. Deja victime pe bursa sunt companiile de fracking, la fel si cele de echipament petrolier si aditivi pentru fracking, care au pierdut peste jumatate din valoare in decurs de o luna. Dar si Big Oil, inclusiv firmele rusesti, se confrunta cu pierderi serioase. Ramane de vazut cine o sa fie primul care va ridica steguletul alb.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Dan Tataru


Cristian Dan Tataru

Licenta in Relatii Intarnaționale 2013-2017 (Institutul de stat de Relatii Internationale Moscova, Federatia Rusa). Absolvent Magna cum Laude. Masterat in Relatii Internationale ... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

mai 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)