joi, martie 28, 2024

Spiritul European şi politica externă la români!

Nu am toate datele problemei pentru a analiza pertinent pozitia Romaniei in cazul candidaturii  Serbiei si fata de o posibila adererare a acestui stat la Uniunea Europeana.  Deci nu de asta ma voi ocupa. Am sa incerc sa analizez doua figuri de lideri Europeni care ne-au acuzat, citez –  “greutati” comise din  ratiuni de “politica interna”, “lipsa de spirit european” . Cele doua figuri sunt Guido Westerwelle si Carl Bild.

Despre Guido Westerwelle, Ministrul de Externe al Germaniei Federale (Bundesminister des Auswärtigen) in cabinetul Merkel II, am putine de spus. Este un ministru care a fost impus Cancelarei Merkel de partenerii colitiei care guverneaza Germania. Considerat de analistii politici germani si straini ca un “very light profesionist”. Din 2001 până în aprilie 2011 a fost presedinte al Partidului Liber Democrat (FDP) din Germania. La alegerile la nivel de land din 2011 (în landurile Renania de Nord – Westfalia, Renania-Palatinat si Baden-Württemberg) partidul său a pierdut multe voturi, astfel încât  la 13 mai 2011, nu a mai candidat la functia de presedinte al FDP-ului (a fost schimbat de Philipp Rösler). Westerwelle a pierdut si această functia de Vice-Cancelar, ramanand cu functia de Ministru de Externe. Guido Westerwelle este un homosexual declarat; deja de multi ani a făcut cunoscută homosexualitatea sa în public. La data de 17 septembrie 2010 s-a căsătorit civil cu partenerul său de viată, omul de afaceri Michael Mronz.

Ministrul german de externe Guido Westerwelle este o “veriga extrem de slaba” in coalitia dnei Merkel. Stimabilul Westerwelle si-a dorit evacuarea bazelor nucleare americane din Europa, pobabil ca va avea ceva mai mult decat atat. Nu pot sa nu fiu de acord cu opinia cotidianului Darmstaedter Echo, care deplînge o altă slăbiciune şi anume lipsa de format a actualului ministru german de externe Guido Westerwelle, în comparaţie cu unii iluştrii lideri politici ai Germaniei postbelice: Willy Brandt, Hans-Dietrich Genscher, Frank-Walter Steinmeier şi chiar Joschka Fischer. Carenţele actualului şef al diplomaţiei germane au ieşit flagrant la iveală în contextul crizei libiene şi culmea, în situaţia în care, devenită membră a Consiliului de Securitate ONU, Germania ar fi trebuit să-şi demonstreze importanţa pe eşichierul politicii internaţionale. Or, relevă Südwest Presse, ea a optat pentru o cale singulară, greu explicabilă, atît pentru proprii ei cetăţeni cît şi pentru partenerii şi aliaţii ei. (vezi aici) Dl Westerwelleeste unul dintre cei mai anti-americani ministri din Europa si implicit parerile respectivului domn despre tari cum sunt Polonia sau Romania sunt formulate in acest sens.

Despre  Carl Bild. Carl Bild este ministru de externe al Suediei. Cu dl Bild lucrurile sunt mult mai complicate, avand in vedere ca respectivul domn are un dosar destul de voluminos in arhiva mea diplomatica. Am sa incerc sa ma exprim politicos, desi respectivul nu o merita, fiind pur si simplu un personaj sumbru in conflictul Iugoslav si foarte dubios din punct de vedere etic si profesional. Nils Daniel Carl Bildt KCMG (1949) este  politician şi diplomat suedez,  fost prim-ministru al Suediei 1991-1994 şi lider al Partidului Conservator liberal moderat 1986-1999. Bildt a servit ca ministru suedez al Afacerilor Externe. El a fost mediator în conflictul din Balcani, pana astazi detine calitatea de trimis special al Uniunii Europene pentru fosta Iugoslavie din  iunie 1995 şi a fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina 1995 – 1997, după Războiul din Bosnia. Din 1999 până în 2001, el a servit ca trimis special al Secretarului-General al ONU pentru Balcani. Deci, din scripte, un bun cunoscator al regiunii si ale problemelor ei.

Rolul lui Carl Bildt  în calitate de mediator în războiul din Bosnia a fost, diplomatic exprimandu-ma, nefast! Printre altele, el a fost acuzat de indiferenţă faţă de epurarea etnică şi genocidul comis de către forţele sârbe bosniace împotriva civililor musulmani şi croaţi.  Bildt s-a opus oricărei intervenţii militare şi a criticat pe fostul prim-ministru britanic Margaret Thatcher în 1993 pentru apelul facut la NATO, pentru a interveni împotriva forţelor sârbo-bosniace. Conform  Sunday Times, comportamentul lui Bildt şi altor lideri ai UE a fost de “pigmei si roboti politici”, care au acceptat pasivi un genocid în curs de desfăşurare [1] .

După numirea lui Bildt, în calitate de trimis special al UE în Iugoslavia, Tom Warrick din “Coaliţia pentru Justiţie Internaţională” l-a descris pe Bildt ca “un periculos dezinformator” şi în mare măsură ignorant despre ceea ce se intampla in regiune  [1].  New York Times l-a criticat pe Bildt pentru o atitudine nonşalantă faţă de masacrul de la Srebrenica, în care peste 8.000 de bosniaci au fost ucişi, şi l-a descris ca fiind partinitor, desi a avut dovezi despre atrocităţile împotriva civililor [2]. Istoricul britanic Marko Hoare a acuzat ca Bildt a diminuat intentionat  numărul de victime ucise în masacrul de la Srebrenica şi a ignorat  crimele  de război sarbesti [3].  Bildt a fost de asemenea criticat pentru ca nu a menţionat masacrul de la Srebrenica în timpul unei reuniuni-prânz pe care l-a avut la data de 15 iulie 1995, în Belgrad, cu Preşedintele sârb, Slobodan Milosevic şi comandantul armatei sârbe bosniace, Ratko Mladic, chiar dacă el a primit rapoarte despre masacrul in curs de derulare [4]. De mentionat ca  Slobodan Milosev (decedat) si Ratko Mladic au fost declarati  criminali de razboi.

Actualul rol al dlui Carl Bildt,  ministru de externe in functie al Suediei, a fost contestat de multi  politicieni suedezi, inclusiv de o parte a mass-mediei din aceasta tara, avand in vedere afacerile sale particulare cu interese substantiale la Gazprom, şi in firma petroliera suedeza  Lundin, care are  activităţi substantiale  în Sudanul sfâşiat de război si plin de atrocitati si masacre. De mentionat ca in 2002,  Bildt s-a alăturat consiliului de administraţie al Vostok Nafta, o societate financiară cu participaţii substantiale  în Gazprom. Bildt a fost, de asemenea, un membru al consiliului de administraţie al companiei petroliere suedeze Lundin Petroleum. El a părăsit consiliul de administraţie si toate aceste funcţii cand a devenit ministru de externe în octombrie 2006. Din documentele publicate de Wikileaks, dl Carl Bildt iese mult mai rau decat multi politicieni Europeni. Deoarece increderea mea este  limitata, nu voi publica aceste documente.

Imi pare rau ca nu am gasit in presa romaneasca in general si in mass-media noastra o atitudine serioasa in legatura cu acest  subiect important. Poate sunt multe lucruri care pot fi baza unei critici la adresa  Romaniei, sunt la fel de sigur ca multe din aceste lucruri pot avea o substantantiala justificare, nu pot insa sa accept  critici pe baza de “avem sau  nu avem basca”. In orice caz trebuie sa conclud ca “Spiritul European”, mentionat de cei doi extrem de importanti oficiali europeni, este extrem de bine cunoscut romanilor de multe decenii, poate secole – se numeste protectionism, nepasare si jocuri de culise.

Citate si Bibliografie:

[1] BosNet Digest V5 #11 / Jan. 7, 1996
[2] NY Times – Mr. Bildt’s Responsibility in Bosnia
[3] Marko Hoare – Swedish foreign minister Carl Bildt denies over half the Srebrenica massacre
[4] Bildt höll tyst om massakern

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. prezentarea celor doi,cred ,nu poate contrazice spusele lor.
    ramine sa vedem daca nu politica interna e cauza ieshirii in cazul dat,iar despre spiritul pe care il avem, io zic sa fim mai circumspectzi.
    asimilarea si purificarea etnica e o caracteristica balcanica,iar ro conduce in formatzie

    • Salut,
      Personal cred ca a fost si o chestie legata de acceptarea noastra in zona Schengen si nu numai drepturile Vlahilor, desi sunt sigur ca si acest lucru a fost luat in discutii.

      Problema nu este Serbia atat cat este calitatea reprezentantilor europeni la nivelul cel mai inalt.

      Faptul ca dl Bildt a amenintat direct nu este de loc un semn bun pentru aceasta Uniune care este deja varza :(

      • Cred că este foarte bine venită această prezentare. Bravo celui care a scris-o pentru că în peisajul nostru media avem nevoie de asemenea informaţii.
        Informaţii de acest gen trebuie să ne încurajeze să avem curajul să fim noi înşine în politica europeană. După cum vedem avem de-a face cu oameni cu bunele şi relele lor cu alte cuvinte când vorbim de relaţiile între state nu este greşit să reducem calitatea acestor relaţii la calitatea umană a celor care le reprezintă.
        În presa noastră mai mult se visează. Se vorbeşte de „state”, „consilii”, şi alte suprastructuri fără să se vadă clar persoanele care vorbesc în numele acestora.
        Încă o dată felicitări pentru articol şi …. mai aştept şi altele la fel.

    • „asimilarea si purificarea etnica e o caracteristica balcanica,iar ro conduce in formatzie”. You serious, man? Asimilarea are loc peste tot, nu numai in Balcani, este un proces „obiectiv” caruia nu ai cum sa i te substragi, ca minoritate, pe termen lung.
      Dar purificare etnica, cu Ro conducator in formatie? Ce tampenie! (pardon!)
      Sunt uimit cati partizani au sarbii si Serbia printre romani, ca de, am fost ca fratii(aiurea, in 1989, sarbii lui Milosevic si nu ungurii au fost mai aproape sa dezmembreze Romania, cunoscatorii stiu), apoi extazul national (vorba vine!) in fata unor Goran Bregovic, Lepa Brena (sau cum naiba o cheama) si tot alaiul de manelisti sarbi care umplu ecranele gen Etno Tv si Favorit TV cu lalaielile lor saxofonistice si cu camasile brodate cu flori verzulii, capodopere ale prostului gust.
      Si, ca un ‘rautacism’ (vorba unui ilustru frate aroman :) ), dovada esecului asimilarii de care vorbiti, pare ca sunteti chiar dv. cand scrieti „asimilarea si purificarea etnica e o caracteristica”. Un ‘asimilat’ ar fi scris romaneste „asimilarea si purificarea etnica sunt o caracteristica”. Mai avem de lucru cu dv. … :)

      • Salut,
        Nu prea inteleg comentariul dumneavoastra. Probabil ca nu a fost postat la articolul relevent :)
        Unde am scris:

        asimilarea si purificarea etnica e o caracteristica balcanica,iar ro conduce in formatzie”. :

        • Draga Theophyle, atentie la indentare! vei vedea atunci cum comentariul meu era adresat amicului dusu, si nu se lega doar de formularea mentionata de tine.

          • nu cred sa fim amici,cel mult frate de piste muntzi.dar cred ca avetzi dreptate,nu domin limba rumina:oare credetzi ca ar trebui sa nu mai scriu in ea!?oricum de invatzat nu mai am nici un interes acum.
            ptr a ma explica,Transilvania a avut inaintea actului unire,cam 10 la suta germani,cam 30 la suta unguri,nu shtiu citzi evrei.ce s a intimplat cu ei?,fiecare,shtiu vede altfel procesul.
            am tzinut sa raspund,deshi respect contributors

  2. Serbia trebuie sa faca un lucru foarte simplu – sa inceteze sa divizeze minoritatea romana in doua (vlahi si romani), sa le acorde drepturi elementare, educatie in limba romana, recunoasterea jurisdictiei episcopiei romane din Banatul sarbesc pe intreg teritoriul Serbiei, inclusiv in parohiile din Serbia de rasarit si, impreuna cu statul roman, sa subventioneze presa pentru minoritatea romaneasca pentru ca nu exista mecanisme de informare in limba romana pentru cei peste 250.000 de romani.

    Serbia stie ce are de facut pentru a oferi garantii reale in ce priveste protectia minoritatii romane.

    Romania nu doreste sa blocheze aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, ci sa tragem un semnal de alarma in ceea ce priveste situatia dificila in ce priveste minoritatea romana din spatiul sarb. E absolut european ca o minoritate sa primeasca garantii in ce priveste sustinerea pentru a-si pastra specificul ei.

  3. cei doi fac parte din genul de politicieni care sunt foarte vocali atunci cand isi asuma un risc mic sau cand prin aceasta se gudura pe langa altii, dar tac atunci cand ar trebui sa ia decizii importante sau fac niste greseli cu urmari grave… de fapt, cam acesta este gabaritul politicienilor de azi, niste epigoni si pigmei in comparatie cu 2-3 generatii in urma…

  4. Felicitari pentru portretul celor doi politicieni europeni care s-au simtit „agasati” ca Romania „indrazneste” sa isi apere interesele.
    Un stat nu are prieteni, are aliati. Si nu are amicitii, are interese.

    Romania are un interes strategic pe termen lung in a obtine recunoasterea etnicitatii romanesti a celor numiti de slavi, „vlahii/vlasii”.
    Croatia a recunoscut deja asta, dupa vizita la Bucuresti a premierei Kosor, altfel Boc nu dadea acordul la aderarea Croatiei.

    Serbia va face la fel, altfel vom pune veto la fiecare deschidere si inchidere de capitol de negociere in procesul aderarii la UE (si sunt peste 30 de capitole in total, deci vreo 70 de ocazii de a spune „nu” agresiunii sarbesti impotriva romanilor timoceni.

    Asa cum nu exista etnie „moldoveneasca”, „lipoveneasca” sau „ceangaiasca”, nu exista nici etnie sau limba „vlaheasca”.

    E vorba de 300.000 etnici romani, ce locuiesc compact intre valea Moravei si Dunare, pe un teritoriu cat a 1,5-2 judete romanesti, etnici care vorbesc un grai oltenesc cu influente banatene, adica un grai al limbii romane, precum istro-romanii sau aromanii.

    Atitudinea Romaniei fata de problema vlahilor din Serbia e esentiala, pentru ca e un mesaj foarte clar transmis Albaniei si Macedoniei, tari balcanice cu vlahi, tari care nu vor intra in UE fara sa proclame oficial ca vlahii sunt etnie romana.
    Mesajul a ajuns si la Kiev, Ucraina fiind o alta tara care incearca divizarea si distrugerea minoritatii romanesti prin impartirea artificiala in „etnici romani” si „etnici moldoveni”.

    Romania nu poate ceda fara riscul de a pierde orice credibilitatea in politica sa fata de comunitatile romanesti din Balcani, de vlahi si aromani, peste 2 milioane, in Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia.

    Serbia trebuie sa aplice pt vlahi standardele pe care si Romania le aplica pt sarbii de la noi. E simplu, daca exista vointa politica la Belgrad. Daca nu, Serbia nu are ce cauta in UE si opinia publica europeana chiar va aplauda.

  5. „Decizia României de a se opune acordării statutului de ţară candidată la UE Serbiei ar putea avea legătură cu dorinţa sa de a adera la Schengen, dorind astfel să arate Olandei cât de serioasă este în această privinţă, comentează publicaţia electronică EUObserver.
    România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Insistenţa României i-a luat prin surprindere marţi pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia, scrie EUObserver.”

    Dupa cum scrie EUO se pare ca Romania s-a „trezit” singura si mai ales in ultimul moment cu aceasta pozitie.
    De ce ai nostri nu au incercat sa negocieze anterior, de ce pozitia Romaniei nu a fost nici macar cunoscuta daca nu sustinuta de ceilalti membri UE?!
    Mi se pare o „izolare” a Romaniei si asta nu e bine….

    • Salut,
      Deci credeti ca ar fi bine sa devenim dominion. De multe ori Polonia a fost „singura”,, Cehia este de obicei „singura”. Pana cand UE nu va fi o federatie fiecare isi apara interesele nationale cum stie. Vedeti dumneavoastra diferenta intre noi si Serbia este ca noi suntem membrii UE – ei nu.

      Cine stie, poate „capul plecat sabia sabia nu-l taie” este ceea ce ni se potriveste? . Cat despre EUO, ce va asteptati sa scrie o publicatie finantata de cei care considera ca nu avem „Spirit European”.

      • Si, sincer, credeti ca avem ??!!!!!!!!!!!
        In ce sens ?!
        Va rog mai ales sa va referiti la politicienii romani !!!
        Multumesc.

      • Nu cred ca surpriza cu care Diaconescu i-a incantat pe colegi „a crescut pe gunoiul sau”, cum se exprima neamtul. La fel de putin au mustrarile celor doi ministri de-aface cu personalitatea, inclusiv moralitatea, lor. Personalizarea unor asemenea actiuni duce in directia falsa, ele sunt de origine guvernamentala respectiv predominant prezidentiala in cazul Romaniei.
        Infierbantarea patriotarda duce la crestera temperaturii bazale, ce face rau la luciditate. Nici Theophyle nu pare imun.

        • Salut,
          nu am spus ca sunt imun! Nici nu-mi doresc sa fiu imun, cand cineva de soiul acelor doi domni vorbeste de „spiritul european” – WTF este spiritul european si cine sunt arbitrii acestui spirit? Pe mine m-a deranjat populismul si politicianismul lor ieftin la nivelul „da’ cine esti tu sa ai o parere? ”

          Am scris clar:

          Poate sunt multe lucruri care pot fi baza unei critici la adresa Romaniei, sunt la fel de sigur ca multe din aceste lucruri pot avea o substantantiala justificare, nu pot insa sa accept critici pe baza de “avem sau nu avem basca”.

          • Spiritul european este mentinerea pacii in Europa, indiferent de costuri iar arbitrii lui tarile care n-au chef sa se intoarca la timpuri in care un diferend acut ca cel in cauza ar fi fost petrecut de sunete ale ascutirii cutitelor.

      • Diferenta este ca Serbia-nemembra UE are mai multi sustinatori in UE-ul asta decat Romania-membru deplin !!
        Cum vi se pare?!
        Acolo la UE sunt numai interese(e firesc..), si de regula mai marii UE fac jocurile dupa cum le dicteaza interesele lor…
        Restul sunt membrii care respecta regulile scrise …..

    • Salut,
      nu am spus nici un moment ca textul este o analiza. Nici nu am dorit sa mentionez lucruri pozitive ci am vrut sa arat moralitatea celor care vorbesc in numele „spiritului european”. Atat!
      Inca o data concluzia –

      In orice caz trebuie sa conclud ca “Spiritul European”, mentionat de cei doi extrem de importanti oficiali europeni, este bine cunoscut romanilor de multe decenii, poate secole – se numeste protectionism, nepasare si jocuri de culise.

  6. Inteleg ca acest articol nu este „o discutie pe fond”, totusi: cum vi se pare faptul ca dupa ce Basescu l-a asigurat oe Tadici de sprijinul neconditionat, acum s-a sucit ? Nu pot sa cred ca presedintele nu a fost implicat in decizia diplomatiei Romane de a bloca Serbia.

    In alta ordine de idei, vorbind strict tehnic, nu stiam ca „Slobodan Milosev (decedat) si Ratko Mladic au fost declarati criminali de razboi”; acuzati, stiu ca au fost, dar „declarati” ?

    • Cred ca v-am raspuns deja. Nu stiu unde s-a prapadit comentariul.
      Probabil ca da, si probabil ca miza a fost Schengen. Totusi important de mentionat ca Serbia a incalcat un protocol semnat cu Romania acum 9 luni. Legat de Slobodan Milosev si Ratko Mladic, aveti dreptate ei sunt numai acuzati.

  7. De obicei iti citesc cu foarte mare interes articolele, dar de aceasta data am senzatia ca, cel putin in prvinta lui Bildt, ai apelat cam mult la Wikipedia. Nu este neaparat ceva rau, dar aici parca as vrea sa citesc altceva. Si daca tot luam din Wikipedia, macar sa traducem corect. La cata engleza stiu eu, mi se pare ca nu suna deloc bine sa traduci ‘…described Bildt as „dangerously misinformed about his own job description”…’ prin ‘…l-a descris pe Bildt ca “un periculos dezinformator”…’. No offense!

  8. very light profesionist –- asta in ce limba e? Romgleza?

    anume lipsa de format a actualului ministru german de externe –– min de externe e o carte sau un ziar? in ce limba e asta, romana de blog?

    Dl Westerwelle este unul dintre cei mai anti-americani ministri din Europa si implicit parerile respectivului domn despre tari cum sunt Polonia sau Romania sunt formulate in acest sens. – in care sens, antiamerican? ce e antiamerican in a critica pozitia Romaniei fata de Serbia? A dovedit min de externe o pozitie constanta impotriva Romaniei?

    Da, nu e o dezbatere serioasa a pozitiei romaniei, dar este o supriza aceasta pozitie: cand s-au incheiat tratate cu Ungaria, sau cu Ucraina, sau cu Bulgaria, a existat aceeasi pozitie din partea Romaniei? Hm, sau o fi politica interna cum zic aia…

  9. Pozitia de ultim moment fata de Serbia si problema romanilor timoceni a contrariat publicul indopat de ani de zile cu o anumita reprezentare a intereselor Romaniei si a valorilor europene. Marea si generoasa fratietate europeana se dovedeste a fi fost doar o legenda. Interesele primeaza chiar si intre „egalii” membri ai UE.
    Cred ca afirmarea deschisa a interesului Romaniei fata de comunitatile romanesti de oriunde din Europa serveste unor proiectii din viitorul mai indepartat, daca organizarea lumii si a Europei evolueaza in directia pe s-a pornit de ceva vreme. Aproape ca am ajuns sa cred ca daca situatia din Serbia nu ar fi existat in realitate, ea ar fi trebuit inventata in oricare loc se mai afla romanii…
    Sper ca mai multe argumente de calibru în politica externa sa fie aduse la lumina, caci confruntarea „gentila” va continua.

    • serbien muß (nicht) sterbien

      Serbia (nu) trebuie sa piara. Iar fratietatea europeana e, cu totul dimpotriva, realitate traita.
      Acea buturuga insignificanta care a pravalit calesti imperiale in praful istoriei si a schilodit o masinarie de razboi menita sa functioneze o mie de ani si-a pierdut noima in epoca rachetelor care zboara la mare inaltime deasupra ei. De aceea aprigii ei adversari vor sa cada la pace si nu le convine ca gura-casca sa le scuipe in supa.

  10. Trebuie sa ne obisnuim ca politica in UE nu este prea mult diferita de cea din RO.

    Uite ca exista si alti lideri care seamana cu „Lolek i Bolek” de RO , asa nici o surpriza.

    Bine venit articolul si cred ca si necesar, atat timp cat diplomatia romana este implicata intr-o miscare strategia mai ampla.

    Sper la o reasezare a valorilor in RO in raport cu UE si ceva-ceva incep sa intrezaresc.

  11. Din articolul asta eu inteleg urmatoarele: niste oameni rai au zis niste lucruri rele despre Romania. Cu accent pe ce ii face pe oamenii aia sa fie rai, nu pe ce au zis si daca tu crezi ca au avut sau nu dreptate. Din ce as scris, as putea fi de acord ca unul din ei nu pare a fi cel mai de seama ministru de externe pe care l-a avut Germania; si ca al doilea pare a fi un personaj cu adevarat nefast. Asta nu e nici pe departe suficient ca sa argumenteze ca nu ar fi avut dreptate in acest caz particular. Si pana la urma asta e intrebarea: au avut sau nu au avut dreptate vocile care ne-au acuzat (Westerwelle + Bildt, dar nu numai), a fost sau nu intemeiata pozitia Romaniei, in felul in care a fost ea sustinuta in acest moment?
    Mie imi pare ca ai luat lucrurile un pic personal, si te-ai suparat ca cineva ne-a vorbit de rau; aproape ca iti vine sa iti iei jucariile si sa pleci- ceea ce nu imi prea pare o baza pentru o analiza lucida. Daca intr-adevar esti informat, atunci as aprecia mai mult un articol cu argumente clare si solide cu privire la pozitia Romaniei si a celorlalti. Ce ai facut aici e o simpla nota de subsol- una pe undeva interesanta; sau macar da-ne si o nota despre personajele romanesti implicate in negocieri, sa vedem care anume le sunt lor meritele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro