Home » Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală

Denis Cenusa februarie 20, 2017 Global / Europa, Reactie rapida
5 comentarii 1,720 Vizualizari

Noile tendințe legate de securitatea regională și internațională au fost trecute în revistă în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen (17-19 Februarie 2017). Abordarea neașteptat de pozitivă a șefului diplomației europene Federica Mogherini a contrastat cu poziția critică și mai degrabă ostilă a ministrului rus de externe Serghei Lavrov.

În timp ce oficialul european a subliniat importanța relațiilor multilaterale, care funcționează în cazul UE, Lavrov s-a plâns pe faptul că Occidentul nu vrea să renunțe la agenda sa unipolară. Ambele părți au coincis însă pe partea de respectare a dreptului internațional, chiar dacă Rusia a violat în ultimii trei ani o serie de tratate și principii ale dreptului internațional în raport cu Ucraina.

Deja în mod tradițional, Mogherini a reiterat interesul UE pentru consolidarea statelor, prin investirea în buna guvernare, statul de drept și drepturile omului. Anume această investiție servește ca premisă pentru o securitate mai robustă, inclusiv pentru europeni.

Contra-oferta lui Lavrov a constat în crearea unei orânduiri post-occidentale, unde identitatea culturală și civilizațională a statelor să fie primordială. Propunere care intră în contradicție cu demersul UE, care vede în statul de drept sau în drepturile omului standarde necesare pentru buna funcționare a statelor și prevenirea insecurităților.

Europa, actor de nădejde și indispensabil

Federica Mogherini a stăruit să accentueze că, în pofida incertitudinilor existente, UE va rămâne un partener stabil, de încredere și previzibil pentru mulți și pentru securitatea colectivă. Astfel, ea a contrazis ideile pesimiste legate de dezechilibrele din interiorul UE și a insistat pe aceea că Uniunea și cetățenii europeni trebuie să aibă o încredere mai mare în propriile forțe.

Bineînțeles, perspectiva desenată de către oficialul european este necesară pentru a ridica moralul UE. Totodată, această retorică pozitivă caracterizează modul cum, de fapt, UE este privită din exterior. Oricum, realitatea anilor 2015-2016 coboară involuntar, deși justificat, gradul de optimism exagerat vizavi de capacitățile interne (coeziune, solidaritate) și externe (unanimitate) ale UE.

În altă ordine de idei, oficialul european a subliniat importanța pe care o acordă UE multilateralismului (cooperării cu NATO, ONU etc.), comerțului liber și dezvoltării durabile, dar și drepturilor omului și statului de drept, inclusiv atenuării efectelor schimbărilor climaterice. La fel, securitatea europeană nu a lipsit din discursul său, ci, din contra, Mogherini a accentuat rolul UE de furnizor de securitate globală.

Reamintind despre eforturile UE depuse pentru crearea unui fond european de apărare, Mogherini a confirmat sinergiile din interiorul UE în direcția unei Uniuni mai autosuficiente și autonome din punct de vedere militar. Ezitările Președintelui Donald Trump vizavi de NATO, dar și multiplicarea și globalizarea crizelor de securitate în vecinătatea UE și nu numai, par să accelereze ambițiile europene în materie de apărare și securitate.

Deși mesajul lui Mogherini arată foarte clar că prioritatea europenilor migrează din zona economiei în cea a securității. Dar acest lucru nu trebuie confundat cu vreo intenție a UE de a înlocui NATO, liant crucial pentru dialogul trans-atlantic. Obiectivul UE este de a completa golurilor existente și de ajustare a politicilor UE la noile realități în materie de securitate.

Rusia critică Occidentul

Poziția exprimată de Serghei Lavrov, unul dintre cei mai longevivi miniștri de externe ai Rusiei, a fost plină de reproșuri față de Occident. Toate problemele actuale, legate de erodarea securității, au fost atribuite Vestului, care, în opinia lui Lavrov, a refuzat să accepte o lume multipolară.

Nu este pentru prima dată când Rusia învinuiește NATO, calificată drept reminiscență a Războiului Rece, și extinderea Alianței pentru faptul că a dus la destabilizarea situației în Europa. Contrar acestor acuzații, nu NATO, ci Rusia este cea care a declanșat sau ațâțat conflicte în Europa – războiul din Georgia în 2008, anexarea Crimeea și alimentarea separatismului militarizat în Estul Ucrainei din 2014 încoace, nemaivorbind de perpetuarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic.

Critica lui Lavrov a țintit de asemenea tentativele de democratizare a Orientului mijlociu și a Nordului Africii, inițiate și, potrivit lui, eșuate, de către Occident.

Totodată, Lavrov a respins acuzațiile că Rusia ar urmări crearea de noi centre de influență în lume sau de a detona sistemul liberal mondial. Oficialul rus pasează toate responsabilitățile tot pe umerii Occidentului, care, potrivit lui, a inventat globalizarea politică și economică pentru a instaura o supremație a unui grup elitist de țări asupra celorlalți.

Apare întrebarea firească, dacă Rusia cu adevărat nu urmărește nimicirea proiectelor occidentale, atunci de ce poartă războaie informaționale în favoarea populiștilor anti-europeni, care promit să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european. La fel, există probe că prin băncile rusești, unele mișcări eurosceptice primesc chiar și asistență financiară (Frontul Popular din Franța).

În mod special în ultimii 4 ani, decidenții europeni au primit confirmări repetate că declarațiile Rusiei sunt diametral opuse cu acțiunile acesteia în teren. De aceea, acuzațiile răspândite de Lavrov la Munchen au fost dedicate mai puțin europenilor și mai mult publicului rusesc, precum și pentru alimentarea propagandei rusești.

Modelul european, aliaj de putere dură și blândă?

În discursul lui Mogherini a mai răsunat o opoziție foarte clară față de ideea folosirii exclusive a căilor militare pentru soluționarea provocărilor legate de securitate. Modelul european, care îmbină puterea dură și cea blândă (hard and soft powers), dar într-un mod inteligent, a fost prezentat ca exemplu.

Potrivit ei, modelul european și manifestarea dură-blândă a puterii europene constă, de fapt, în investirea în societăți puternice, reziliența statelor, drepturile omului și statul de drept, buna guvernare, educație, locuri de muncă. Aceste tipuri de investiții sunt văzute de către Mogherini drept investiții în securitatea europeană. Prin acest intermediu, ea a readus în discuție obiectivele noii Strategiei Globale a UE. Conform documentului, publicat în vara lui 2016, UE evidențiază semnificația consolidării democrațiilor europene și a protecției dreptului internațional. La fel, Strategia este focusată pe prevenirea insecurității, inclusiv prin fortificarea vecinătății, în particular a țărilor Parteneriatului Estic (IPN, Iulie 2016).

În fine, Federica Mogherini invocă drept provocare comportamentul actorilor care văd în reguli (bazate pe drept internațional) constrângeri în loc să le trateze drept garanții colective. În acest fel, ea atinge atât unilateralismul rusesc, care produce fisuri în arhitectura securității europene sau în Orientul Mijlociu (Siria), cât și acțiunile recente ale administrației Trump în materie de drept umanitar internațional (interdicțiile față de refugiați etc.).

Rusia propune o lume post-occidentală și post-fals

Soluția propusă de Serghei Lavrov pentru funcționarea orânduirii internaționale este constituirea unei lumi post-occidentale (Mid.ru, Februarie 2017). Aceasta ar prevedea o orânduire democratică și echitabilă. Fiecare țară în mod suveran și în baza dreptului internațional va putea să stabilească echilibrul între propriile interese naționale și cele ale partenerilor, cu respectarea identității cultural-istorice și civilizaționale.

Propunerea lui Lavrov însă se ciocnește cu valorile occidentale, precum drepturile omului sau statul de drept, pe care Rusia a început să le vâneze și restricționeze la maxim în ultimul deceniu. De fapt, orânduirea post-occidentală lansată de Lavrov reflectă întocmai principiile ideologiei euroasiatice. Aceasta se opune interferenței și extinderii valorilor europene atât asupra Rusiei, cât și asupra întregului spațiu ex-sovietic, tratat ca și o “curte din spate” a Rusiei.

Regimul politic de la Moscova caută necontenit modalități durabile pentru a-și asigura continuitatea. Lucru ce poate fi asigurat doar prin suprimarea manifestărilor democratice – drepturile omului, libertatea presei etc. Competiția politică, procesul electoral corect sau drepturile omului sunt incompatibile cu orice sistem politic autoritar, similar celui existent în Rusia.

Adițional, Lavrov acuză UE de răspândirea rusofobiei și impunerea acesteia la nivelul celor 28 țări pe baza principiului de solidaritate. Lucru care contrazice realitatea, deoarece opiniile formate despre autoritățile ruse rezultă strict din comportamentul Rusiei. Spre deosebire de presa rusească, majoritatea folosită în războiul informațional împotriva Occidentului, mass-media din Europa este mai obiectivă și operează cu fapte. De aceea, anume Rusia poate fi acuzată de răspândirea sentimentelor de ură față de UE atât printre ruși, cât și chiar printre cetățenii europeni.

Pentru a anula orice complicitate legată de războaiele informaționale purtate de Rusia, Lavrov invită partenerii internaționali să pășească în etapa „post-fals”. Rămâne de văzut dacă cu acest prilej autoritățile ruse vor înceta finanțarea Russia Today sau Sputnik, care zilnic inundă spațiul informațional global cu știri false și/sau eronate.

În loc de concluzie…

Crizele existențiale prin care trece UE  (criza refugiaților, emergența populiștilor anti-europeni, războiul informațional rusesc etc.) testează trăinicia proiectului european. Investițiile în apărare și securitate trebuie să fie materializate cât mai repede.

Între timp, UE nu trebuie să uite despre insecuritățile din vecinătatea sa, la soluționarea cărora este nevoită să contribuie mai bine mai devreme decât prea târziu.

La fel, trebuie privită cu seriozitate propunerea lui Serghei Lavrov despre orânduirea post-occidentală, deoarece vizează în mod direct existența sistemului occidental în forma în care există acum. Mesajul lui Lavrov trebuie citit ca semnal de alarmă pentru societățile deschise, de tip occidental, văzute incompatibile cu identitatea culturală și civilizațională euroasiatică a Rusiei.

Contradicțiile de viziuni între UE și Rusia scot în evidență numeroasele probleme pe care țări ca Moldova vor fi forțate să le înfrunte. La orice apropiere autentică de spațiul european, acestea urmează să anticipeze și mai multe represalii, decât până acum, din partea Rusiei, care este determinată să împingă comunitatea internațională spre o lume post-occidentală.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Au fost multe interviuuri și discuții TV pe marginea conferinței de securitate de la München 2017. Fostul ambasador american la Berlin, domnul Kornblum spune la ARD TV simplu: europenii / UE au dormit 20 de ani. Fiecare președinte SUA le-a atras atenția partenerilor europeni de 20 de ani, asupra obligaților / angagamentelor din tratatele NATO /transatlantice, a amintit cele 2 % BIP care trebuiesc alocate anual pentru apărare. Nici un partener în UE /NATO nu a respectat timp de 20 de ani această convenție de 2 % din PIB. Si doamna Hilary Clinton ar fi spus 2017 partenerilor europeni NATO / UE același lucru, doar în formă mai diplomatică decît actualul președinte D.T. Franța /Paris și Londra /UK au interese total difertite în NATO (francezii cu un picior înăuntru..).

    …… „…. Soluția propusă de Serghei Lavrov pentru funcționarea orânduirii internaționale este constituirea unei lumi post-occidentale (Mid.ru, Februarie 2017). Aceasta ar prevedea o orânduire democratică și echitabilă. Fiecare țară în mod suveran și în baza dreptului internațional va putea să stabilească echilibrul între propriile interese naționale și cele ale partenerilor, cu respectarea identității cultural-istorice și civilizaționale.
    Propunerea lui Lavrov însă se ciocnește cu valorile occidentale, precum drepturile omului sau statul de drept, pe care Rusia a început să le vâneze și restricționeze la maxim în ultimul deceniu. De fapt, orânduirea post-occidentală lansată de Lavrov reflectă întocmai principiile ideologiei euroasiatice. Aceasta se opune interferenței și extinderii valorilor europene atât asupra Rusiei, cât și asupra întregului spațiu ex-sovietic, tratat ca și o “curte din spate” a Rusiei…. „….

    La Davos 2017 a vorbit premierul chinez (absența președintelui SUA) și a apărat comerțul liber, o lume fără zuduri vamale noi. Aici la Davos 2017 Rusia e numai acea „ Afrika cu rachete ( …. cancelarul SPD Helmut Schmidt în anii 1982 la NATO Doppelbeschluss- Pershing / SS20 ….. ), cu o pondere economică modestă. SUA cu BIP peste 16.000 miliarde $, și EU 27 cu aceași mărime la BIP sunt puterile economice și tehnologice dominante azi și mîine.

    Lavrov și limbajul Kremlinului sunt mai atent ascultate în estul Europei, la Kiev, Varșovia, la baltici. Președintele Bulgariei (general de aviație) la euronews TV e deja mai conciliant cu Rusia (la București un expert pentru externe B., si unii din „84 academicieni”, M.M., caută să definească 2017 din nou „identitatea românească” mai apropiată de ortodoxii din nord & est….).

    Wandel durch Handel (Ostpolitik Willy Brandt / Valentin Falin și Egon Bahr în războiul rece…. … au avut foarte mult noroc spune Valentin Falin după 1994, despre Westgermany…) e o opțiune de mult timp încercată între occident și Kremlin. Nimic nou în vest, nimic nou în est….. ….??…
    … dacă nu ar fi fost atît de mult sînge vărsat și oameni refiguiați din zonele de război (Rusia : Georgia, Tchetchenia, Ucraina de est, Krimeia, Transnistria.. / SUA în Afganistan, Irak, Libia, Siria, …).

    Lumea multipolară de după 1994 e o lume cu multe conflicte și războie locale/ civile și intervenții de afără.

    Europenii parteneri în NATO vor trebuie să-și asume începînd de acum costurile de 2 % BIP pentru apărare, cu creșteri minime an de an de 8 %, pînă în anul cu zero $ alocații din partea SUA, pentru europeni în NATO, cîndva după 2020. Frumoasa lume multipolară 2017. Problemele la București 2017 sunt mai mult de natură internă.

    Vecinii Rusiei în Europa de est culeg roadele „păcii” de după 1990 /1994 ?

  2. Vlad spune:

    Confruntarea intre Occident si Rusia pare mai degraba una intre ideologia UE pe sistem judo si nationalismul rus care si aici ideologia UE pierde nu e xenofob … ci doar conservator.

    Ideologia valorilor e un esec la nivelul UE … asa zisul multiculturalism desi are nenumarate beneficii in termeni de deschidere si cooperare se reduce de cele mai multe ori la o cooperare economica si la nivel cultural mai mult ca un spatiu comun pentru forta de munca vorbitoare de limbi straine … Acest schimb cultural e disponibil oricaror oameni de pe mapamind dornici sa invete o limba straina …

    Un mediu labil cu lideri care au epuizat oportunitatea de a genera un mediu decizional omogen si flexibil si care a dus la Brexit si a alimentat sentimentele extremiste si xenofobe ( vis-a-vis de refugiati si musulmani ).

  3. Rusia a declarat razboi UE spune:

    Putin a idntificat clar UE ca amenintare la adresa Rusiei.
    Nu conteaza ce comenteaza si declara restul trepadusilor.
    Trump slabeste OCCIDENTUL intr-un moment de rascruce, daca nu crucial!

  4. Grammaticus spune:

    Rusia euroasiatică înseamnă asta: cultura -europeană, politica, asiatică – satrapică.

  5. ion spune:

    este interesant cum rusii acestia care sunt rai, gen lavrov, merg cu masini scumpe europene, iahturi europene, vacante in europa, copii, sotiile traiesc in europa. Mie mi se par niste rackets care fac tam tam si au o bata nucleara.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau Citeste mai departe


E randul tau

Bineînțeles, domnule. În Uniunea Europeană niciun stat nu poate să facă tot ce vrea. Legisla...

de: Valentin Naumescu

la "Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)