Home » Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Ţarul Putka si fantoma lui Elțîn: Conspirații, mesianism, paranoia

Vladimir Tismaneanu martie 28, 2014 Global / Europa, Politica & Doctrine
49 comentarii 4,623 Vizualizari

Autocratul rus Vladimir Putin are un trecut și reprezintă o ideologie. Este șeful unui grup infracțional de tip mafiot, a unei tagme de escroci și experți în manipulare, deseori descriși drept „tehnologi politici”. Cu alte cuvinte, în pofida unei imagini abil construită de „om fără chip”, pentru a folosi titlul captivantei biografii scrise de Masha Gessen, Putin nu este personajul enigmatic împins de forțe anonime la cârma navei “Mama Rusia” într-una dintre cele mai turbulente perioade ale istoriei acestei țări. Putin este progenitura culturii politice a poliției secrete sovietice și moștenește din acea constelație de pasiuni, emoții și fobii practicile politice și disprețul profund pentru drepturile individuale. Jurnalistul Ben Judah reușește să deconstruiască admirabil originile, evoluția și ramificațiile traiectoriei lui Putin, din perioada sa timpurie în Leningrad, când adolescentul „Putka”, cum il numeau colegii, era un simplu golan (bully) care isi teroriza colegii de scoala (v. subcapitolul “Little Putin”, pp. 7-11), la cariera sa în KGB, la metamorfozarea sa într-un adept al lui Anatoli Sobceak, un susținător entuziast al glasnostului in orașul mohorât de pe răul Neva si, apoi, spectaculoasa ascensiune spre puterea suprema la Kremlin.

Sobceak la rândul lui era departe de a fi un sfânt. Și-a dobândit faima datorită asocierii sale cu potentați locali, vizibili și invizibili, a adoptat un populism nesăbuit, angajându-se și în dubioase afaceri. Sobceak se baza pe fostul locotenent-colonel de KGB Putin, iar Putin a găsit în Sobceak, care era adânc implicat în eforturile de menținere la putere a lui Boris Elțîn, un patron care l-a susținut constant. Judah menționează de câteva ori că Putin este profund loial față de cei care îi sunt credincioși. Da fapt, el a dovedit această trăsătură de caracter în relația cu Sobceak.

Pe lângă grupul lui Sobceak, Putin a beneficiat de încrederea maximă pe care i-a acordat-o oligarhul machiavelic și obsedat de putere, Boris Berezovski, omul responsabil de realegerea lui Elțin, un al doilea mandat agonizant de inept. Ce avea nevoie Berezovski, și Putin părea să-i ofere acest lucru, era un lider disciplinat, servil și ascetic, capabil să reinjecteze speranță într-o populație din ce în ce mai deziluzionată, sătulă și saturată de corupție, cinism și de devalizarea sălbatică a statului. Nimic din trecutul lui Putin nu indica cupiditate, avariție și chiar rapacitate. Trecutul său în KGB sugera admirație pentru modele de ascetism precum fondatorul Ceka, Feliks Dzerjinski, sau șeful organizației în timpul persecutării dizidenților în anii șaptezeci, Iuri Andropov. Putin părea maleabil și, mai important, controlabil. Berezovski s-a înșelat profund. A interpretat greșit caracterul lui Putin și a plătit pentru această enormă eroare. Putka era interesat atât de bani cât și de putere. El îi considera pe oligarhi drept simple mijloace pentru a atinge cele două obiective. Cei care i-au acceptat regimul draconic au continuat să prospere. Cei care, precum Berezovski, nu au înțeles că dezmățul ultimei perioade, de senilitate, a lui Elțîn urma să se încheie, au fost forțați să emigreze. Nemesis-ul lui Putin, miliardarul Mihail Hodorkovski, a plătit cu ani în lagăr de muncă pentru ambiția nesăbuită de a-l contesta pe noul țar. Puterea pentru Putin este indivizibilă, nu poate fi fragmentată.

Cele mai bune capitole ale volumului analizează cercul intim al lui Putin și concepțiile sale asupra statului, istoriei, și rolului Rusiei în lume. În mod evident, el nu este un doctrinar sofisticat. Principalele sale idei își au originea în surse obscure precum Aleksandr Dughin, un maniac al imperialismului eurasiatic. Judah vorbește despre Dughin, dar fără să insiste. De fapt, Dughin a fost cel care a formulat în cei mai virulenți termeni doctrina conservatorismului imperial pe care Putin l-a adoptat fără rezerve. Trebuie să adăugăm și fascinația bizară legată de viziunea lui Aleksandr Soljenițîn despre un imperiu rus renăscut care în mod necesar ar cuprinde Federația Rusă, Ucraina, Belarus și nordul Kazahstanului. Este ironic că același Soljenițîn, voce centrală a dizidenței ruse în anii șaptezeci, autorul „Arhipelagului Gulag”, devastatoarea carte-monument despre universul concentrationar din URSS, a ales să îl sprijine pe Vladimir Putin, considerându-l un patriot rus veritabil. A acceptat distincții din partea lui Putin pe care le refuzase când i-au fost oferite de Boris Elțîn. Fostul disident era entuziasmat să-l vadă pe fostul ofițer KGB adoptându-i ideile naționaliste și idealurile anti-liberale.

A înțelege comportamentul lui Putin din ultimii ani, inclusiv opoziția față de Revoluția din Ucraina în 2014, însemnă a sesiza mentalitatea autoritară a acestuia, care cuprinde și convingerea că puterea creează adevărul. Valorile sale sunt machiste, autoritar-verticale, militariste, opuse toleranței, incluziunii și diversității. Disprețuiește opoziția democratică (personaje precum Boris Nemțov, Gary Kasparov, și Aleksei Navalnyi) și dovedește o neîncredere endemică în inițiative civice sau în liberalismul occidental. Ajutat de operatori de un enorm cinism, precum Serghei Markov și Vladislav Surkov, cultul personalității lui Putin a devenit o axă de susținere al acestui sistem autoritar-cleptocratic. Judah documentează impresionant cum promisiunea unei „dictaturi a legii” s-a evaporat într-un sistem clientelar cu un camuflaj ideologic similar fascismului.

Se poate oare intui o lumina la capătul acestui tunel sumbru? Putem spera că partidele și mișcările democratice vor câștiga la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, și vor crea un state bazat pe domnia legii? Reacția panicardă și violent agresivă la Revoluția din Ucraina demonstrează că Putin este conștient de curentele profunde din societatea rusă. El știe că regimul său cvasi-dictatorial, bazat pe minciună, intimidare și dispreț pentru valorile civice poate fi distrus printr-o revoluție populară. Judah incheie această excelentă carte apelând la o formulare cu tentă evidentă de presentiment: „Paranoia este omniprezentă, iar în birourile lui Putin există un spectru a cărui umbra este atât de mare încât cuprinde absolut tot fiind astfel invizibilă. Fantoma lui Boris Elțîn. Întreaga carieră a lui Putin a fost așa fel încât el să nu fie Elțîn.” (p. 329)

Revoluțiile au loc brusc, rapid și neprevăzut. Într-o zi, Putin s-ar putea să se trezească și să realizeze că întreaga impostură de grandoare imperială s-a dovedit încă un miraj rus, un efort fatalmente falimentar de deraiere a drumului către democrație al țării sale. În timp ce scriu această recenzie, analogiile cu Stalin, Hitler și Mussolini predomină. De la Zbigniew Brzezinski la Hillary Clinton există un consens în cristalizare conform căruia Putin este un nou dictator totalitar. Volumul lui Ben Judah este un îndreptar excelent pentru oricine încearcă să înțeleagă acțiunile aparent absurde ale lui Putin. El nu trăiește într-o lume ruptă de realitate, așa cum a declarat Angela Merkel, ci mai degrabă în propria lui realitate bântuită de obsesii conspiraționiste și motivată de iluzii mesianice. Putin se consideră salvatorul Rusiei și, în consecință, persistă în orbitoare, funeste fantasme ale salvării.

PS: Fiind in Elvetia saptamana trecuta, am stat de vorba cu un respectat expert in relatii internationale, cercetator la Institut de Hautes Etudes Internationales din Geneva, de origine finlandeza, autorul unei excelente carti despre Henry Kissinger. Mi-a spus ca Putka in limba finlandeza inseamna inchisoare. Initial, am crezut ca glumeste. Am verificat, chiar asa este…

Articolul de mai sus este o versiune lărgită a recenziei de Vladimir Tismăneanu la cartea lui Ben Judah, “Fragile Empire: How Russia Fell In and Out of Love with Vladimir Putin” (New Haven and London: Yale University Press, 2013), in curs de aparitie în revista “International Affairs”, Royal Institute of International Affairs, Chatham House. .

Traducere din limba engleză de Bogdan C. Iacob

http://yalepress.yale.edu/yupbooks/book.asp?isbn=9780300181210

Recomandare:

http://articles.baltimoresun.com/2014-03-27/news/bs-ed-romania-russia-20140327_1_russian-ambassador-crimean-romanian-friends

De asemenea:

http://inliniedreapta.net/monitorul-neoficial/dragos-paul-aligica-putinism-in-romania-intre-aberatii-dughiniste-si-veselia-tampa-a-unor-semiliterati/

http://www.contributors.ro/global-europa/regimul-putin-imperialism-brigandaj-si-memorie-falsificata/

http://tismaneanu.wordpress.com/2014/03/09/visul-lui-putin-fantasmele-salvarii-si-viitorul-europei/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "49 comments" on this Article:

  1. Lucian Miulescu Lucian Miulescu spune:

    S-ar putea sa nu fiu in asentimentul dvs., atunci cand afirm ca Vestul democratic este din nou victima propriilor sale iluzii, in cazul lui Putin, la fel cum a fost in cazul multor alti dictatori (Hitler, Ceausescu, Saddam, etc.). Si Vestul a crezut ca il poate manipula pe Putin si a inchis, condamnabil, ochii la toate atrocitatile si crimele savarsite de regimul acestuia impotriva cecenilor, a ziaristilor (Anna Politovskaia, de ex.), a “defectorilor” (Litvinenko) s.a.m.d. Nimic nu a impiedicat, pana la cazul Crimeei, aparitia tiranului moscovit alaturi de chipurile zambitoare si destinse ale presedintilor SUA si Frantei, ale sefilor de guverne din Germania, Marea Britanie, Italia. Numai acum, cand regimul putinist isi arata coltii peste hotarele Rusiei, amenintand extinderea NATO si UE, se iau primele atitudini de distantare, destul de timide. De ce nu au fost de ajuns incalcarile cronice si revoltatoare ale oricaror norme democratice si de protectie a drepturilor omului din Rusia, pentru ca Vestul sa ia atitudine?! Raspunsul e acelasi, dintotdeauna: linistea si interesele egoiste sunt mult mai importante decat principiile, in politica internationala.

    • Nu cred ca suntem in dezacord. Din pacate, conciliatorismul a facut si face ravagii, cum corect observati. Multi lideri vestici au adoptat politica strutului. Tiranii trebuie condamnati, nu salutati ca parteneri de conversatii amabile, membri frecventabili, chiar onorabili, ai clubului democratic…

    • Logos spune:

      E mult mai grav. Cine citeste comentariile articolelor pe tema Putin/ Ucraina din presa germana, elvetiana, britanica va constata ca 90% din cei ce comenteaza il sustin pe Putin si urasc cu patima America si politicienii europeni care se opun actiunilor Rusiei. Virusul socialist distruge ca un cancer civilizatia vestica.

      • victor L spune:

        iar cine a trait pe timpul Iepocii de Aur isi aminteste de masive proteste, amplificate de presa noastra democratica, impotriva SUA pe diferite teme. Dar care, in fond, reprezinta probabil doar 10% din populatiile tarilor respective, find uniti in cuget si simtiri. Cei “90%” de pe forumuri citi sint in total? . Lumea tacuta este mai mare.
        Daca cei 90%, germani, elvetieni, britanici, ar fi in postura sa aleaga, 99% nu ar alege Rusia.

        • Liv STOmer spune:

          Desi n-am apucat decat 10 ani de “demo9cratie socialista”, banui ca aveti dreptate; in fond, manifestatiile alea, de tip “lupta pentru pace”, nu erau facute cu “convocatorul” in mana? Parca asa am citit nu-mai-stiu-pe-unde.

    • L.H. spune:

      @ Lucian Miulescu ” ….atrocitatile si crimele savarsite de regimul acestuia impotriva cecenilor, a ziaristilor (Anna Politovskaia, de ex.), a “defectorilor” (Litvinenko) s.a.m.d. ”

      In cazul Politkovskaia este deja stabilit ca asasinatul a fost sponsorizat (money and logistics) de la Londra de grupul Berezovsky iar intermediarul este la bulau pt. 11 ani.
      In cazul Litvinenko inca nici macar nu a inceput inquest-ul (e in stadiu de preinquest) , inca nu este stabilit modul in care a murit ( daca e poloniu sau altceva) — cu atat mai putin cine sint autorii , sponsorii si beneficiarii.

      Deci e bine sa lucram cu fapte, date si lucruri concrete si abia apoi sa facem speculatii geopolitice :lol: Nici macar in cazul Berezovsky nu e stabilit daca a fost sinucidere sau crima (ieri s-a dat open verdict).

      @ Prof. Tismaneanu 1) Dupa cum se vede, atitudinea ” impaciuitorista” nu este exclusiva pt. membrii de partid :lol:

      2) Institut de Hautes Etudes Internationales din Geneva are aceeasi valoare profesionala ca si Institut de Radiophysique din Laussane egala cu aceea a University Centre for Legal Medicine (CHUV) Switzerland , adica zero (a dozen a dime —
      I talk about baker’s dozen :lol: )

      • Pentru L. H. (ori H. L): Nu stiu ce va indrituieste sa scrieti in acesti termeni pejorativi despre o institutie respectata in comunitatea celor care studiaza relatiile internationale. Ati citit carti publicate de Institut? Cunoasteti publicatiile ce apar acolo? Ati citit cartile regretatului Pierre du Bois? Ori pe cele ale actualului presedinte al Institutului, profesorul Philippe Burrin? Ori superba carte despre mensevici, aparuta la Harvard UP, a istoricului Andre Liebich, pana de curand, inaintea pensionarii, profesor acolo, tradusa si in romaneste? Intre cei care au tinut prelegeri in ultimii ani se numara si profesorul Timothy Snyder. Lista este, desigur, mult mai lunga. Cred ca faceti o judecata de valoare fara legatura cu realitatea.

        Un exemplu:

        http://fcit.usf.edu/holocaust/resource/REVIEWS/Burrin.HTM

        Apoi, totusi, care este legatura cu articolul despre care comentati?

        • L.H. spune:

          ” Cred ca faceti o judecata de valoare fara legatura cu realitatea.”

          Aveti dreptate — rar procedez asa, dar in cazul de fata e corect ce scrieti . Nu cunosc activitatea respectivului institut , deci “realitatea” de acolo. Am facut pur si simplu o extrapolare dinspre alte institute din zona, de profil diferit ,deci o nepermisa , chiar rusinoasa generalizare. Daca as putea , as sterge acea parte a comentariului meu . Dar restul (pentru celelalte “institute” ) e valid si reprezinta un exemplu de interferenta a politicului in stiinta si in fapt un exemplu de prostituare profesionala (in dialogul recent cu Patapievici pe tema Katyn ati omis sa atingeti tocmai acest aspect). Vedeti, cind esti outraged , devii emotiv si cazi in pacatul generalizarii doar pe criteriul geografic. Sorry for that !

          Legatura cu articolul : nu este , doar cu PS-ul din final. Am vazut Elvetia si institut si m-am aprins . Un comentariu de care imi este jena , sincer ….

      • victor/victoria spune:

        Ati inceput din nou cu dezinformatia. Profitati ca multi dintre comentatori nu au timp sa se documenteze in att de multe si varii subiecte pt. simplul motiv ca nu asta le este ocupatia si aruncati stiri false, fabricate, in comentarii ca fiind adevar. Exemplul este cazul Litvinenko. S-a stabilit clar nu numai ca acesta a fost otravit cu poloniu ci si ca acesta era de provenienta ruseasca. Ba mai mult, se stie si numele celui ce i-a “servit” poloniul la masa. O cerere de extradare a fost inaintata de UK catre Rusia insa aceasta a refuzat extradarea. Nu mai stiu numele celui implicat si nu ma intereseaza avand in vedere ca sunt foarte ocupat, dar dvs. stiu sigur ca asta va este meseria si ca aveti informatii precise despre caz pe care le omiteti intentionat cu scopul evident de a dezinforma. Nu este prima oara si sunt convins ca nici ultima. Indiferent de ce veti mai posta aici, credeti-ma ca voi interveni de fiecare data cand veti incerca sa dezinformati. Le recomand tuturor cititorilor sa fie extrem de precauti cu ceea ce postati aici sub acest pseudonim.

        • victor/victoria spune:

          Evident ca mesajul de mai sus ii este adresat comentatorului L.H.

        • Hantzy spune:

