Home » Global / Europa »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Steagul confederat

Martin S Martin iulie 13, 2015 Global / Europa, Sinteze, Societate/Life
18 comentarii 2,225 Vizualizari

Cu prima salvă trasă de artileria sudistă asupra Fortului Sumter, din rada portului Charleston, din Carolina de Sud, la 12 aprilie 1861, a început Războiul Civil American, cel mai distrugător război din istoria națiunii. Avea să dureze patru ani și să coste viețile a peste 700.000 de militari și civili.

Statele sudice, care susțineau menținerea în sclavie a celor trei milioane și jumătate de înrobiți, s-au constituit într-o confederație, cu capitala la Richmond, Virginia și având ca președinte pe Jefferson Davis.

Confederația a avut trei drapele, dar cel de al doilea, adoptat în 1863 și cunoscut cel mai bine sub numele de “drapelul de luptă”, a devenit un simbol al mândriei sudiste, al bravurii cu care statele din fosta confederație au îndurat greutățile înfrângerii și al recunoștinței lor față de cei căzuți în lupte, cei mai mulți dintre ei fără a fi ei înșiși proprietari de sclavi. Drapelul nu a fost interzis și – în multe state sudice – el a fost continuu arborat în locurile publice. În anul 1890, toate statele americane existente la acea dată în uniune și-au ales propriile drapele. Steagul național a șase dintre statele americane au avut încorporate în designul lor elemente din drapelul confederat. Azi numai două state, Arkansas și Mississippi, mai au în imaginea drapelelor lor părți din fostul steag de luptă.

Dar același steag a fost adoptat ca simbol de o asociație rasistă americană de tristă amintire Jim Crow (Jim “Cioroiul”). Aceasta a fost înființată în 1920 și și-a luat numele nu de la un personaj, ci de la un cântec de succes compus de Thomas Dartmouth :D addy” Rice în anul 1828 Jump Jim Crow! (Țopăie, Jim Cioroiule!”), care îi batjocorea pe negri.

Asociația Jim Crow și-a legat numele de multe acte oribile, a participat la numeroase acțiuni de persecuție, violență și linsaj, a fost în strânsă legătură cu grupările Ku Klux Klan și a fost scoasă în afara legii prin votul Congresului din 1965. Această asociație a pângărit steagul confederat și l-a făcut sinonm cu rasismul primitv și violent, cu ura nemotivată. Alte asociații de extremă dreaptă, așa numitele asociații pentru supremația albă, care au în ideologia lor rasismul și antisemitismul și care sunt încă legale, au asociat în simbolistica lor steagal confederat cu svastica. Ultima are o istorie foarte veche și un obiect din colț de mamut, pe care este scrijelită svastica, găsit de arheologi pe teritoriul Ucrainei, s-a dovedit a fi de o vârstă de peste 10.000 de ani. Frecvent găsit în religiile hindusă, budistă și jainistă, ca și în cultura popoarelor din Valea Indului, simbolul svasticii are semnificația binelui și al purtării de noroc. În anul 1920, Partidul Național Socialist (nazist) German a adoptat svastica ca o emblemă a mișcării lor și prin aceasta, vechiul semn al binelui a devenit simbolul urii, al crimelor de război și al genocidului rasist la scară națională. După sfârștul celui de al doilea război mondial, arborarea svasticii a fost declarată ilegală în Germania, Polonia, Lituania și Ungaria. O incercare de a interzice același simbol în Uniunea Europeană a eșuat, când majoritatea statelor nu au votat pentru.

La 17 iunie 2015, Dylann Roof, un tânăr alb de 21 de ani a intrat în istorica biserică Emanuel African Methodist Episcopal Church din centrul orașului Charleston, Carolina de Sud. În biserică, un număr de enoriași, împreună cu pastorul, dezbăteau un capitol din Biblie. Roof a asistat la seminarul religios pentru aproape o oră, apoi s-a sculat, a scos la iveală armele și a deschis focul, ucigând opt credincioși și pe pastor, după care a fugit. Prins în mai puțin de două zile, a dezvăluit motivele rasiale care l-au împins la asasinatul inocenților în biserică. Multe materiale, inclusiv steagul confederat și svastica, din locuința lui au dezvăluit în ce măsură mintea lui Roof era impregnată de gânduri sociopate de rasism criminal.

Intreaga națiune americană a fost profund impresionată de crima vicioasă din Charleston. Trecuseră 154 de ani decând războiul civil se declanșase acolo și puțini credeau că și astăzi, albii din Carolina de Sud mai pot avea sentimente ostile populației negre, de această intensitate. Dar șocul publicului american a fost și mai mare când ceva uimitor s-a întâmplat la dora câteva zile de la crimă. După ce și-a îngropat morții, comunitatea neagră s-a reunit în aceeași biserică și, după rugăciunile pentru liniștea și pacea victimelor, a hotărât în unanimitate să-l ierte pe asasin. Ei au spus că – în felul lor de a înțelege credința creștină – nu pot răspunde urii cu ură.

Omorul rasist din Charleston a redeschis o dezbatere mai veche, aceea a arborării steagului confederat în spațiile publice. Congresul statului Carolina de Sud a votat în unanimitate interzicerea drapelului și în ziua de 10 iulie 2015 vechiul drapel a fost coborât de pe cupola clădirii federale. El a fost impăturit cu grijă, așa cum se face la funeraliile militare și dus la muzeul de istorie al statului, unde a fost pus alături de alte obiecte aducătoare aminte de onoarea trecutului istoric al poporului american din Carolina de Sud. La care se adaugă măreția gestului făcut de familiile celor uciși în propria biserică, ai căror rude şi prieteni au avut puterea de a înlătura tentația răzbunării din mințile și sufletele lor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Nasterea unei (mari) natiuni presupune chinuri grele!

  2. Decebal spune:

    Sigur, iertarea lui Dylann Roof este un gest simbolic si, eventual, o palma morala data criminalului. Inteleg, totusi, ca Dylann Roof este in inchisoare si ca, probabil, isi va primi pedeapsa.

    Cat despre simboluri, intr-adevar, exista riscul ca intelesurile lor sa fie deturnate, de-a lungul timpului, de catre cine-stie-cine. Intreaga lume, inclusiv S.U.A., inca lupta cu rasismul. Rasismul nu este o boala eradicata.

    • Harald spune:

      Rasismul este natural și n-o să fie eradicat vreodată. Este nevoie de foarte multă educație pentru a ține sub control manifestările rasiste, însă ele nu dispar niciodată, pot fi doar ținute cât de cât sub control.

      Noi suntem învățați să credem că albii sunt ”the bad guys” în materie de rasism, dar asta e valabil doar fiindcă albii au avut societăți mai avansate dpdv tehnologic și așa au ajuns să oprime alte rase. Însă afro-americanii sau japonezii au adesea manifestări rasiste care ar fi considerate drept intolerabile de către albii civilizați, dacă le-ar vedea la alți albi.

      • Bogdan Brebenel spune:

        Rasismul este natural și n-o să fie eradicat vreodată.

        Tocmai asta e problema … nu este “natural”. Nu ne naștem rasiști. E o trăire care se cultivă și care prinde la anumiți indivizi.

        • Harald spune:

          Reformulare: nu TOȚI ne naștem rasiști. Însă există persoane care se nasc astfel și pare să fie ceva mai întâlnit la bărbați decât la femei. Impresia mea este că face parte din aceeași categorie cu invidia, genul de sentiment care poate fi încurajat sau reprimat în familie, dar care există în mod natural. Dovada cea mai bună fiind faptul că este întâlnit și la alte specii.

        • Cornel spune:

          Eu cred ca, dimpotriva, trairea ca “rasismul nu este natural” e cea care se cultiva (și prinde la anumiți indivizi). Daca ma uit la manualele scolare, la ziare, televiziuni, propaganda, politruci, eu asta vad, nicidecum cultivarea rasismului.

          Dar nu vreau sa imping discutia in afara subiectului articolului, asa ca ma limitez la a-ti propune un eseu al lui Fred Reed – jurnalist, fost corespondent de razboi in multe locuri de pe planeta asta, incepind cu Vietnamul – care s-ar putea sa-ti mai atenueze trairile aparent atit de ferme in chestiunea asta:
          So What? How Do You Like Them Apples?

  3. eu****** spune:

    Un subiect mare si important.

    schimbarile nu intervin prin legi – acte administrative pana la urma.
    Adevaratele schimbari in mentalitatea oamenilor au nevoie de timp.
    Se pare ca poporul american avanseaza relativ rapid in adoptarea schimbarilor – poate sa fie vorba despre un anume pragmatic, despre un anume fel de a intreba si cauta raspunsuri mereu la intrebarile pe care le au.

    Un articol bine venit.
    Multumesc.

  4. Bogdan Brebenel spune:

    Congresul statului Carolina de Sud a votat în unanimitate interzicerea drapelului și în ziua de 10 iulie 2015 vechiul drapel a fost coborât de pe cupola clădirii federale.

    La 10 iulie 2015 drapelul nu a fost coborât de pe cupola Capitoliului din Charleston… Drapelul de Luptă Confederat (cel pătrat) era arborat în vecinătatea Capitoliului, chiar lângă memorialul dedicat soldaților confederați originari în South Carolina. Colocvial se numeste “Southern Cross”.

    Este un steag eminamente militar… de altminteri a fost folosit pentru prima dată de Armata Confederată a Virginei de Nord. Primele două versiuni ale steagului oficial al Confederației (Bonnie și Stars and Bars NU au avut niciun fel de legătură cu ce se numește azi “Steagul Confederat” sau, mai precis, “Steagul de Luptă Confederat”, devenit peste noapte subiectul unei largi controverse. Este adevărat că ultimele doua versiuni ale steagului oficial al Confederației au incorporat “Southern Cross” pe un fundal alb. Dar asta s-a întâmplat spre finalul Războiului Civil, pentru o scurtă perioadă de vreme.

    Înțeleg că există o mare parte din audiență care se simte ofensată de arborarea însemnelor confederate în spațiile publice. O altă parte a publicului privește la însemne drept parte din cultura locală, mândria de a aparține spațiului sudic american.

    Mi-e teamă însă că se alunecă pe o pantă periculoasă, aceea a revizionismului istoric de dragul corectitudinii politice duse la extrem, orchestrată de mediile progresiste. Faptul că însemnele confederate au fost înlăturate și de la Fort Sumter (azi un sit istoric) e pentru mine o confirmare a acestui lucru. Speculez că lucrurile nu se vor opri aici. Urmează numele de străzi, monumentele, etc. Hipersensibilitatea unora montată politic a devenit o mare problemă.

    Perioada Războiului Civil este parte din istoria americană și trebuie privită ca atare. Este cea mai mare tragedie prin care a trecut această țară. Efectele s-au resimțit decade ce au urmat Reconstrucției și nu numai. Prejudecățile care au supraviețuit până în ziua de azi sunt halucinante. Dar, din nou, totul face parte din trecutul pe care trebuie să-l acceptăm așa cum a fost. Lincoln nu i-a numit niciodată pe sudiști “dușmani”. Folosea termenul de “rebeli”. Nu există nimic în Declarația de la Gettysburgh care să transpire răzbunare, dimpotrivă, mesajul invită la reconciliere și reconstrucție. O lecție de istorie pe care activiștii de azi nu o cunosc.

    • Martin S Martin Martin S. Martin spune:

      Raspuns lui Bogdan Brebenel

      Stimate Domnule Brebenel,

      Multumesc pentru detaliile pe care le-ati adaugat datelor din articolul meu, ca si pentru interesul cu care ati citit textul.
      Aveti dreptate, drapelul la care ne referim a fost initial unul militar, de aceea se numeste steagul de lupta. Dar el a devenit steagul oficial al Confederatiei, incepand cu anul 1863.
      Nu drapelul in sine este vinovat de ura pasionata cu care este astazi atacat, ci scopurile celor care l-au adoptat, in secolul trecut, facandu-l un simbol al rasismului si atitudinii ostile fata de negri. Acelasi steag merita tot respectul pentru sacrificiul zecilor de mii de militari sud-carolinieni.
      De aceea, dupa ce a fost coborat de pe portdrapelul de langa memorialul militar (multumesc pentru precizare), din vecinatatea Capitoliului, el nu a fost aruncat sau distrus, ci trimis pentru pastrare la muzeul statului.

      • Bogdan Brebenel spune:

        Dl. Doctor:

        Nu drapelul in sine este vinovat de ura pasionata cu care este astazi atacat, ci scopurile celor care l-au adoptat, in secolul trecut, facandu-l un simbol al rasismului si atitudinii ostile fata de negri. Acelasi steag merita tot respectul pentru sacrificiul zecilor de mii de militari sud-carolinieni.

        Întocmai. Cu remarca următoare: în stilul caracteristic, media progresistă a deviat atenția publicului și a canalizat furia produsă de atentatul din Charleston în direcția promovării agendei politice. Toate editorialele inflamate care incriminau “Drapelul Confederat” din Charleston omiteau constant două lucruri: (1) drapelul în cauză din Charleston era de fapt “Drapelul de Luptă Confederat” (cel cu profil pătrat) și (2) acesta era arborat la un memorial militar, în vecinătatea clădirii Capitoliului. Se omitea cu bună știință sau din ignoranța crasă detalii care ar fi dat o altă nuanță discuției. Nu mai spun de faptul că unii din editorialiști “cu ștaif” făceau confuzia între “Southern Cross” și “Stars and Bars”.

        OK, drapelul de luptă confederat nu va mai fi arborat în locuri publice, ci va sta prin muzee.fensează o parte semnificativă a publicului mai mult sau mai puțin informat. E o naivitate să credem că această decizie va opri de acum înainte psihopați -precum Dylan Roof- să se dedea la acțiuni incalificabile. Indivizi tulburați vor continua să procure stegulețe confederate, sud-africane sau rhodesiene prin varii canale, și să le acorde semnificații pe care numai ei le înțeleg.

        Organizații rasiste precum KKK au pângărit și drapelul american, defilând cu el fără niciun fel de opreliști. Trebuie să interzicem și arborarea Old Glory?

        Se cunoaște că olandezii au inventat conceptul sclaviei, în forma moștenită de coloniile americane, iar britanicii au perfectat-o. Ar trebui să interzicem arborarea tricolorului olandez sau Union Jack-ului britanic pentru că unii s-ar simți ofensați?

        Numai bine!

  5. O opinie divergenta spune:

    Nu drapelul acela e cauza tragediei, ci
    1. medicamentele (suboxone, dar si multe altele se pare) pe care le lua baiatul in cantitati industriale si
    2. incompetenta birocratilor guvernului american (failed background check allowed Charleston shooter to purchase gun – FBI).

    Dar, trebuie sa admitem, lobby-istii industriei pharma, FBI-ul si intreg guvernul american, bine serviti de advocacy media (aka MSM) si de media presstitutes (aka journalists) au reusit si de data asta sa mute atentia opiniei publice de la adevaratele cauze ale acestui gen de omoruri inspre cauze si vinovati inventati ad hoc, corectitudinea politica fiind, ca intotdeauna cind guvernantii sint la inghesuiala, de mare ajutor in ascunderea adevarului prin fumigene ideologice si incriminari aberante (the Confederate Flag, racial hatred, an act of terrorism, gun control).

    Gasiti pe internet informatii abundente despre cele scrise de mine daca doriti. Dar sa nu le cautati in marile ziare, pe site-urile televiziunilor etc.

    Citez si aici cite ceva:

    1. Roof was arrested in February 2015 for possession of suboxone, a drug used to treat heroin addiction. Here are the psychiatric side effects of this powerful opioid:

    Common (1% to 10%): Anxiety, depression, nervousness, abnormal thinking
    Uncommon (0.1% to 1%): Abnormal dreams, agitation, apathy, depersonalization, drug dependence, euphoric mood, hostility

    2. Charleston shooter Dylann Storm Roof was reportedly taking a drug that has been linked with sudden outbursts of violence, fitting the pattern of innumerable other mass shooters who were on or had recently come off pharmaceutical drugs linked to aggression.

    The young mass killers have one thing in common: psychotropic drugs. Their brains are STILL maturing, and these drugs are turning them into homicidal maniacs.

    3. FBI Admits Error in Charleston Suspect’s Gun Background Check

    Federal investigators made an error by not stopping the accused South Carolina mass shooter from purchasing a handgun in April, Federal Bureau of Investigation Director James Comey said Friday, adding the alleged assailant’s criminal background should have disqualified him.

    Dylann Roof, accused of shooting nine people at a Charleston church last month, attempted to purchase a handgun on April 11, Mr. Comey told reporters.

    The FBI began a background check, but a federal examiner did not obtain a report on a Columbia, S.C., arrest record from March 1 that showed he had admitted to using drugs. That should have disqualified him from buying a firearm.

    The FBI said that “heartbreaking” errors in a background check of Charleston shooter Dylann Roof allowed him to purchase a semi-automatic handgun.

    “We are all sick this has happened,” FBI Director James Comey told reporters at the agency headquarters on Friday. “We wish we could turn back time, because from this vantage point, everything seems obvious. But we cannot.”

  6. Biped Rău spune:

    Multe materiale, inclusiv steagul confederat și svastica, din locuința lui au dezvăluit în ce măsură mintea lui Roof era impregnată de gânduri sociopate de rasism criminal.

    Am rascolit internetul degeaba ca sa gasesc macar o poza a lui Dylann Roof cu o svastica prin preajma. Exista o multime de imagini cu el si cu steagul Confederatiei alaturi, exista o alta in care calca in picioare drapelul USA… Dar cu svastica nu am gasit nici macar una.

    1. Imi puteti da un link cu o astfel de poza? – fiindca de prin septembrie 2001 eu am incetat sa mai cred ce se scrie prin ziare, ce comunica oficial guvernul american si ce se zice pe la televiziuni.

    Si ar mai fi o intrebare:
    2. Care sint celelalte “Multe materiale” din locuința lui care “au dezvăluit în ce măsură mintea lui Roof era impregnată de gânduri sociopate de rasism criminal”?

    Si-apoi, chiar putem sa catalogam un tinerel abia iesit din adolescenta drept sociopat, criminal etc. doar aruncind o privire la obiectele din camera lui, iar, daca a comis o crima si nu gasim pe-acolo tot ce ne-ar trebui ca sa ne sustinem teoria, sa adaugam din burta ce lipseste ca sa fie masa plina de simboluri considerate incriminante de propaganda de stat?

    Dupa cite imi amintesc eu, securistii, acuzatorii publici si tribunalele poporului de pe vremea lui Dej, Pauker etc. erau mari maestri in stabilirea unor astfel de “conexiuni” intre obiectele gasite in casele oamenilor (carti, reviste etc.) si dusmania fata de popor / socialism / comunism. Nicolae Margineanu (psiholog, 1905 – 1980), de exemplu, a facut 17 ani de puscarie comunista din cauza ca primea din America reviste de specialitate. Si le primea fiindca fusese cercetator stiintific sau studiase la Harvard, Yale, Columbia, Chicago, Duke, Leipzig, Berlin, Hamburg, Sorbona si London.

    Nu fac vreo comparatie intre cei doi, ci intre metodele de diabolizare specifice iadului comunist si cele, tot mai asemanatoare, ale acuzatorilor publici din paradisul corect politic (=intolerant) american (“say “nigger” and your career of thirty years ends”). In America politieneasca de azi se practica fara rusine tortura, perchezitiile corporale abuzive, reeducarea, infierarea cu minie corecta politic, umilirea in fata natiunii prin recunoasterea unor fapte imaginare, procesele-spectacol pentru gloate, spionarea intregii populatii, violarea corespondentei etc. Iar limba de lemn la care cioplesc neomarxistii din universitatile americane de vreo 60 de ani seamana tot mai mult cu limba de lemn din spatiul public romanesc politizat pina la refuz din anii lui Ceausescu.

    Dylann Roof e un criminal si nu are scapare. Dar graba de a identifica “adevaratul” vinovat din spatele criminalului intr-un drapel sau in niste (alte) simboluri tradeaza doar teama ca adevaratele cauze ar putea iesi la iveala si ar deveni subiecte de discutie publica.

    Tocmai am citit eseul lui Derek Monroe, “Homo Americanus meets Homo Sovieticus”. Se pare ca in punctul asta am ajuns…

    • Martin S Martin Martin S. Martin spune:

      Raspuns lui Biped Rau

      Domnule Biped,
      Multumesc pentru interesul dumneavoatra in articolul meu, legat de asasinatul multiplu din biserica neagra din Charleston, SC.
      Veti gasi pe multe website-uri o imagine a lui Dylann Roof, purtand o jacheta de culoare inchisa, pe care a aplicat imaginile unor steaguri folosite de organizatiile de apartheid din Africa de Sud si Rhodesia. Multe dintre acestea au folosit simboluri cu svastica si variantele ei. Astfel AWB (Afrikaner Weerstandsbewging) are pe drapelul ei Othala Rune, o varianta a svasticii.
      Si iata acum un citat: ” Dylann Storm Roof used highly significant symbols in the digital trail he left investigators to find, including numbers 4:44, 88 and 23; Nazi imagery (such as Othala Rune), the Confederate Flag and so forth. (www.copycateffect.blogspot.com/2015_06_01_archive.html_ – Twilight Language.

  7. Mânia Proletară spune:

    După victoria revoluției bolșevice în Rusia, mai întîi s-au distrus simbolurile “lumii vechi” din marile orase: statui, catedrale, biserici, bulevarde întregi (cele mai luxoase, cu vile superbe) au fost rase cu buldozerul ca să facă loc blocurilor comuniste.

    Și în Romania, și în celelalte state comuniste s-a dus o luptă nemiloasă impotriva simbolurilor trecutului în anii ’50.

    Istoria, ca exercițiu de transfer al vinovăției, a fost rescrisă corespunzător exigențelor vremurilor noi.

    Talibanii în Afghanistan, ISIS în Irak/Siria demolează si ei statui, muzee si tot ce nu le place.

    Se pare că a venit vremea demolărilor și a rescrierii istoriei și în America.

    După ce steagul Confederației a fost dat jos de politrucii din Carolina de Sud, el continuă să fie înlaturat cu frenezie din diverse orașe, state, centre comerciale.

    Dar steagul e doar începutul.

    În New Orleans, primăria vrea să înlature din oraș toate simbolurile Confederației, inclusiv o statuie veche de 131 de ani a generalului Robert E. Lee. Primarul Mitch Landrieu: “To maintain these symbols as we move toward our future seems to belie our progress and does not reflect who we truly are or who we want to be. I ask you, how can we expect to inspire a nation when our most prominent public spaces are dedicated to the reverence of those who fought for bondage and supremacy of our fellow Americans?”

    Între timp, pe statuia lui Robert E. Lee din Dallas cineva a scris cu vopsea “SHAME”.

    Și în Tennessee lumea a cerut – și guvernatorul e de acord – demolarea unei statui care comemorează un general al Sudiștilor.

    În Birmingham, Alabama, se discută înlaturarea unui memorial al Confederației dintr-un parc.

    În Richmond, Virginia, se discută ce e de făcut cu statuia lui Jefferson Davis, președintele Confederației, și cu alte statui străjuind Monument Avenue.

    Ideea de a schimba nume de străzi și de parcuri s-a întins din New York pînă în Alaska.

    Andrew Jackson, al șaptelea presedinte, e pe cale să fie “demolat” de pe hîrtia de 20$ din cauză că a fost proprietar de sclavi, în locul lui urmînd să fie pusă o femeie.

    În Oklahoma, Curtea Supremă a ordonat recent înlaturarea unui monument dedicat Celor 10 Porunci, monument aflat pe terenul legislativului local.

    Statuia misionarului Pierre-Jean De Smet a fost înlăturată recent de pe terenul Universitatii St. Louis. “The statue of De Smet depicts a history of colonialism, imperialism, racism and of Christian and white supremacy,” a scris Ryan McKinley în ziarul universitatii. “This message to American Indians is simple: “You do not belong here if you do not submit to our culture and our religion.”

    Tocmai am văzut o fotografie a Casei Albe deasupra căreia stă scris: CONSTRUCTED BY AND STAFFED WITH SLAVE LABOR. Iar dedesubt: SHOULD WE TEAR IT DOWN?

  8. Deceneu spune:

    A spune despre sclavie ca este cauza acestui razboi este similar cu a spune despre atentatul de la Sarajevo ca este cauza WW I ,Este mai complicat si nu cred ca este cazul unei dezvoltari acum. dar a intezice un steag nu rezolva nimic , Exista foarte multe resentimente intre albi si negri si paradoxal mai multe decat acum 40 ani .Acest ”politically correct” nu face decat sa adanceasta aceasta falie intre cele doua comunitati.Am rude in SUA care au stat multi ani langa Atlanta si situatia este diferita decat o prezinta Hollywood-ul.Poate , la acel moment, dupa terminarea razboiului , solutia lui Lincoln ( incorect politic daca o judecam acum ) ca negrii ca fie dusi inapoi in Africa …….

  9. Drosida spune:

    “…La care se adaugă măreția gestului făcut de familiile celor uciși în propria biserică, ai căror rude şi prieteni au avut puterea de a înlătura tentația răzbunării din mințile și sufletele lor.”
    Suna bine, dar nu sunt chiar convinsa ca e asa. Rudele acelea il pot ierta pe DR pentru durerea pe care le-a pricinuit-o lor, nu pentru omucidere, ca nu ei sunt victimele omuciderii. De altfel, in ultimul timp, mai ales in tarile vestice, asasinii sunt iertati sau scuzati sau li se reduc pedepsele, si ura ramane, mai ales din partea agresorilor, nu a victimelor.
    Nu e asa simpla iertarea…
    Pedepsele nu repara mare lucru, dar au rol educativ.
    Una e sa il vezi pe Visinescu bine mersi, agresand jurnalisti in 2015, si alta ar fi fost sa fi fost judecat in 1990 in stare de arest. Facea pana acum 25 de ani. Mesajul era ca nu ne jucam cu crimele impotriva umanitatii. Acum mesajul care e? Visinescu e inca liber si la 90 nu mai face puscarie. De ce ar fi el interesat de reconciliere, iertare, etc?

  10. Bogdan Brebenel spune:

    A început deviscerarea istoriei… exact despre ce discutam mai sus:

    Those guys should go. They can be sand-blasted off, or somebody could carefully remove a slab of that and auction it off to the highest bidder.

    http://www.foxnews.com/us/2015/07/14/atlanta-naacp-chapter-calls-for-removal-massive-confederate-sculpture-in-public/

  11. iosiP spune:

    Not much of a difference from muslims shelling ancient christian monuments!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Martin S Martin


Martin S Martin

Doctor în cardiologie în Chattanooga, Tennessee, Statele Unite. Emigrat, în 1985, în Statele Unite, Martin S. Martin, pe numele său “adevărat” Martin Ştefan Constantines... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)