vineri, martie 29, 2024

Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova

La aproape 9 luni până la viitoarele alegeri parlamentare, prognozate pentru decembrie 2018, lipsește o claritate cu privire la profilul viitoarei guvernări – forțele politice care se asociază cu vectorul european sau cele care înclină în direcția integrării euroasiatice.

Este însă cert faptul că partidele care vor accede în viitorul Parlament vor avea nevoie de coaliții pentru a guverna țara după 2018. Niciun partid cotat cu șanse de a depăși pragul electoral nu dispune de suficient capital politic pentru a repeta succesul Comuniștilor din perioada 2001-2009. La fel de cert este că discursul geopolitic despre orientarea externă a țării va avea un impact enorm asupra rezultatelor acestui scrutin. Deocamdată, doar Democrații și Socialiștii exploatează la maxim, deși cu succes variabil, asocierea cu unul din cele două procese integraționiste în care Moldova deja participă (implementarea Acordului de Asociere cu UE), fie s-ar putea alătura (aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică).

Opoziția extra-parlamentară încearcă să mobilizeze electoratul folosind pe larg agenda anti-oligarhică și pro-reformă, dar fără a pune un accent special pe o importanță anume a vectorului european pentru dezvoltarea țării. Alte partide cu viziuni pro-ruse decât Socialiștii au pierdut considerabil din vizibilitate, la limita supraviețuirii fiind chiar și PCRM, care 17 ani în urmă deținea 71 mandate din 101 în Parlament.

Cum se vor repartiza voturile?

Imprevizibilitatea sporită a scrutinului electoral de la finele lui 2018 se datorează cel mai mult votului mixt în circumscripțiile uninominale, care va determina 51 din 101 de deputați. Contrar îndemnurilor UE și SUA, pe care îi prezintă drept parteneri, Democrații au adoptat votul mixt, apelând la ajutorul Socialiștilor pro-ruși. Deși este pragmatic, raționamentul PDM este de natură cleptocratică și contrazice interesul comun de a dezvolta un sistem multipartinic democratic puternic și durabil. În fond, votul mixt riscă să ruineze mai departe încrederea publică în autoritățile publice locale, repetând întocmai criza de legitimitate dintre cetățeni și autoritățile centrale (parlament, guvern etc.), acutizată după 2012 încoace.

După introducerea votului mixt, sondajele practic și-au pierdut o bună parte din relevanța anterioară. Pentru că sondajele reflectă popularitatea partidelor la nivel național, acestea ajută să anticipăm repartizarea voturilor pentru 50 din 101 de mandate, adică pentru circumscripția unde se votează după modelul vechi, pe liste de partide.

Ultimele sondaje arătau o creștere pentru Democrați și PPEM și o diminuare din preferințele de vot pentru Socialiști, PAS și Platforma DA. (Vezi Tabelul 1)

Tabel 1. Preferințele electorale ale cetățenilor, %

Asociate cu vectorul

european (Vest)

Înclină spre integrarea euroasiatică (Est)
Martie 2017 Noiembrie 2017 Martie 2017 Noiembrie 2017
Partidul „Acțiune și Solidaritate” 27 21 (-6%) Partidul Socialiștilor 33 30 (-3%)
Partidul Democrat din Moldova 4 8 (+4%) PCRM 4 4
Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” 5 4 (-1%) Partidul Nostru 6 2 (-4%)
PPEM 1 2 (+1%)
PL Sub 1 1
PLDM Sub 1 Sub 1

Sursa: IRI.org

Altfel decât prin formarea unui bloc electoral cu PAS, Platforma DA riscă să nu ajungă în Parlament pe liste de partid. În totalitate, voturile PAS și ale Platformei DA, acumulate într-un eventual bloc, și ale PDM, ar putea ajunge până la 33%. Aceasta le-ar permite lor ca împreună să depășească voturile atribuite Socialiștilor (30%). Aceasta însumare mecanică a voturilor, în funcție de viziunile geopolitice, este improbabilă în mod practic, deoarece până acum PAS și Platforma DA a refuzat orice tip de colaborare cu PDM, văzut ca principal adversar politic.

În baza sondajelor, putem vedea că jumătate din cele 50 de mandate, decise în baza listelor de partid, vor putea fi obținute de către Socialiști și viitorul bloc electoral dintre PAS și Platforma DA. (Vezi Tabelul 2) Mandatele acestora ar putea crește corespunzător în urma repartizării voturilor partidelor rămase sub pragul de 6%.

Tabelul 2. Partidele care pot trece pragul electoral și distribuirea aproximativă a voturilor pentru 50 de mandate

Partide politice care pot accede în legislativ Preferințe electorale, IRI, noiembrie 2017 Mandate aproximative (fără redistribuirea voturile acordate pentru partidele care nu au atins pragul electoral)
Partidul Socialiștilor 30% 15
Partidul „Acțiune și Solidaritate” și Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (bloc electoral) 25% 12,5
PDM 8% 4

O maximă incertitudine derivă din felul cum se va vota în circumscripții uninominale. Bilanțul alegerilor locale din 2015 a fost favorabil mai multor partide, inclusiv celor care au șanse infime pentru votarea pe liste de partide. Astfel, Democrații reprezintă unica forță asociată cu UE, care atât poate trece pragul electoral cât și are reprezentare numeroasă la nivel local. Printre forțele pro-ruse, forța politică cea mai populară este reprezentantă de către Socialiști. (Vezi Tabelul 3)

Tabelul 3. Mandate conform rezultatelor alegerilor locale din 2015 pentru partidele care pot trece pragul electoral în 2018, %

Sondajul IRI din noiembrie 2017 Consilii raionale și municipale Consilii orășenești și sătești Primari
Partidul Socialiștilor 30 14,2 12,2 5,7
Partidul „Acțiune și Solidaritate” și Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (bloc electoral) 25
PDM 8 23,2 26,6 31,9
Partide care conform sondajului nu trec pragul electoral de 6%
PCRM 4 12,2 11,1 8,5
Partidul Nostru 2 12 7,5 4,9
PPEM 2 6 4,8 3
PL 1 8,2 6,9 5,6
PLDM Sub 1 23,2 26,1 31,9

Potrivit rezultatelor alegerilor locale din 2015, Democrații și Socialiștii dețin cele mai avantajoase poziții. Totodată, PLDM dispune de resurse enorme, care canalizate corect pot oferi sprijin substanțial candidaților viitorului bloc electoral dintre PAS și Platforma DA, înregistrate ca partide de abia în 2016. De asemenea, șanse considerabile de a fi reprezentanți în Parlament le mai au Comuniștii și Partidul Nostru, care doar pe liste de partid sunt în afara cursei.

Adițional, pe circumscripțiile uninominale, Socialiștii cel mai degrabă ar putea să obțină două mandate din voturile cetățenilor din regiunea transnistreană, alte două mandate din autonomia găgăuză, câte un mandat din raionul Taraclia, precum și voturile moldovenilor stabiliți în Rusia și țările CSI. Alte două mandate pe circumscripțiile pentru diaspora din America și respectiv Europa le vor reveni susținătorilor tandemului PAS și Platforma DA. O luptă activă va fi între Socialiști și Partidul Nostru pentru mandatele acordate municipiului Bălți. Majoritatea formațiunilor politice vor încerca la fel să cucerească cele 11 mandate destinate capitalei.

Rostul geopoliticii în viitoarele alegeri

Geopolitizarea retoricii electorale va reprezenta un atribut indispensabil al campaniei electorale.

Președintele Igor Dodon și Socialiștii sunt predispuși să folosească relația cu Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică, biserica și mișcările conservatoare pro-familie, dar și adepții integrării euroasiatice. Ținta acestor acțiuni va fi electoratul preponderent din zona rurală, vorbitor de rusă și de vârstă de peste 30 de ani.

Democrații vor continua să valorifice polarizarea, ușor provocată în societate, prin discursul anti-rusesc, intensificat din 2017 încoace. Astfel, ei vor să atragă categorii cât mai diverse, dar și adepte ale vectorului european. Structurile locale puternice și ramificate îi pot ajuta să obțină voturi atât pe circumscripții uninominale, cât și pe liste de partid.

Opoziția extra-parlamentară pro-europeană se simte cel mai sigur în urbe și în capitală. Evident, electoratul PAS și al Platformei DA va fi constituit din votanți pro-europeni, care însă au o poziție foarte dură față de guvernare, asociată cu corupție politică, fraudele din sistemul bancar și capturarea instituțiilor statului.

Tabelul 4. Opțiunile geopolitice ale cetățenilor, %

Martie 2017 Octombrie 2017
Uniunea Europeană 42 49
Uniunea Euroasiatică 43 38

Sursa: IRI.org

După cum indică datele sondajelor, votanții tineri au o atitudine mai oscilatorie vizavi de participarea la alegeri. Aceștia reprezintă cel mai important pilon al votanților pro-europeni, iar o participare rezervată din partea lor poate defavoriza în primul rândul forțele de opoziție pro-europene. (Vezi Tabelul 5) Din acest considerent, tinerii practic vor fi stimulați să voteze pe liste de partid, fără să mai meargă în localitățile din care provin, unde pot vota atât pe circumscripție uninominală cât și pe liste de partid.

Tabelul 5. Opțiunile geopolitice pe vârste versus interesul pentru participarea la alegeri

Improbabil/

Sigur nu voi participa

Sigur voi participa/destul de probabil Uniunea Europeană Uniunea Euroasiatică
Martie 2017 Noiem. 2017 Martie 2017 Noiem. 2017 Martie 2017 Noiem. 2017 Martie 2017 Noiem. 2017
10 15 86 80 18-29 ani 65 24
10 14 86 83 30-49 ani 51 38
12 12 85 85 50+ ani 41 44

Sursa: IRI.org

Cel puțin trei scenarii

Scenariile post-electorale vor depinde de mulți factori. În primul rând, situația va fi influențată de numărul exact de mandate pe care le vor obține Socialiștii, Democrații și tandemul PAS-PPDA. De asemenea, va conta dacă viitorul parlament va fi populat și de alte formațiuni politice, prin intermediul circumscripțiilor uninominale. În funcție de acestea, pot fi anticipate cel puțin trei scenarii.

Primul scenariu ar presupune că Socialiștii câștigă alegerile, dar pot forma o coaliție de guvernare doar prin atragerea altor formațiuni pro-ruse, care prin votul uninominal ajung în parlament (PCRM, Partidul Nostru). Nu poate fi exclus faptul că, Socialiștii vor persuada deputați independenți strict pentru a forma guvernul și a evita alegeri anticipate.

Potrivit celui de-al doilea scenariu, Democrații necesită să se poziționeze cât mai favorabil, câștigând minim 10-15 mandate. Ei vor folosi aceasta pentru a face presiuni asupra tandemului PAS-Platforma DA ca să accepte o eventuală coaliție de guvernare pro-europeană. Această componență este însă inacceptabilă pentru forțele anti-oligarhice. Chiar și abandonarea PDM-ului de către Vladimir Plahotniuc nu ar putea schimba în mod radical poziția PAS și a Platformei DA. Eșecul acestui scenariu va produce alegeri anticipate, dacă nici Socialiștii nu reușesc să formeze guvernul (primul scenariu).

Un al treilea scenariu înseamnă o coaliție între Socialiști și Democrați. Unica explicație pentru o asemenea conviețuire ar fi nerepetarea alegerilor. Acest scenariu este extrem de vulnerabil, deoarece Socialiștii vor trebui să înfrunte reacția Rusiei, care în perioada 2017-2018 a fost țintită regulat de către Democrați. Dacă Socialiștii sunt pregătiți să sacrifice relațiile bune cu Moscova și respectiv viitorul lor politic, intrând într-un parteneriat deschis cu PDM-ul, atunci suspiciunile despre existența unei colaborări PDM-PSRM se vor confirma.

În loc de concluzii…

Alegerile parlamentare din 2018 sunt printre cele mai imprevizibile scrutine din ultimul deceniu. Din acest motiv, figurează multiple scenarii despre cum pot derula evenimentele îndată după alegeri.

Democrații sunt deocamdată în poziția de a dicta regulile de joc, iar Socialiștii încearcă să maximizeze propriile beneficii. Cei mai defavorizate sunt partidele de opoziție extra-parlamentară, care trebuie să mizeze pe ajutorul partidelor care dispun de structuri locale eficiente (PLDM).

Dacă Socialiștii câștigă, atunci ei vor evita mișcări rapide spre Est pentru a nu provoca proteste „euromaidan” la Chișinău. Totodată, promisiunile făcute la Moscova nu vor putea fi abandonate fără anumite consecințe. Democrații vor exploata pericolul pierderii vectorului european pentru a forma o coaliție cu PAS și Platforma DA, dar cei din urmă vor fi dominați de reticență. În final, de calitatea votului moldovenilor va depinde care dintre scenarii se va derula și care va fi orientarea externă a țării începând cu 2019.

  • articol aparut pe site-ul ipn.md

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Atentie insa la modul corect de desfasurare a alegerilor. Oricum, pentru a incepe cu adevarat procesul de aderare la UE, trebuie creat si cadrul politic potrivit pentru acest lucru. Ar trebui ca Romania, in timpul presedintiei Consiliului UE din 2019, sa-si fixeze ca obiectiv apropierea Republicii Moldova si trasarea drumului spre NATO si UE. Insa ce sanse sunt ca Moldova sa inceapa o orientare spre vest, cand la noi in Romania situatia este asa cum este, cu PSD care ne abate de la parcursul nostru pro occidental? Care sunt interesele Romaniei in aceasta situatie?

  2. Ce inseamna sa dezvolti un sistem multipartiinic democratic puternic și durabil?

    Din cate stiu eu avem mai multi partide acolo de la formarea statului. Ce mai trebuie facut?

    O alta neclaritate: „Cei mai defavorizate sunt partidele de opoziție extra-parlamentară, care trebuie să mizeze pe ajutorul partidelor care dispun de structuri locale eficiente (PLDM).”

    PLDM unde e? Este extra-parlamentar? Daca este parlamentar si este ca asa a fost votat pe liste, de ce nu isi face treaba asa cum a fost delegat de cetateni? Sau de fapt nu conteaza cum votam, proaspatul deputat face dupa ce il trasneste prin cap?

  3. Greu de facut o previziune in conditiile unei electorat atat de volatil. Totusi varianta trei, „coaliție între Socialiști și Democrați” nu pare deloc de neglijat. Mai ales daca tinem cont de alegerile prezidentiale, unde Dodon a fost ajutat tocmai de Plahotniuc. Pentru a ramane la putere Plahotniuc are nevoie de sperietoarea Dodon. Vedeti unde va ajunge tara daca nu ma alegeti? Asa ca unul se va face ca duce tara spre Europa, celalalt ca se opune, iar impreuna vor dispune ca si pana acum de toate resursele. Perspective mai bune pentru Moldova, poate in 2022. Sau cine stie cand, pentru ca semne de trezire nu prea sunt…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro