joi, martie 28, 2024

De ce au creat rușii conflictul din Marea de Azov. Interviu cu analistul Armand Gosu

Care ar fi ipotezele pentru care Rusia a declansat acest conflict?

Avem o escaladare a tensiunii în jurul Mării de Azov. Iar acțiunea agresivă a marinarilor ruși e, într-un fel, rezultatul atitudinii Occidentului la apelurile aproape disperate ale Ucrainei. Cu exact o lună în urmă, la 25 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție despre situația din Marea de Azov, în condițiile în care navele maritime ale mai multor state europene sunt victimele blocadei și inspecțiilor abuzive ale grănicerilor ruși. Amintiți-vă cum Parlamentul European a cerut doamnei Mogherini să pregătească posibile sancțiuni împotriva Rusiei, care să fie introduse în cazul escaladării crizei. Așteptăm reacția doamnei Mogherini. Escaladarea s-a produs, trei nave ucrainene au fost confiscate de ruși, militari ucraineni sunt practic ostatici, șase dintre ei sunt răniți. Președintele Poroșenko insistă pentru restituirea acestor mici nave de coastă și a militarilor. Moscova a răspuns în nota agresivă obișnuită acuzând Ucraina de provocare.

Revin, care ar fi obiectivele Rusiei, de ce a declanșat acest conflict?

Câteva obiective îmi par destul de clare, în acest moment. În primul rând, Rusia încearcă să controleze rutele maritime care duc spre și dinspre cele două porturi importante din sudul Ucrainei, la Marea de Azov, Berdiansk și Mariupol. În acest fel, afectează serios situația economică, socială în regiune, generând pierderi de milioane de euro economiei locale. Deja au dispărut mii de locuri de muncă în Donețk și Zaporojie. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare se apropie, o criză socială și politică în sudul Ucrainei ar fi un coșmar pentru președintele în exercițiu, care vrea să obțină un nou mandat.

În al doilea rând, blocarea intrării și ieșirii din Marea de Azov va afecta serios poziția Ucrainei de exportator de cereale. Deja, construcția acestui pod jos peste strâmtoarea Kerci a făcut ca navele de clasă superioră să nu mai poată intra în Marea de Azov, iar transportul cerealelor să se facă pe vapoare mici, ceea ce afectează prețul cerealelor ucrainene pe piața internațională.

Și totuși presa internațională scrie că Rusia, după Crimeea, vrea să înghită și regiunea Azov, care are o importanta strategica aparte. Ce obtin rusii daca vor controla aceasta mare de mica adincime?

Rusia ar vrea probabil ca să transforme Marea de Azov în lac rusesc. Adică să închidă Marea de Azov, să nu mai poată nimeni intra în ea.

Pentru asta, Putin trebuie să taie accesul Ucrainei la litoralul nordic al Mării de Azov. Astfel, liderul de la Kremlin îngroașă pintenul strategic din nordul Mării Negre, care e Crimeea, îl leagă mai bine de Rusia.

E destul de clar, încă din vara 2014, că din punct de vedere strategic, Putin e interesat de cucerirea unui culoar terestru care să lege Rusia de Crimeea, o fâșie de pământ de 50 km de litoral, cat să construiască o autostradă și o linie de cală ferată. Asta presupune să ocupe și cele două orașe porturi, Berdiansk și Mariupol; mai ales ultimul este important și economic, nu doar strategic.

Va urma un atac terestru pentru cucerirea orasului Mariupol?

Nu cred că în acest moment Putin își permite luxul unei ofensive în Donbass, pe față sau prin intermediari mercenari. Riscă o nouă repriză de sancțiuni. În ciuda a ceea ce diverși experți ne spun că sancțiunile nu contează, că Rusia nu e afectată, lucrurile nu stau deloc așa. Iar, acum, scăderea prețului la petrol reprezintă o lovitură dură, sunt afectate încasările la bugetul de stat al Federației Ruse. Dacă prețul va rămâne pentru mai multe luni sub 60 dolari barilul, Rusia ar putea să aibă serioase probleme financiare.

Totodată, sunt analize care indică faptul că Putin, pentru prima dată după mulți ani, coborât sub 60% în sondaje, are nevoie de un nou război, de victorii, ca să crească la loc. Ceva similar cu ce propunea ministrul de interne Pleve, lui Nicolae II, la 1904: să facă un mic război victorios, spunea el, împotriva Japoniei, ca să unească națiunea rusă, în jurul tronului. Și războiul s-a terminat – vă amintiți – cu prima revoluție, cea din 1905.

Știu că Putin e imprevizibil, deci ne putem aștepta la orice. Nu exclud nici o variantă de evoluție a crizei, deci nici o campanie militară. Mi se pare plauzibil, dar nu și probabil acest scenariu.

Americanii sunt fermi. Sprijină necondiționat Ucraina. Atât de fermi încât ai senzatiapot porni război pentru a o apăra de Rusia.

E clar că administația Trump a schimbat abordarea pe dosarul Ucraina. Dar pe masă sunt mult mai multe dosare. Nici Rusia nu mai e văzută ca cea mai mare amenințare, deși Putin parcă vrea să-l contrazică pe liderul american.

Acțiunea Rusiei din Ucraina, Siria, Africa mi se pare că testează Occidentul. Încep să cred că Putin ar fi fost mult mai confortabil cu doamna Clinton președinte, Trump e totuși imprevizibil. Nu exclud că poate fi mai imprevizibil decât Putin însuși. Iar procurorul Robert Mueller văd că-i dă frisoane în continuare președintelui american, așa că n-aș exclude un scenariu în care Trump ar putea interpreta o partitură războinică în fața lui Putin. Ca să convingă audiența că interferențele Rusiei în alegerile americane n-au fost rezultatul unui complot cu echipa de campanie a lui Trump.

Actuala escaladare din Marea de Azov poate fi și o reacție la decizia Patriarhiei Ecumenice de a acorda autonomie patriarhiei ortodoxe ucrainene?

Aici e o bătălie cu miză mult mai mare, pe care Rusia a pierdut-o. Consecințele le vom vedea peste ani. Da, această decizie a tensionat foarte tare relațiile dintre cele două țări. Dar ea este consecința anexării Crimeei în 2014 și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Putin va intra în istorie drept groparul lumii ruse, russkii mir, el este cel care pune piatra pe mormântul imperiului rus, pentru că fără Ucraina, Rusia nu poate fi imperiu. Pentru câteva generații de acum încolo, cel mai mare dușman al ucrainienilor va fi Rusia, cu politica ei agresivă. Mai mult, aș spune chiar că Putin are o contribuție decisivă la formatarea națiunii ucrainene, la galvanizarea conștiinței naționale ucrainene. Sunt puțin malițios, dar mă gândescă că ar fi corect din partea autorităților de la Kiev, să-i ridice lui Putin o statuie în centrul orașului, chiar în Piața Independenței, acolo pe Maidan.

Deci, momentul de cotitură în evoluția geopolitică a arealului Mării Negre este anexarea Crimeei?

Absolut. Nu doar a Mării Negre, a întregii Europe Centrale și de Est, chiar și a Orientului Apropiat, aș spune până în nordul Africii. Recent, mercenari ruși din grupul Walter, al celebrului bucătar lui Putin, au creat două baze în Libia, la Bengazi și Tobruk. De acolo, Moscova poate controla robinetul cu emigranți africani, îl poate deschide ca să dea jos guverne din Europa sau îl poate ține strâns închis, cerând ceva la schimb.

Dar să mă întorc din sudul Mediteranei în Marea de Azov, accentuând faptul că actuala criza era previzibilă, toată presa internațională a scris lungi articole despre situația din zona Azov. Deci, să nu ne prefacem că nu știam.

De ce spuneți că era previzibilă?

După anexarea Crimeei și construirea podului peste strâmtoarea Kerci era previzibil. S-a schimbat situația de securitate în Marea Neagră. Transformarea Crimeei într-o fortăreață a mutat centrul confruntării în zona Azov.

Au mai fost tensiuni între Rusia și Ucraina în trecut, legate de demarcarea strâmtorii Kerci.

Ce se întâmplă? Marea de Azov e mare interioară, împărțită între Rusia și Ucraina. Sunt două acorduri bilaterale, primul în 1993, privește pescuitul. Al doilea, semnat peste 10 ani, vorbește despre cooperarea în folosirea în comun a Mării de Azov și Strâmtorii Kerci. Documentele nu operează cu concepte de tipul ape teritoriale, zone economice exclusive. Ocuparea Crimeei a schimbat situația. Mai multe nave militare ucrainene din Crimeea au fugit atunci în Marea de Azov și au pus bazele flotei ucrainene de aici. La rândul ei, Rusia și-a creat o flotilă în Marea de Azov și a întărit flota Mării Negre, trupele de grăniceri. Al doilea moment important, după anexarea Crimeei, a fost construcția podului peste strâmtoarea Kerci.

L-ați văzut în poză, nu v-a intrigat nimic?

Ba da, era ciudat de jos, m-am întrebat ce nave pot trece pe sub el.

Exact. Practic, prima etapă a blocării Mării de Azov s-a consumat odată cu inaugurara podului, vasele de mare tonaj nu mai au acces în această mare interioară. Deci, mai 2017, s-a consumat prima etapă a blocării strâmtorii Kerci. Ce a făcut Rusia echivalează cu o încălare a Convenției ONU asupra dreptului mării. În afară de Ucraina, nu-mi amintesc să fi auzit pe altcineva protestând atunci.

Ce a urmat? Grănicerii ruși au început să oprească abuziv navele, fără nici un fel de explicații, le întârziau de la 2 la 12 zile, sub pretextul unor inspecții. Ceea ce s-a tradus în pierderi economice. Kievul tot protestează, dar state din UE și NATO ar vrea îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, și în general un business as usual cu Putin.

Cum comentati justificarea rusesca a capturarii navelor?

N-am ce comenta. Rusia a încălcat acordurile pe care le semnase cu Ucraina privind navigația în Marea de Azov. A încălcat și acte internaționale privind dreptul mării. Aici lucrurile sunt foarte clare. Ucraina nu trebuia să transmită nici un fel de date, să aștepte nici un fel de aprobări, Azov e o mare interioară exploată în comun de cele două state riverane.

Totuși, presa rusească, dar și unele articole din presa internațională au prezentat în oglindă argumentele celor două părți. Dvs urmăriți de 20 de ani presa din Rusia, cum vi s-a părut că s-a reflectat acolo criza?

Un narativ răspândit era acela că Ucraina nu a atenționat Rusia despre manevrele acelor vase, care erau foarte periculoase și care s-au desfășurat în apele rusești. Așadar, navele ucrainene ar fi violat granițele Rusiei. Tocmai v-am spus că nu erau ape rusești, că nu erau manevre periculoase, avem totul filmat, iar Ucraina nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară. Alte informații false: că rușii i-au atenționat pe ucraineni care n-au răspuns somației; sau că pe navele respective erau spioni din serviciile secrete ucrainene aflați în misiune. Mai mult, anchetați de ruși, aceștia ar fi recunoscut și dat detalii despre misiunile respective.

Destul de insistent de la nivelul celor mai înalte autorități de la Moscova s-a repetat faptul că incidentul este o provocare regizată de Poroșenko. După care au urmat enumerarea a doua cauze diferite: a fost pus de americani și a făcut-o pentru a instaura legea marțială și anula alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie.

Ce inseamna impunerea legii martiale in Ucraina?

M-a surprins decizia de a introduce legea marțială. La Kiev situația politică este tensionată, s-a văzut acum câteva ore în Rada Supremă, unde Poroșenko deși a venit la ședință, n-a discutat cu liderii fracțiunilor parlamentare, a părăsit repede clădirea și a retras propunerea cu 60 de zile și a redus la 30 de zile legea marțială, pentru că astfel se pot desfășura alegerile la termenul stabilit, la 31 martie. Poate că președintele încearcă să trezească ceva simpatie suplimentară prin felul în care rezolvă criza din Azov. Nu cred că introducerea legii marțiale o să-l ajute prea mult, în campania electorală, în fața principalului contracandidat Iulia Timoșenko. Cunoscând istoria recentă a Ucrainei, mă tem că electoratul de acolo, extrem de suspicios, ar putea să-l penalizeze pe președinte, dacă va exista cel mai mic indiciu că a încercat să manipuleze politic în favoarea sa acest incident. (L.P.)

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Si, conform unui obicei incetatenit, UE, Europa, vor astepta sa vada ce fac americanii. Doar e de datoria americanilor, a lui Trump mai ales, sa stinga incendiile din partea asta de lume.
    „Parintii” armatei europene ce parere au?

    • Păi europenii ţin cu Putin nu cu Trump. Nu vă este clar asta? A zis-o Macron. De ce credeţi că a plecat UK din UE?

    • Bineee @Victor! Acum este momentul ca Emmanuel sau Angela sa se afirme :) Insa atunci cand n-ai cu ce, e mai bine sa stai in banca ta. Sunt campioni la declaratii in PE sau CE, insa le vine mai greu sa acorde sanctiuni Rusiei. Asteptam reactia doamnei Mogherini. Foarte bine, doamna este o nulitate in politica si o voce care abia se aude in lume. Asa ca…adevaratele dueluri barbatesti vor avea loc tot intre Putin si Trump, nicidecum intre Emmanuel cel parfumat si Putin.

  2. Daca tot nu va avea acces la Marea Azov, Ucraina ar putea construi un canal la nord de Crimeea. Din cate vad eu pe harta, nu ar fi mai lung de 10-12km. In acelasi timp ar putea elimina restrictiile de tonaj ale navelor, pentru ca poduri nu ar avea nevoie sa construiasca.

        • @Sorin este SF ce spuneti. Cred ca intentia rusilor este aceea de a ocupa zona pana la Raul Dniepr pana la Golful Dniepr. Acest rau mare imparte practic Ucraina pana aproape de Odessa.
          Apoi, avand deja sub control Transnistria, nu le ramane decat s-o uneasca cu aceasta noua zona ocupata pana la Golful Bilhorod-Lower Dniestr National Park. Daca se vor intinde pana dincolo de Odessa, rusii se vor apropia foarte mult de Bratul Chilia. De aceea Romania este atat de importanta d.p.d.v. al locatiei si de aceea trebuie sa ne pregatim. Si stiti de ce, pentru ca rusii nu respecta tratatele , iar ce s-a intamplat in Ucraina, Azov, Crimeea, se poate repeta oricand si oriunde in jurul Rusiei. Iar atunci cine indrazneste sa se bata cu ei? Franta? Germania? Ar insemna un razboi teribil.

          P.S. Stau si ma uit ca de cateva zile decoleaza zilnic din zona mea avioane militare C-130 Hercules; uneori cate 2-3 pe zi. O fi vreun semn?

          • Sunt cu totul de acord ca rusii nu se vor satura in a inghiti pamant atata timp cat se vor un imperiu, singurul lucru care poate sa-i opreasca e o riposta care nu tine de tratate. In momentul cand rusii s-au hotarat sa construiasca un pod era clar ca vor controlul asupra stramtorii Kerci. Un canal la nord i-ar fi lasat fara un avantaj major.
            Cat priveste pregatirea, cresterea capacitatii militare a Romaniei e foarte importanta, 2% nu e suficient, dar eu cred ca trebuie sa privim lucrurile mai larg si nu neaparat doar in perspectiva apartenentei Romaniei la NATO – care este foarte benefica evident.

            • Si… in ce sens ar trebui sa privim lucrurile din punctul dumneavoastra de vedere. Cred ca sensul ar trebui sa fie intotdeuna spre vest.

  3. diverși experți ne spun că sancțiunile nu contează, că Rusia nu e afectată, lucrurile nu stau deloc așa.

    Armand, cu respect, ba chiar asa. Rusia galopeaza catre autarhie, ca pierd bani ‘in the big scheme of things’ nu afecteaza gubernatorul x, sau autonomia Hanty-Mansiisk, sau Cecenia democrata. Da okay e mai putina paine, sunt familiari cu fenomenul, dar merita penca Su25 zboara liber. Ma doare sa vad retorica EU la un om ca tine. Wtf, banuiesc ca si tu mai citesti MK sau NG si – horribile dictu – NVO. Normal ca ce spun aia trebe luat ‘with a grain of salt’, dar undeva adanc e un adevar, iar creerasul dv e shaped tocmai pentru aia. Mi-as dori sa va vad head honcho la SIE, dar suntem ca natie mult prea tembeli, deci tot Anaconde…

    • Chiar si-asa!… Victima Anacondei se bucura ca inspira, dar uita ca va trebui sa si expire ce-a inspirat si ca acela va fi momentul in care inelele Anacondei se mai strang putin.
      Un stat totalitar mare, militarizat si imprevizibil nu poate fi disciplinat brusc. Tehnica Anacondei este cea mai potrivita. Dureaza, dar livreaza…

      Cat despre autarhiile nucleare ale lumii moderne, mai avem exemple. DPRK, de exemplu… :) E drept ca asiaticii-s mai disciplinati, mai docili, mai putin inclinati catre zapoi… :)

      • MK – Moskovskij Komsomolets (Московский комсомолец)
        One of largest-circulation newspapers in Russia.

        NG – Novaya Gazeta (Новая газета)
        Russian newspaper widely known for investigative reporting. Novaya Gazeta published on Mondays, Wednesdays and Fridays.

        NVO – Nezavisimoye Voyennoye Obozreniye, NVO (Russian: Независимое военное обозрение, Independent Military Review) is a Russian weekly newspaper supplement to Nezavisimaya Gazeta dedicated to military posture, military science, activity of secret services, military technology, weapons, military history of Russia, as well as of other countries.

        Comentariile lui Zev suna ca niste oferte de colaborare. :-) De-aia sint atit de „tehnice”. :-)))

  4. Dincolo de toate calculele geopolitice actuale cîteva ”repere” istorice.

    Almanahul Minerva 1914 ♦ (22 Sept.) 5 Oct. ÷ Cunoscutul ziarist Vico Mantegazza a publicat un articol în «Corriere dela Sera» în care vorbind de situaţia din România, spune:
    Opinia publică şi guvernul în frunte cu d. Brătianu, cu toate rezervele în care se menţine, ar fi favorabil eşirei din neutralitate, pentru trecerea de partea Rusiei împotriva Austriei.
    Un prilej ca acesta se spune, nu se va mai prezintà. Dar Regele e potrivnic unei acţiuni împotriva Austriei adică împotriva Germaniei. Zilele trecute, într’un consiliu de miniştri pe care l’a prezidat, şi-a spus în chip succint pricinele, pe cari apoi le-a desluşit mai pe larg diferiţilor oameni politici cu care a conferit separat.
    Înţelegând foarte bine că opinia publică crede că purtarea sa e hotărîtă de faptul că este german şi rudă cu Wilhelm II, Regele Carol a spus că nu e adevărat faptul că fiind un Hohenzollern, e potrivnic unui război cu Germania. Dar ca român şi gândindu-se numai la interesele române, este potrivnic unui asemenea război.
    «O Rusie şi mai puternică la graniţele noastre – a demonstrat Suveranul Român – vrea să zică o Românie micşorată, iar în afară de aceasta destinată să-şi vadă închisă Marea Neagră, unica eşire pe care o avem».

    Antanta (Franța, Anglia) promisese Rusiei Constantinopolul (sotto voce mai la început, oficial la debutul anului 1915)

    Găsim, la 14 Martie 1904, în ziarul The Advertiser din Adelaide (Australia) următorul articol:

    VÎNAT DE UN DISTRUGĂTOR – AVENTURA NAVEI RAPIDE DE PASAGERI «MONGOLIA»

    În golful Aden «Mongolia» s-a încrucişat cu o escadră rusă aflată sub conducerea Amiralului Wirenius. Căpitanul respectivului vapor a arborat de îndată drapelul companiei de care aparţinea precum şi alte însemne vizibile, conform regulamentelor internaţionale.

    Spre surprinderea sa un distrugător a ieşit din formaţie încercînd să-i taie calea. Nereuşind manevra, a pornit în urmărirea «Mongoliei». Cum aceasta naviga aproape de viteza maximă, în curînd deveni evident că distrugătorul n-o va ajunge. Acţiunea se petrecea sub privirile uimite ale comandantului, care se tot întreba ce li se năzărise ruşilor. Constatînd pierderea cursei, urmăritorul a lansat apelul “Opriţi imediat !”. Căpitanul s-a conformat deoarece, după spusele unui pasager (ofiţer de marină britanic), în timp de război (era ziua de 20 Februarie 1904 – atacul de la Port Arthur avusese deja loc) oricare parte beligerantă are dreptul să opreascǎ orice navă pentru a-i controla documentele. Distrugătorul rusesc s-a apropiat la 40 de metri (50 de yarzi) defilînd pe lîngă «Mongolia». Ofiţerii ruşi păreau a silabisi cu mare atenţie numele navei oprite. Apoi s-au retras emiţînd semnalul “Scuze !”

    Pe parcursul interviului luat de The Advertiser căpitanul englez mai mult se amuză decît înfurie, apreciind chiar incidentul drept o ocazie binevenită ce a rupt monotonia lungii călătorii pe mare (umor englezesc).

    Face însă două afirmaţii clare: UNU ― apropierea la 40 de metri pentru identificare era absolut inutilă; DOI ― văzînd că distrugătorul nu poate ajunge ţinta, întreaga escadră şi-a modificat cursul năvălind asupra «Mongoliei».

  5. „Europa noastră” ar face bine să se trezească în ultimul ceas. Politica Germaniei şi Franţei faţă de Rusia a fost un şir lung de trădări ale popoarelor din Est:
    – în Georgia au permis Rusiei să ocupe Abhazia şi Osetia
    – în Moldova au permis Rusiei să aibă armate de ocupaţie în Transnistria
    – Ucraina a fost trădată prin tratatele Minsk I+II, s-a acceptat tacit ocuparea Crimeei şi acţiunea militară din Estul Ucrainei. Sancţiunile economice sunt o frecţie, Germania cumpără în continuare gaz de la Rusia şi face cu aceasta Nord Stream II.
    Aşa că Europa este ipocrită şi ticăloasă.

  6. Mai este o variantă. Ca orice neam, și la multi ruși sunt multi proști, care la o adică dau navală fără rost. Chestia asta cu explicații complicate se rezolvă uneori muuult mai simplu: prostia first, lenea și apoi reaua voință, care presupune ceva cap și silință.

  7. De acolo, Moscova poate controla robinetul cu emigranți africani

    Si Europa de ce sta ca oaia bleaga? Oare nu francezii si englezii zburau peste Ghadaffi acum cativa ani? Cine ii opreste sa isi faca si ei baze acolo? Ceva imi spune ca treaba nu e chiar asa simpla cum pare.

  8. Grupul acela de armata privata se numeste Wagner nu Walter.

    Trebuie sa invatam din ce se intampla, avem oameni care ar fi reactionat mai bine ca ucrainienii? E de gandit si de actionat si din partea noastra.

  9. Stimate domn, ce vase de mare tonaj pot sa navigheze pe o mare cu o adancime medie de aproximativ 7 metri? Nimic despre romanii din Ucraina? Oh, uitasem, political correctness…

  10. Rusia nu are puterea financiara de-a înghiti Ucraina. Daca pentru unirea Moldovei cu România se estimeaza 150 miliarde de euro, si cu România de 7 ori mai mare ca Moldova. Pentru Ucraina le-ar trebui minimum 3 trilioane de euro. Rusia fiind doar de 3.5 ori mai mare, în plus situatia economica a Ucrainei este mai proasta decât a Moldovei, basca razboiul dintre ei. Eu sper sa-i infulece sa plesneasca pipota in ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro