Home » Analize »Armata »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Sudul Flancului Estic al NATO (România), mai puţin apărat decât Nordul (Polonia)?

Valentin Naumescu iunie 15, 2016 Analize, Armata, Global / Europa, Reactie rapida
30 comentarii 5,617 Vizualizari

Pe măsură ce ne apropiem de Summitul NATO de la Varşovia, programat pe 8-9 iulie, tabloul decizional începe să se profileze, chiar dacă în linii destul de vagi, deocamdată. Polonia şi cele trei state baltice vor beneficia de câte un batalion rotaţional de 800-1000 militari fiecare, la care vor contribui Statele Unite, Marea Britanie, posibil Germania şi, foarte probabil, la cererea Washingtonului, Canada. Fiind la distanţe mici una de cealaltă, aceste unităţi vor forma practic o forţă compactă de reacţie de circa 4000 de militari, pregătită să apere poziţiile de la Marea Baltică. Este ceea ce se numeşte „apărarea avansată întărită” (vorba vine), în cadrul forţei de reacţie rapidă a Alianţei, menită să respingă un eventual atac în regiune. Chiar şi cu 4000 de militari în zonă, prezenţa NATO rămâne foarte redusă, în comparaţie cu potenţialul ofensiv al armatei ruse. Rămâne valabilă observaţia dezamăgitoare că, la 12-17 ani de la aderarea fostelor state comuniste, resursele militare de apărare din Europa Centrală şi de Est reprezintă mai puţin de 5% din totalul forţei NATO staţionate în Europa, în condiţiile în care ameninţarea unei agresiuni asupra Europei de Vest a scăzut astăzi aproape de zero şi singura raţiune de a fi a Alianţei Nord-Atlantice a rămas securizarea ţărilor de la frontiera răsăriteană.

Scutul antirachetă de la Deveselu, recent operaţionalizat, va fi „botezat” oficial ca aparţinând sistemului de apărare integrat al NATO, nemaifiind (pe hârtie, căci în realitate…) o capabilitate militară pur americană în Estul Europei. Nu este clar, în schimb, dacă şi cum se va forma mult discutata flotă a NATO la Marea Neagră, „proiectul României” pentru acest summit, la care ar urma să participe statele riverane Turcia, România şi Bulgaria (evident, cu ajutorul decisiv al Statelor Unite), proiect susţinut declarativ în repetate rânduri de foarte activul ambasador american la Bucureşti. Cu alte cuvinte, nu se ştie în acest moment în ce va consta apărarea militară propriu-zisă a teritoriului României, pe uscat, în aer şi pe apă, şi de la ce distanţă de teritoriul nostru naţional (sute, mii de kilometri?) se presupune că ar trebui să se mobilizeze această forţă de apărare, în caz de necesitate, pentru a ajunge aici în timp util.

Ceea ce se ştie este că discuţiile politico-diplomatice şi militare se derulează cu intensitate maximă, la toate nivelurile care contează, şi vor continua până la consumarea evenimentului, şi de asemenea că statele membre ale Alianţei aflate pe Flancul Estic fac ultimele eforturi pentru a convinge marile puteri occidentale de importanţa geostrategică a propriului teritoriu. Să ne înţelegem, aici nu e vorba de excepţionalitatea geopolitică a vreunei ţări în comparaţie cu celelalte, căci toate sunt situate strategic, grupate fiind la Marea Baltică sau la Marea Neagră. Doar Ungaria şi Slovacia, aflate oarecum între grupul nordic şi grupul sudic al Flancului Estic, par să nu intre pentru moment în aceste calcule. Ceea ce face aşadar diferenţa este influenţa politică a capitalelor respective pe lângă marile puteri, capacitatea de a întreţine un curent favorabil adoptării unor decizii şi alocării de resurse îndreptate spre ele, împreună cu alte considerente, inclusiv economice, care definesc cota de interes pentru o anumită regiune. Greutatea politică a Poloniei şi imensa ei încărcătură istorică în legătură cu marile evenimente din Europa Centrală şi de Est îi vor da, cel mai probabil, întâietatea la acest summit, pe care are şi avantajul psihologic de a îl găzdui.

„Flexibilitatea” mandatului României de reprezentare la Summitul NATO nu are darul să ne liniştească, dimpotrivă, sugerează că nimic cert nu s-a obţinut până acum, că discuţiile continuă până în ultima zi iar Bucureştiul nu ştie exact ce va obţine. Într-o declaraţie relativ recentă, preşedintele Iohannis şi-a exprimat speranţa că nu vor apărea disproporţii între securizarea Nordului şi a Sudului Flancului Estic, ceea ce înseamnă, de fapt, că îngrijorarea este reală. Ştim că nu e uşor, problema centrală este asigurarea resurselor, iar Statele Unite, principalul contributor, se află în plină campanie prezidenţială, cu un candidat (cel republican) care contestă cheltuielile americane „prea mari” în cadrul NATO, pentru asigurarea securităţii Europei, într-un context în care acest lucru, crede Trump, nu ar mai corespunde priorităţilor şi intereselor primordiale ale Americii. Trump are ce are cu China, nu cu Rusia, deci o dezangajare financiară din NATO i s-ar părea un lucru firesc. Până pe 8 noiembrie, administraţia americană va menaja oarecum şi percepţiile electoratului care îl susţine pe Donald Trump sau este indecis, pentru a nu împovăra candidatura lui Hillary Clinton cu angajamente suplimentare.

Faptul că accentul la acest summit va cădea pe consolidarea planurilor de apărare ale aliaţilor estici, de la Marea Baltică la Marea Neagră, nu mai este un secret pentru nimeni. Da, dar care Est va fi mai bine apărat, care va conta mai mult în calculele strategice, cel de Nord sau cel de Sud? Perfecta egalitate va fi imposibil de realizat, atât pe hârtie, cât şi în realitatea de pe teren. Resursele sunt limitate, aliaţii europeni continentali alocând în mod tradiţional puţin pentru apărare, iar puterile atlantice de limbă engleză (SUA, Marea Britanie, Canada) asigurând în continuare forţa militară principală a Occidentului şi având primul cuvânt în ecuaţia decizională a Alianţei euro-atlantice. Lobby-ul politic în marile capitale şi eficienţa argumentelor strategice ale ţărilor beneficiare ale securităţii colective sunt aşadar decisive în această perioadă.

Din punct de vedere al strategiei de negociere, se pare că „nordicii” Flancului Estic au fost până acum mai pragmatici. Au cerut trupe, tancuri şi escadrile de avioane. Noi am greşit oarecum tactic, exultând după operaţionalizarea scutului, care rămâne în esenţă un câştig simbolic, o panglică tăiată, care înseamnă mult, e adevărat, pe harta geopolitică a Europei, un steguleţ cu 50 de stele implantat în proximitatea frontierelor occidentale ale Rusiei. Dar scutul în sine nu ne apără de un eventual atac terestru, aerian (avioane) sau naval, adică într-o confruntare convenţională directă, în care inferioritatea militară a României şi chiar a Alianţei în zonă, faţă de Rusia, nu poate fi pusă la îndoială.

Imediat după mediatizarea posibilităţii ca Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia să primească, fiecare, câte un batalion NATO, secretarul general al Alianţei a anunţat că şi România pune la dispoziţie o bază cu o capacitate de aproximativ 5000 de militari şi că detaliile vor fi stabilite mai târziu. Se caută soluţii pentru o „brigadă multinaţională”, sub conducerea României, care să acopere regiunea de sud-est, România şi Bulgaria. În traducere liberă, o unitate goală avem şi noi de oferit, doar un batalion ar trebui să se mai găsească. Cine să-l aducă şi să-l finanţeze însă, la standardele NATO? Poate „sora mai mare”, Franţa? Slabe speranţe. Parisul abia dacă îşi mai poate susţine misiunile externe actuale, cu rezultate neclare în Siria şi Mali, şi cu probabilitatea unei intervenţii franco-britanice costisitoare în Libia. Mai mult, tocmai am văzut că 80 de membri ai forţelor franceze de securitate de la Euro 2016 erau simpatizanţi ISIS şi musulmani radicalizaţi. Mersi, mais non! Britanicii n-au fost niciodată interesaţi de sud-estul Europei, cu excepţia Greciei. Poate Germania să-şi asume mai mult decât contribuţii economice la nivelul Uniunii Europene, depăşindu-şi bariera impusă după al doilea război mondial? Pot oare Statele Unite să mai facă un efort să disloce trupe şi aici? Aceasta ar putea fi, în cele din urmă, cheia echilibrării militare Nord-Sud a Flancului Estic.

Pentru a fi realişti şi oneşti în această „competiţie” amicală Nord-Sud pentru redistribuirea resurselor militare pe Flancul Estic, trebuie să admitem că există în acest moment mai multe argumente geopolitice, militare şi istorice care ar indica un interes tradiţional şi o ameninţare mai mare din partea Rusiei în Nordul Europei decât în Sud. Printre acestea, aş menţiona frontiera extinsă a Rusiei cu ţări care aparţin organizărilor occidentale, respectiv cu Norvegia (membru al NATO), Finlanda (membru al UE), Estonia şi Letonia (membre ale NATO şi UE), exclava Kaliningrad, un „ghimpe” al Rusiei între Polonia şi Lituania, care nu este nimic altceva decât o imensă cazemată, sentimentul istoric de insecuritate al Poloniei faţă de Rusia, pretenţia Moscovei de interese legitime asupra fostului spaţiu sovietic, minorităţile ruse semnificative din ţările baltice, lipsa unui tratat de pace cu Finlanda pe chestiunea Kareliei şi statutul insulelor Aland, animozităţi istorice şi culturale imense faţă de Rusia în bazinul Mării Baltice, chiar mai intense decât cele (şi ele, reale) din zona Mării Negre.

Întrebaţi orice lider politic, analist sau strateg din Europa de Vest, unde vede necesitatea ca NATO să desfăşoare mai multe forţe, în Nordul sau în Sudul Flancului Estic, şi va arăta fără ezitare spre Polonia şi ţările baltice. Într-acolo bate curentul european. Singura speranţă realistă de sprijin politic pentru România, la Summitul de la Varşovia, rămân Statele Unite.

Este esenţial pentru România ca Rusia să nu ne perceapă, după Summitul din iulie, ca veriga slabă a Flancului Estic, sărită din schema de apărare credibilă a Alianţei. Pentru că atunci scutul antirachetă de la Deveselu, care are de a face cu balanţa de putere SUA-Rusia în Europa Centrală şi de Est, chiar poate deveni o ţintă. Sperăm să nu se facă greşeala enormă ca o ţară care a acceptat bucuroasă să găzduiască baterii de interceptori (care deranjează atât de mult Rusia) să fie lăsată acum fără trupe şi armament convenţional de apărare.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. mary spune:

    `Daca Romania va fi lasata fara trupe si armament conventional de aparare in urma summit ului NATo nu ramane decat sa ne descurcam singuri sau cu tarile din regiune. Odata si odata va trebui sa ne invatam sa nu mai asteptam de la altii totul si sa ne intarim singuri granitele sau printr-o mai buna cooperare cu tarile din regiune

  2. DanT spune:

    În mod evident cei 4.000 de soldaţi NATO (din care doar 2-3.000 în Ţările Baltice) nu ar putea respinge un atac al Rusiei în Ţările Baltice. Rolul lor e altul, acela de a sublinia ataşamentul NATO faţă de apărarea acestor ţări. Adică, dacă ele vor fi cucerite de Rusia nu vor fi abandonate, ci vor fi eliberate. Asta nu înseamnă însă că Rusia ar vrea să atace Ţările Baltice.
    Trimiterea unor forţe importante, comparabile cu ce au ruşii pe teritoriul lor, ar fi o eroare gravă. Ruşii ar putea-o interpreta drept pregătirea unui atac împotriva lor, şi ar putea ataca preventiv. Orice analist serios îşi dă seama de chestia asta.//
    În ce fel ar putea ataca ruşii România? Peste teritoriul Ucrainei ostile? Cu trupe aeropurtate? Printr-o debarcare la Constanţa? Scenarii fanteziste. Iar baza de la Deveselu joacă oricum acelaşi rol ca batalioanele din Ţările Baltice, subliniind ataşamentul Americii faţă de apărarea României.//
    Cu titlu de amuzament :) , iată ce a înţeles ieri presa românească:
    http://www.ziare.com/international/nato/e-oficial-din-cauza-rusiei-nato-trimite-5-000-de-militari-in-romania-1425613
    Tratatul de pace cu Finlanda s-a semnat la Paris în 1947, odată cu ceilalţi aliaţi ai Germaniei (Italia, România, Bulgaria, Ungaria).
    https://en.wikipedia.org/wiki/Paris_Peace_Treaties,_1947
    Şi Rusia n-are nici o treabă cu insulele Aland.
    Probabil confundaţi cu lipsa unui tratat de pace între Rusia şi Japonia şi cu statutul insulelor Kurile.

    • victor L spune:

      Meriti o decoratie din partea mamei Rusia.
      :D

    • gogu spune:

      5.000 de militari vor fi folositi ca forta asimetrica in cazul unui atac. Adica in spatele frontului, lunetisti, target pentru rachete. Suficienti cat sa impacheteze toata armata rusa in cosciuge de plumb si sa faca Rusia sa isi piarda cheful de a inainta.
      Si oricum in Nord e zona strategica pe care sa incerce sa o impinga in Sud nu e nimic decat Dardanelele. Dar in Sud mai e si Turcia care e relativ egala la forta navala cu rusia si are si pana intr-o suta de bomboane nucleare in leasing :) suficient sa rada tot de la caucaz pana la Moskova.
      Plus ca toate natiile turce din csi vor inebunii daca rusia ataca turcia. Vom vedea Jihadul adevarat atunci.

    • Josef Svejk spune:

      Fals. Concentrarea masiva de trupe are un efect de descurajare asupra muscalilor. Inseamna ca “NATO means business”. Asta e sigura chestie de care se tem cu adevarat, de la kneazul Igor si pana in zilele noastre. Rusia e umila si slugarnica pana la greatza fata de cei pe care-i percepe mai puternici, in schimb e fudula, plina de obraznicie si mojicie fata de cei pe care percepe mai slabi.

      Nu trebuie apoi uitat un atac al ciolovecilor asupra unor formatii militare semnificative NATO ar fi echivalent cu un Perl Harbour. In 1941 Pearl Harbour nu era teritoriu american.

      Cat despre pericolul rusesc vis a vis de Romania, Ucraina e un stat chiar mai esuat ca si si Rusia. Exista oricand posibilitatea prabusiri sale, sau cum nu are o identitate natioanla clara, e foarte posibil de asemenea sa revina in orice clipa la remorca Rusiei ca un soi de Belarus 2.0. Deci Romania e datoare sa se “vaccineze” din timp. Nu in ultimul rand intarirea fortelor NATO in nord si sud va provoca o reactie similara a Rusiei. Numai ca Rusia, stat prabusit economic, nu are cum sustine politica sa imperiala fudula pe termen lung fara a ajunge la colaps. Se pare ca au uitat ce au luat peste goarna cu ocazia prabusirii URSS, deci muscalii sunt copti pentru un nou colaps… :-D

  3. OvidiuB spune:

    Bun articol.

    Dincolo de argumentele geopolitice, militare si istorice pe care le mentionati si care asigura “preeminenta” Nordului estic in fata Sudului, mai e si altceva: lipsa unei participari a establishmentului de politica externa din Romania la discutiile informale, din zona ne-statala, care au loc in spatiul vestic.

    Urmaresc de vreo 2 ani de zile tot felul de dezbateri organizate de think-tank-uri prestigioase din SUA – absolut RARISIM auzi ceva despre Romania in acele dezbateri, si niciodata nu am vazut un diplomat/comentator roman sa vorbeasca sau sa participe la aceste dezbateri. In tot acest timp, polonezii trimit constant oameni si am vazut inclusiv din tarile baltice de cateva ori (mult mai mici decat Romania). Iar “Poland and the Baltics” sunt deja un cliseu, pe buzele oricarui american care participa la o conferinta despre amenintarile aduse de Rusia in estul Europei. Romania – aproape niciodata.

    Practic, nu participam deloc la dezbaterea de idei din America si nu ne afirmam cauza. Poate ca o facem la nivelul statal (care e mai putin public), dar e clar ca nu jucam jocul in toata complexitatea lui. Si e clar ca establishmentul american (statal si non-statal) nu simte la fel de bine nevoile de securitate ale Romaniei, cum o face in cazul Poloniei sau al tarilor baltice.

    • OvidiuB spune:

      Si parca pentru a ma contrazice – fix ieri a aparut la o dezbatere organizata de Atlantic Council pe tema securitatii din Marea Neagra, ambasadorul George Maior care – fapt singular de cand ma uit la astfel de dezbateri de tip panel – a tinut un discurs citind de pe foaie!… Daca nici despre regiunea Marii Negre nu putea sa vorbeasca liber 10 minute (alegandu-si cu atentie cuvintele in acelasi timp…ca de-aia a fost seful spionilor si acum e diplomat in cel mai important post ambasadorial), ma intreb despre ce ar putea.

  4. Elefantul din Camera spune:

    “singura raţiune de a fi a Alianţei Nord-Atlantice a rămas securizarea ţărilor de la frontiera răsăriteană.”
    Aceasta afirmatie este totusi foarte hazardata. Cum ramane cu razboiul din Sud? In care inamicul e atat de fanatic incat nu exista sanse de negociere, si nici nu vrem sa negociem cu teroristi? Nu il mai vede nimeni?

    Pana la urma conflictul dintre Occident si Rusia este diplomatic. Se zburlesc coame, se incoarda muschi, dar ambele parti sunt capabile si au traditie in diplomatie, si ambele parti au motive politice si economice pentru a negocia, ceea ce este cu totul si cu totul altceva decat un conflict armat.

    • victor L spune:

      Discutabil :P
      “ambele parti sunt capabile si au traditie in diplomatie, si ambele parti au motive politice si economice pentru a negocia”
      Ma inoiesc. Diplomatia ruseasca este forta. Pe prim plan, si apoi negociem.
      Unele au mai multa decit altele; ca de exemplu atacarea Georgiei, ocuparea Crimeii (nu mai enumar, inutil pentru diplomatia ruseasca).

  5. adelina spune:

    cateva comentarii: cei 4000 soldati din tarile membre nato nu sunt ganditi (si nici nu pot fi considerati) ca o forta de aparare. scopul trimiterii lor in tarile baltice si polonia este sa arate rusiei ca nato isi ia in serios misiunea de a apara statul membru respectiv in fata unei agresiuni din partea rusiei. acesta este mesajul pe care nato il da rusiei. de ce flancul nordic si nu tot flancul estic? e adevarat ca tarile baltice sunt foarte expuse, iar polonia are o voce puternica in ue si nato. mai mult, este interesul tarilor occidentale, mai ales a celor nordice, sa arate ca nu se tem de amenintarile rusiei, in conditiile in care marea nordului si zona arctica continua sa fie de mare interes economic pentru ambele tabere. discutia care se poarta acum foarte intens in nato este ca alianta nu poate fi credibila daca sustine vizibil numai flancul nordic. trebuie o politica uniforma pentru intreg flancul, ca rusia sa in serios mesajul aliantei. nato stie ca trebuie sa faca ceva. romania a venit cu niste propuneri, iar decizia se va lua la Warsovia. Inclin sa cred ca a fost deja luata, la asta contribuind ofensiva diplomatica extraordinara a presedintelui Iohannis si a premierului Ciolos. este pentru prima oara cand aud vorbindu-se de actiunile celor doi in occident. in cortina care s-a lasat din nou asupra romaniei (din cauza coruptiei care a oripilat pe toata lumea vestica) si tacerea grea care ne inconjoara, ecourile publice despre actiunile presedintelui si ale primului ministru confirma faptul ca ofensiva lor nu a trecut neobservata. pentru mine acesta este un test si eu cred ca sansele noastre ca flancul estic sa fie tratat uniform sunt foarte mari.

  6. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Ar fi frumoasă și o prezență franceză, evidențiind relațiile tradițional bune dintre cele două țări.

  7. DanielS spune:

    Ceea ce nu se intelege este ca razboiul incepe in cateva ore pe intreg flancul NATO, si nu numai, indiferent unde ar ataca Rusia. Daca este atacata Estonia, de exemplu, NATO nu va raspunde militar doar in Estonia. Ci va ataca (in cateva ore!!!) enclava Kaliningrad, Crimeea, Ucraina de est, Osetia de Nord, Abhazia, Vladivostok, etc.

    Asta e razboiul domnule Valentin Naumescu, iar dumneavoastra nu-l intelegeti. Trupele dislocate pe flancul de est sunt foarte utile, dar vor intra TOATE in lupta, in acelasi timp, imediat. Si alte lucruri mai importante se vor petrece in primele ore. Pentru ca forta de actiune, esenta ei, nu se tine langa granita, ci departe, la adapost.

    Avand in vedere diferenta uriasa de forte intre NATO si RUSIA, nici nu se mai pune serios problema ca Rusia sa ne atace. Intrebarea e cand vom ataca noi. Pentru ca Ucraina trebuie razbunata, toata lumea isi doreste asta. Rusia se comporta acum agresiv tocmai pentru ca e foarte vulnerabila. S-a intins mult mai mult decat ii permitea plapuma. Sunt semnale puternice ca Rusia a cedat deja Moldova, fara lupta. N-am nici o indoiala ca ne vom unii in 2018. Dar Moldova e prea putin pentru NATO. Caci Rusia e atat de slaba militar si economic, incat trebuie sa cedeze totul, teritorii, arsenalul nuclear, controlul strict al activitatii militare. Totul! NATO nu se va multumi cu teritoriile cedate de Rusia. Si nici nu trebuie. Daca le dam ragaz, rusii vor deveni iarasi obraznici si nesabuiti. Acum este Rusia in corzi, iar noi trebuie s-o inghesuim cu efort minim si eficienta maxima.

    • Victor spune:

      De acord. “Echilibrul de forte” (folosit din motive politice) n-a existat niciodata in realitate , nici pe vremea URSS cu Tratatul de la Varsovia ,iar acum cu atat mai putin. Rusia a pierdut razboiul rece si din 1989 de la Zidul Berlinului, NATO inainteaza spre est, rusii obtin unele “victorii” dar tot mai aproape de granita lor. Chiar daca au fost unele “fierbinteli” (Serbia ,Ucraina acum ) NATO vrea sa mentina acest razboi la temperaturi joase. Acest razboi politico-economico-militar va dura cat timp Rusia apare ca posibil “pericol” pentru SUA si UE, Rusia va fi impinsa treptat afara din Europa si decupata bucata cu bucata.

    • Ovidiu M spune:

      Genul asta revansard de a gandi este cel care poate duce la razboi. Oricat de naiv ar suna, in primul rand nu este corect sa gandesti asa. Iar dincolo de naivitate, un razboi cu Rusia, indiferent cat de slaba ar fi la un moment sau altul al istoriei sale, ar fi cu siguranta ultimul razboi. Prefer oricand acest nou razboi rece unei iarni nucleare in care sa moara de foame si ultimii supravietuitori ai razboiului… castigatorii!

    • radu spune:

      cand rusia era jos occidentul o tot ataca cu nave pline de mancare si teancuri de bani.
      Vestul vrea sa vada Rusia o parte a lumii civilizate, Rusia isi pune singura bete in roate in a fi parte a ei.

      Ps sunt multe dosare pe care noi romanii am putea colabora cu Rusia de la pacificarea Marii Negre la problematica stramtorilor si drumul matasii. Dar repet nu ai cu cine tovarasi.

    • A fi rational spune:

      Ai exact discursul criminalului Ion Antonescu, un criminal de razboi si generator de Holocaust in Basarabia, cel care a transformat Romania in statul cel mai distructiv din WW2, dupa Germania nazista, in Europa. Putem da citate din arhiva MAE din 1941.

    • DanielS spune:

      Cei care ma acuzati, Inainte sa ma acuzati, ganditi-va ce inseamna securitate pentru Romania, Europa, NATO si intreaga lume. Inseamna exact ce v-am spus eu, adica exact ceea ce gandim cu totii, chiar si cei care nu recunoastem. Securitate inseamna o Rusie dezarmata, cu o armata mica si plasata sub control NATO strict. Pentru asta ne pregatim si asta vom face. Orice obiectiv care tinteste mai putin decat supunerea Rusiei, inseamna insecuritate majora pentru intreaga lume.

      Imi pare rau. Dar n-avem de ales. Este obligatoriu sa ingenunchem militar Rusia. Si nu sunt agresiv. Sunt perfect rational. Iar cei care ma acuzati, de fapt in sinea voastra nu aveti nici o incredere in Rusia si Putin. Stiti ca am dreptate.

    • Barbarossa 2? spune:

      Pe 22 iunie, peste 6 zile, se implinesc 75 de ani de la declansarea Operatiunii Barbarossa (22 iunie 1941).

      Se pare, dupa zanganitul de arme si acutele propagandistilor si agitatorilor, ca luna iunie e foarte potrivita pentru a ataca Rusia. :-)

      Parerea mea e ca despre Operatiunea Barbarossa 2 vom afla dupa terminarea ei, fiindca, in cazul unui razboi intre Rusia si NATO, in citeva ore se termina totul.

      Daca ne trezim intr-o dimineata in adapostul nostru anti-atomic in care obisnuim sa dormim (cei care se vor mai trezi, chiar in adapost fiind) si nu avem radio, nu avem tv, nu avem internet, probabil ca razboiul s-a terminat deja si putem sa facem planuri pentru o viata noua.

      Daca nu ne mai trezim, n-avem cum sa stim ca tocmai s-a terminat razboiul. Murim prosti.

      Ca de obicei, istoria o vor scrie invingatorii, astfel ca vom afla si noi si vor afla si urmasii nostri modul perfid si las in care invingatorii au fost atacati de invinsi in primele secunde ale razboiului.

      Criminalii de razboi supravietuitori (politrucii invinsi) vor fi judecati si spinzurati, iar omenirea ramasa (pe la poli, prin minele de carbuni, cei aflati cu cortul prin defileele adinci ale unor riuri etc.) va afla ce genocide de neiertat au comis invinsii zeci de ani fara ca lumea sa fi avut macar habar. Dovezile video vor inunda internetul, iar victimele supravietuitoare ale acestor calai si urmasii acestora vor primi despagubiri in bani si rente pina la al IV-lea Razboi Mondial.

      Se vor face mii si mii de filme care vor glorifica vitejia cu care au apasat invingatorii pe butoane si va fi infierata lasitatea cu care invinsii au apasat pe butoanele lor, ridiculizindu-se viteza mica, fiabilitatea catastrofala si imprecizia rachetelor invinsilor.

      Bancile vor credita cu generozitate guverne, armate, companii, state, oengeuri si vor finanta, in continuare, campaniile electorale ale tururor partidelor fara nici o discriminare. De la stinga la dreapta – pe toata lumea.

      Populatia va primi credite cu buletinul sau chiar fara. Inclusiv in franci elvetieni pentru cei foarte vanitosi si cu spirit de aventura.

      • DanielS spune:

        Nu, istoria educata nu scrie aberatii despre evenimente, si nu poate fi comparata cu propaganda sau teoriile conspiratiei. Crimele de razboi raman crime de razboi. Iar razboiul nu va fi nuclear. N-ar avea sens. Sunt lucruri care nu se spun, si nu trebuie spuse, dar razboiul nu va fi nuclear.

        Cel mai probabil, cu exceptia unor evenimente izolate, razboiul nu va fi nici macar militar, ci doar o cursa a inarmarii. Cel slab pierde fara sa se traga vreun glont. Asa cum un animal mai puternic il alunga pe cel mai slab, fara lupta. E instinctual, e simplu, si foarte util practic. Pentru ca ambele parti castiga.

        Asa si razboiul cu Rusia. N-avem nevoie sa practicam pierderi Rusiei, caci isi provoaca rusii singuri pierderi, in toate modurile, mai nemilosi si mai indiferenti decat toti inamicii Rusiei. Le aratam numai crocodilul. E suficient. Functioneaza deja. Insa determinarea pentru razboi trebuie sa fie reala. Daca Rusia ataca, trebuie sa fie sigura ca vom cuceri militar intreaga Rusie, imediat.

        • Lucky spune:

          As dori ca scenariul dvs. sa fie realizabil dar multi experti afirma ca Rusia si-a invatat lectia si face totul pentru a evita repetarea unui plan Barbarosa.
          Armele ultra secrete pe care le experimentteaza Rusia in prezent – Super Glider YU-74 care este spus ca ar fi atins viteze hipersonice de pana la Mach 9, fiind capabil sa depaseasca orice scut antibalistic NATO, dau posibilitatea Rusiei sa atace cu focoase nucleare sau electronice sofisticate orice tinta situata in raza de cca 10.000 km. (http://www.defencetalk.com/russian-top-secret-hypersonic-glider-can-penetrate-any-missile-defense-67648/).
          Parerea mea este ca lucrurile sunt mult mai complicate decat par. S-a pierdut un moment bun – momentul Gorbaciov. Atunci trebuia Rusia dezmembrata si dezarmata, in schimb vestul a pompat bani si tehnologie iar acum avem o Rusie capabila de orice…

          • Lucky spune:

            corectie:
            “…dau posibilitatea Rusiei sa atace cu focoase nucleare sau electronice sofisticate orice tinta situata in raza de cca 10.000 km in timp de max o ora.”

  8. Victor spune:

    Nordul este mai vulnerabil decat Sudul. Aici mai este si Turcia si Ucraina intre NATO si Rusia.
    Flota tarilor NATO din Pont este mai puternica decat ce are Rusia deocamdata acolo. Trebuie doar integrata daca se mai adauga prin rotatie cateva nave grele din vest e suficient.
    Distanta de la Moscova la Baltica e doar 700 km si 600 pana in Letonia, deci tarul Putin poate fi mai lesne tinut in sah de acolo. Oricum aceste legiuni straine (4000 militari)
    nu acopera necesarul si probabil vor fi intarite pe parcurs functie de necesitati si oricum, nu cred ca vor sa-i sperie prea tare pe rusi.

  9. john70 spune:

    @ Victor
    Turcia e membra NATO.

    Pe flancul sud, rusii vor intra fara razboi, avand in vedere traditia istorica de rusofilie sau tradare ale teritoriilor respective.
    Bazele americane din Dobrogea? Se va crea o inscenare, in care vor aparea femei plangand la TV, spunand ca le-au fost violati copiii de catre soldati americani. Vor fi scosi in suturi toti in cateva zile de guvernul filorus instalat in prealabil. S-a vazut foarte bine puterea lor de influenta cand a fost chestia cu exploatarea gazelor de sist de catre Chevron.
    Sa fim seriosi, cand rusii au luat Crimeea, nu era nimeni care sa-i impiedice sa ia si Odessa si apoi Chisinaul, cu oprire pe Prut, in cel mai bun caz.
    Cea mai buna solutie pentru distrugerea Rusiei este petrolul si gazul natural. Daca Europa ar alege sa se alimenteze cu gaz din alta parte decat Rusia, cariera lui Putin s-ar incheia trist. S-a incercat varianta cu gaz din Qatar, dar rusii i-au spus lui Assad sa zica NU si astfel a inceput razboiul din Siria.

  10. Josef Svejk spune:

    Principala problema a Romaniei e ca se bazeaza exclusiv pe NATO fara a avea nici un alt plan alternativ. Si in 1939-1940 Polonia si Romania au primit garantii de securitate ferme din partea marilor puteri de atunci Franta si Marea Britanie. Insa asta nu au oprit agresorii vremii (Germania & URSS) sa le faca franjuri pe amandoua. In cazul Poloniei dezastrul s-a incheiat rapid in Octormbrie 1940 iar in cazul Romaniei a inceput la sfarsitul lui iunie 1940 dupa caderea Frantei si s-a incheiat in Septembrie 1940.

    Polonia si-a invatat lectia si azi are o armata decenta care pana la urma reprezinta o forta de descurajare suficienta pentru a tine Rusia cu balele curagand dincolo de gard indiferent ca aceasta ar incerca un atac frontal sau o scamatorie neconventionala. Are un numar de ~ 100 avioane de lupta moderne si cam 1000 de tancuri ce pot fi considerate operationale si moderne sau modernizate (Leopard II si T-72). La astea se adauga 150 de elicopetere de lupta si peste 1500 de transportoare blindate, din care peste 1000 sunt fie moderne fie modernizate. Tinand cont de faptul ca Rusia are sub 400 de avioane de lupta moderne operationale si sub 5000 de tancuri cu adevarat operationale si ca nici nu poate lasa restul imensului ei teritoriu ne-aparat, practic nu poate concentra forte suficiente spre a-i da peste cap pe polonezi chiar daca NATO nu intervine.

    In cazul Romaniei, vorbim de sub 30 de avioane de lupta operationale (incluzand MiG-21 Lancer, F-16A si IAR-99). din care cele 12 F-16A la mana a 3-a ce nu au intrat inca in serviciu si sunt oricum de mult demodate, reprezinta “varful de lance”. MiG-urile 21 Lancer ies in curand din serviciu. Mai avem sub 20 de elicoptere ce mai pot fi inarmate. Avem 55 de tancuri modernizate TR-85M1 si alte vreo 250 de TR-85 nemodernizate care sunt complet depasite. La astea se adauga 1500 de transportoare blindate din care daca am socotit corect sub 100 sunt cat de cat la zi. O imagine dramatica…

    Interesant e ca Romania are un buget al apararii comparabil cu cel polonez. Marea diferenta e ca Romania cheltuie 80% din bugetul apararii pe personal, din care 50% pensii speciale la fostii securisti, militieni, APV-isti de prin GAZ-uri, magazioneri si contopisti in uniforme trecuti in rezerva cu pensii speciale in unele cazuri la sub 35 de ani. Romania mai are de asemenea un numar impresionant (incluzandu-i si pe cei in rezerva care mai sug si ei abitir de la tztza natiei) de generali peste (500) si colonei (1400) la o armata de 75000 (?!). Deci fiecare companie poate avea generalul ei precum fiecare pluton poate fi comandat de un colonel :-D . Macar la capitolul asta le dam clasa polonezilor :-D :-D :-D

    Daca macar in ceasul al 13-lea Romania s-ar trezi din starea sa cataleptica, ar taia pensiile speciale ale APV-istilor ce nu au avut la momentul pensionarii specialitati militare gen infanterist, tanchist, artilerist, aviator ar avea dintr-o data peste 500 de milioane de euro pe an pentru aducerea armatei la zi in mai putin de 5-6 ani. Mai la mana a doua, mai din productie proprie, mai din import acolo unde nu e alta cale s-ar putea face copacel, copacel, ceva cat de cat functional. Dar tare ma tem ca se va repeta figura de la sfarsitul anilor ’30 cand regele Carol al II-lea a ales intre inarmarea tarii si unul din cele mai moderne programe de pensii pentru slujbasii statului din lume, varianta cu pensiile. Dupa ce Romania a fost facuta praf functionarii si-au pierdut oricum pensiile…

    Cam asa si acum. Daca se intampla vreo-o succesiune de evenimente pe cat de imprevizibile pe atat de catastrofale, Romania va ramane sa se apare cu vitejii pensionari ai polkovnik-ului Dogaru, sau daca asta nu functioneaza :-D sa-si ridice supusa fustele ca sa o ia la buci dupa datina….

    • The Diplomat spune:

      Revista The Diplomant (o revistă de orientare nord-atlantică, care expune voci și opinii ale organizațiilor americane precum Center for Strategic and International Studies) spune următoarele în articolul “Russia’s Military Built or Modernized More Than 1,200 Aircraft ”

      “In September 2015, U.S. Air Force General Frank Gorenc, the commander of U.S. Air Forces in Europe and Africa, said that NATO’s air superiority in relation to the Russian military is fading. “The advantage that we had from the air, I can honestly say, is shrinking not only with respect to the aircraft that they’re producing, but the more alarming thing is their ability to create anti-access/area-denial [A2/AD] that are very well defended,” Gorenc said.”

      “Russia’s military has received more than 1,200 new and modernized aircraft over the past three years, the Russian Deputy Defense Minister Yuri Borisov said at a Russian aviation industry conference last week, according to TASS.”

      Strategia Rusiei nu se bazează exclusiv pe avioane scumpe și care pot fi doborâte chiar și accidental, precum nărăvașele F-16 pe care le vom achiziționa și noi. Ci pe sisteme anti-aeriene cât mai mobile dar și mai ieftine. Lecția Siria este una pe care NATO o studiază. Câteva sisteme S-400 și flotele aeriene ale unor țări din NATO încep să transpire.

    • Xan spune:

      “Are un numar de ~”… asa avea si in 1939, chiar ceva mai bine pentru timpul ala. Cat ai conteaza in confruntarea diplomatica, dar razboiul adevarat depinde de mult mai multe variabile si este mult mai impredictibil decat un calcul pe hartie.

  11. MariS spune:

    Cred că strategii noştrii au dreptate: bătălia se va da pe controlul Mării Negre. Ruşii nu au puterea economică să se lanseze în operaţiuni de anvergură. Deabia reuşesc să menţină acutala structură în viaţă şi să se opună tendinţelor centrifuge ale diverselor popoare din acest imens imperiu. Dar îi interesează extrem de mult Marea Neagră din punct de vedere strategic, ca poartă pentru Marea Mediterană şi ieşirea la ocean. Aici se află două puncte strategice importante: Odessa şi gurile Dunării, adică sudul Ucrainei, eventual cu un coridor spre Transnistria. Nu ştiu dacă flota NATO prevăzută ar putea împiedica luarea sub control rusesc a acestor puncte, dar posibil să aibe efect de descurajare.

  12. victor L spune:

    Nu comentez:
    “Eşec jenant la Sofia
    Preşedintele Iohannis a plecat la Sofia având ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flota NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră.
    Cum a fost posibil ca Preşedintele Iohannis să plece la Sofia cu un obiectiv anunţat, iar la Sofia să primească un refuz public de la bulgari?!
    Cum au pregătit MAE,MApN, consilierii preşedintelui obţinerea acordului Bulgariei? De ce SIE nu l-a prevenit pe Preşedinte?
    Domnul Preşedinte Iohannis a fost victima unor incompetenţi şi a creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE.
    Un Preşedintele nu face o vizită bilaterală pentru a fi refuzat de parteneri, ci o face doar în momentul în care înţelegerea este negociată până la detaliu, iar rostul vizitei este acela de a valida şi parafa înţelegerea. Altfel, Preşedintele este penibil.
    În mod normal, la această oră, Lazăr Comănescu, Mihnea Motoc, Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şi consilierii de politică externă şi cel de securitate naţională nu trebuiau să mai fie în funcţii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)