          Alexandr Lugowoi se pare ca i-a turnat poloniul in ceai, la o intalnire avuta in London. Banuitul a lasat in urma lui o dâra consistenta de poloniu, pe cartea de credit si, implicit, in cititorul acesteia si pe persoanele cu care a venit in contact. Iar victima a inceput , din acel moment, sa elimine prin sudoripare cantitati mici de poloniu, a.i. a putut fi reconstituit traseul sau cu precizie. Cel putin asa sustinea in 2007 “The Guardian”, in urma renumitului conflict diplomatic dintre London si Moskau, cand au fost expulzati diplomati si au fost refuzate alte acreditari.
          Guvernul britanic sustinea ca are dovezi care-l incrimineaza pe Lugowoi si cerea extradarea acestuia, dar administratia rusa facea apel la Constitutia rusa, care nu permitea acest lucru, declarand insa ca il va judeca pe banuit, daca ii vor fi puse la dispozitie dovezile. Cum acest lucru nu s-a intamplat, iar publicarea lor in The Guardian e susceptibila de a nu fi corecta, oficial lucrurile au ramas “ca in tren”: oricat de convinsi am fi de implicarea Rusiei, L.H. a enuntat varianta oficiala. Urmele dep oloniu au fost comparate de FBI cu mostre importate din Rusia, stabilind chiar reactorul si data fabricatiei, insa coruptia endemica si afacerile veroase cu arme din fosta URSS sunt de notorietate. Astfel ca exista si posibilitatea implicarii mafiei rusesti in otravirea lui Litwinenko, aceasta putand procura substanta pe usa din dos. Sau, asa cum sustine administratia rusa, s-a dorit de fapt discreditarea acesteia prin utilizarea, mult prea evidenta pentru a fi credibila, a poloniului 210.

          • victor/victoria spune:

            Rezum ce concluzionati in comentariu in ciuda faptelor pe care le enumerati: The Guardian e susceptibil de informatii false (de parca guvernul UK face cerere de extradare bazata pe ce zice ziarul respectiv si nu se obosesc sa faca propria ancheta. Probabil Scotland Yard era in vacanta la momentul respectiv), dar CHEKA/NKVD/KGB/FSB nu este susceptibil de crima ca doar nu avem nici un precedent. Daca, prin absurd, ar fi fost vorba de americani nu cred ca mai exista nici un dubiu in acest caz iar scandalul ar fi fost imens si de lunga durata, cu infierari proletare si revolta anticapitalista.
            Dar concluzia dvs. poate fi usor radiografiata (pun intended) daca facem comparatie cu ridicolul celor care au crezut si inca mai cred ca trupele de asalt fara insemnele militare ce au ocupat initial cladirea guvernului din Crimea si ulterior alte obiective nu erau ruse si ca indivizii rrespectivi si-au cumparat echipamentul de la butique-uri second hand.

            • Hantzy spune:

              Speculatiile nu-si au locul aici. Eu nu am concluzionat nimic, ci am facut o sumara trecere in revista a faptelor. Pe baza acestora, fiecare e liber sa creada ce doreste.
              Bineinteles ca nu pe baza vreunei anchete jurnalistice si-a intemeiat guvernul britanic cererea de extradare, dar data oficiale nu au fost date publicitatii, deci, nefiind insider, nu le cunosc. Stiu doar ce a publicat The Guardian pe surse. Inclin insa sa cred ca ele sunt aproape de realitate, dar asta inca nu dovedeste implicarea sigura a lui Putin. Dar nici nu o exclude. Atata tot!

        • L.H. spune:

          As fi preferat ca mai intai sa enumerati, concret si specific erorile, dezinformarile, manipularile, etc. si abia apoi sa concluzionati .Dvs. insa puneti in deschidere verdictul si apoi veniti cu exemple, si acelea eronate . Fie si asa, daca asa sinteti obisnuit sa argumentati — sa vedem pe scurt despre ce e vorba :

          1) re. Litvinenko . Poate nu stiti , dar in Londra este in desfasurare un pre-inquest cu referire la decesul persoanei respective. Un inquest , Ady sweetheart , se face pt. a stabili natura mortii (moarte naturala, sinucidere , crima) si maniera in care a avut loc (otravire, glont, spanzurare, etc.). Daca ar fi fost stabilite acestea (precum se pare ca Dvs. stiti deja) nu s-ar mai face acest inquest . Se taraganeaza de aproape 2 ani cu acest inquest ( nu e clar nici certificatul de deces , nu s-au pus in scris inca rezultatele de la autopsie , etc.) dar dvs. spuneti ca stiti raspunsurile. daca e asa, va astept la London vineri 11.4 sa dovediti ceea ce spuneti ca stiti. Trebuia sa se avanseze oarecum saptamana trecuta, dar deocamdata este postponed. Nu va mai luati dupa ce scriu ziarele de scandal — ca sa aveti o mostra de “stit false” pe care le arunc, precum spuneti , va urc aici documentul respectiv :

          http://glurl.co/dDQ

          Acuma daca chiar va intereseaza o abordare onesta , nu atat a cazului cit mai ales a modului cum media manipuleaza , va sugerez sa incepeti aici : http://glurl.co/dDR
          Si , ca bonus pt. Dvs. care stati vigilent cu ochii pe mine, va voi spune ca celebra fotografie cu Litvinenko fara par care a facut inconjurul planetei starnind emotii este trucata ca mod de obtinere. Lui Litvinenko NU i-a cazut parul datorita unei presupuse actiuni a Po210 (nici nu a fost Po210 acolo, first of all) , ci s-a intamplat in felul urmator: dupa ce a fost transferat pe 17.11 la spitalul universitar (ca daca nu-l duceau acolo traia si acum) sotia sa , la sugestia cercului lui Berezovsky , a cerut surorii (nurse) to shave the head of her husband. Initial, sora nu a vrut, ca e contrar regulilor, astia au insistat, a cerut voie la medicul de garda si abia apoi l-au ras pe cap si apoi au facut poza , ca sa impresioneze mapamondul si sa arate ca e otravire radioactiva. Veti spune, normal , de unde stiu , ca asta chiar nu e in news .RAspunsul e simplu : din 2 surse . Una e madam Litvinenko , care a recunoscut tarasenia (nu e vina ei, era obosita si aia au indus-o sa ceara asta) , si va fi confirmat la inquest .A doua sursa e beton : Po210 , draga Adrian , nu conduce la pierderea rapida a parului . Exista studii pe oameni in USA in 1947 si nu e nici o cadere de par. Studiile sint inca clasificate, dar daca chiar sinteti interesat va trimit scanat originalul, ca sa va convingeti. Chestia cu parul a fost invocata si recent , in cazul Arafat , tocmai datorita precedentului Litvinenko , pt. a justifica alegatiile re. Po210 .

          Despre Berezovsy si cazul Politkowskaya poate altadata , ca sa nu iesim prea mult din topic ca se supara Dl. Tismaneanu . Toate 3 cazurile sint un exemplu clasic de manipulare mediatica pt. scopuri politice de moment (de circumstanta).

  2. Stefan Michiu spune:

    Cu toate erorile lui: coruptie,nepotism,dezordine administrativa si financiara,alcoolism etc Eltsyn a fost un democrat sincer si un adept al libertatilor si drepturilor omului.Cred ca societatea rusa ar fi depasit starea aceasta, fundamentul fiind bun si s-ar fi inscris pe traiectoria natiunilor democratice.In cazul de fata,cu asceticul criminal Putin, nu mai are nicio sansa de a se inscrie pe un drum al democratiei si statului de drept.Doar poate- cum se prezinta in articol- in urma unei violente si sangeroase rasturnari,caracteristica schimbarilor in istoria a acestei natiuni. Dar, tot cum ne demonstreaza istoria, o astfel de rasturnare va afecta -mai ales in contextul actual-multe alte tari si popoare, poate chiar-Doamne fereste-intreaga omenire.

  3. Lupul Monarhist spune:

    Găsesc subtitlul cărții lui Ben Judah asincron cu realitatea… rata de aprobare a lui Putin este la 69% în Rusia (în creștere de la 60% comparativ cu perioada de dinaintea anexării peninsulei Crimeea). Probabil ce se întămplă în prezent putem numi falling back in love with Vladimir Putin? Percepția Occidentului despre Rusia nu este întregită. Din fericire pentru omenire, situația stă cu altfel în cazul Iranului (o țară aspirantă la clubul nuclear). Cu privire la Rusia, administrația Obama a fost prinsă într-o capcană fără mult spațiu de manevră. Politica “be nice and expect everyone else to behave and be nice” nu funcționează. Utopia democraților cu privire la lumea de mâine și rolul SUA ca leader mondial este un fâs care iată că își arată roadele. Vreau să închei pozitiv pentru că este Vineri: Congresul SUA a aprobat ajutorul financiar promis Ucrainei. în plus, liderii europeni au înțeles să accelereze cooperarea cu Republica Moldova (înțeleg că tratatul va fi semnat in Aprilie).

    • Ramane de vazut. Asemenea idile nu dureaza mult, febra nationalismului imperial s-a dovedit de atatea ori efemera…

      • Lupul Monarhist spune:

        Este adevărat ce spuneți. Prin astfel de perioade caracterizate de reviriment al naționalismului imperial au trecut și britanicii, spaniolii, francezii, nemții și într-o măsură mai mică maghiarii, austriecii, turcii, etc. În final au fost constrânși să își recalibreze identitatea națională și lucrurile să se normalizeze. Am însă o rezervă în ceea ce privește Rusia pe termen scurt și mediu. Putin știe să gâdile orgoliul rănit al maselor slab informate, al generațiilor care au cunoscut gloria perioadei sovietice și care azi se manifestă nostalgic cu privire la acea perioadă. Mesajul său dă putere cetățeanului obișnuit de unde și cota de popularitate de care se bucură în prezent liderul de la Kremlin. Plus suportul necondiționat la celor aproximativ 5,000 de foști ofițeri KGB metamorfozați în afaceriști. E pe cai mari. Cu astfel de lideri nu merge cu vorba bună. Arătatul nuielei este singura metodă de a le curma ambițiile și capriciile.

    • Ionel spune:

      Bravo, Putin! Sper sa faca un referendum si in Alaska urmat de o anexare si o repatriere a tuturor americanilor.

      • Lupul Monarhist spune:

        Exactly, Ionele! Câinii mor de drum lung și fraierii de grija altora! Sănătate!

      • Rockerul Dac spune:

        Tov. Ionel este şi el unul de pe lunga listă de AVOCA”I AI DIAVOLULUI care, lipsindu-le Ceauşescu, îi ridică osanale lui Putin. ce nu înhţeleg aceşti nostalgici ai comunismului este faptul că istoria are prostul obicei de a se repeta, inclusiv în ceea ce priveşte soarta dictatorilor – iar Putin exact asta este, un dictator! Şi, last but not least, un ciumpalac la fel de jalnic precum Ceauşescu!

        • Hantzy spune:

          “Putka era interesat atât de bani cât și de putere.”
          “Puterea pentru Putin este indivizibilă, nu poate fi fragmentată.”
          “Valorile sale sunt machiste, autoritar-verticale, militariste, opuse toleranței, incluziunii și diversității.”
          Din descrierea foarte reusita, facuta de autor tarului, imi pare ca un altul e inca mai apropiat de profilul acestuia decât ar fi fost Ceausescu. Dictatorul de la Scornicesti a primit puterea de-a gata, el adaugand tortului omnipotent doar cireasa prezidentiala, o penibila replica royala cu allura de baston. Putin a acaparat puterea, a subjugat-o, si-a folosit la maxim limitele constitutionale, ba chiar le-a ignorat adesea. Cu vocatie de militar atroce, ahtiat de Informatie, pozeaza in cunoscator absolut si politician rapace.

          • Rockerul Dac spune:

            Ca şi Ceauşescu, Putka se prezintă ca fiind OMUL PROVIDENŢIAL ajuns la cârma unui stat în “momente de restrişte”. Aşa cum prin Cântarea României tov. Pingelik se prezenta ca un continuator al voievozilor din sec. XIV-XVI, sugerând că şi lui i s-ar fi cuvenit apelativele de “Cel Bun”, “Cel Drept”, “Cel Mare”, “Cel Viteaz”, tot aşa Putka vrea să intre în mentalul colectiv ca un ţar “mai adevărat” decât reprezentanţii dinastiei rurikide şi ai casei Romanov – Holstein. Pingelik e încă regretat de mulţi (nu comentez acum IQ-ul acestora), Putka e adorat de mulţi ruşi, care, d.p.d.v. psihologic nu diferă prea mult de nostalgicii ceauşismului…
            Asemeni scorniceştianului. Putin a scornit şi el o campanie de PR prin care se prezintă ca fiind priceput în toate domeniile: pilotează avioane şi elicoptere militare, vânează tigrii sibberieni salvând astfel cameramani ai unui post TV agreeat de putere, călăreşte la bustul gol, se făleşte că e mare judoka, se dă şi pictor şi om de litere. Ce mai, o adevărată “personalitate multilateral dezvoltată”….
            Chiar nu vedeţi asemănările? Nu sesizaţi că are acelaşi tip de megalomanie şi acelaşi fel de a percepe realitatea? O realitate pe care Putka, asemeni lui Pingelică, îşi închipuie că o poate modifica în funcţie de dorinţele sale, doar dând ordine şi “indicaţii preţioase”?
            Singura diferenţă e că Pingelică a avut cărţi mai proaste în mână la capitolul “potenţial militar” şi i-a lipsit Gazpromul. Norocul nostru, că dacă dispunea de atuurile lui Putka, nu mai scăpam NICI ACUM de el!

            • Hantzy spune:

              Eu am scris: “(…) altul e inca mai apropiat de profilul acestuia decât ar fi fost Ceausescu.” E mai degraba o completare, in niciun caz dezaprobare.

  4. Klamm spune:

    ‘El știe că regimul său cvasi-dictatorial, bazat pe minciună, intimidare și dispreț pentru valorile civice poate fi distrus printr-o revoluție populară. Judah incheie această excelentă carte apelând la o formulare cu tentă evidentă de presentiment: „Paranoia este omniprezentă, iar în birourile lui Putin există un spectru a cărui umbra este atât de mare încât cuprinde absolut tot fiind astfel invizibilă. Fantoma lui Boris Elțîn. Întreaga carieră a lui Putin a fost așa fel încât el să nu fie Elțîn.” ‘

    Sunt de acord ca V Putin nu este controlat de oligarhi, ci ca el controleaza armata de obedienti. De asemenea, sunt de acord ca V Putin apeleaza la o politica populista si evita greselile pe care le-a facut B Eltin (e.g. creerea unui partid de avangarda, controlul Dumei, controlul mediei etc).
    Dar consider ca formularea necesita o mentiune necesara (mai mult din ratiuni de evitare a ambiguitatii). Nu as dori sa se inteleaga ca B Eltin ar fi fost ultimul lider democratic al Rusiei. B Eltin a demonstrat tot ce a avut de demonstrat in toamna anului 1993. Cat priveste ‘alegerile democratice’ din 1996, B Eltin dezbatea cu V Cernomirdin utilitatea desfasurarii acestora (intr-un final s-au hotarat sa aiba loc).
    Ideile imperialismului rusesc nu sunt noi (chiar si in spectrul politic rusesc). Sustinatorul lor in descursul anilor ’90 (si cu o vizibilitate infinit mai mare decat cea a lui A Dughin) era generalul A Lebed (candva evoca si un plan de invazie a Romaniei in cateva ore). In 1996 obtine 15% din voturi (locul al 3-lea)…

    Republica de la Weimar a reprezentat un paravan democratic pentru Rechswehr (‘statul adanc’ german interbelic). Din aceasta scena a rezultat Hitler.
    ‘Democratia ruseasca’ este paravanul Cekai renascute (FSB/SVR/GRU). Cine este Putin?

  5. comentariu spune:

    Tot ce se scrie virulent acum, era cunoscut de pe vremea idilei americano-ruse dar era acoperit si cosmetizat si apare la iveala intrucit relatiile s-au stricat.
    In fapt nimanui nu ii pasa de poporul rus de cel ucrainean sau alte minoritati precum cea tatara ci totul este promivarea interesului si acoperirea realitatii intr-un ambalaj estetic.

    Dupa 1990 America a pierdut o ocazie care nu va mai reveni niciodata in istorie.
    Din pacate America a aruncat la gunoi democratia si a inselat dorinta de libertatea si democratie a popoarelor din estul Europei si fostul spatiu sovietic.
    America nu a exportat democratia si drepturile omului ci a aceptat inabusirea demonstratiilor de la Pekin si nu a sprijinit cercurile necopromise din Europa de Est si in schimb a conlucrat cu rusii si securistii si comunistii din acest spatiu.

    Daca situatia este aceasta in Rusia, Europa de Est si China este vina Americii.
    In loc sa promoveze democratia America s-a lasat atrasa in comert si schimburi pagubaoase cu dusmanii care sunt gata sa spinzure America cu funia mondializarii.

    America a dezamagit peste tot in lume prin inchiderea ochilor si colaborare cu sisteme dusmanoase.

    Va aduceti aminte de TABul in care a fost pus Corneliu Coposu de catre Fat Frumos cel Salvator din Front ?

    Tot ce a fost interesat occidentul a fost sa impanteze banci si unitati comericiale si acum sa exploateze gaze de sist.
    Tot ce este interesata Rusia este sa domine piata energiei.
    Nimanui nu ii pasa de Europa de Est.

    • Dan Coe spune:

      Foarte bun comentariu vreau doar sa adaug ca America nu a exportat democratia pentru ca nu avea ce sa exporte. Democratia capitalista, ca si cea comunista, e doar un miraj, e perdeaua de fum care ne impiedica sa vedem ca de fapt suntem doar niste sclavi pe “plantatia” noului imperiu economico-finaciar global.

      • victor L spune:

        aveti grija: chiar purtatorul numelui de care va folositi, a ales democratia capitalista in detrimentul celei comuniste.
        Ascultati frecvent Vocea Rusiei si Latrina 3, sigur.

        • L.H. spune:

          Doamne , Victor , tocmai tu sa spui asta ? Doar stii bine ce s-a intamplat la scurt timp dupa ce a ales ” democratia capitalista ” …. Daca statea in banca lui pe Giulesti , ehe , azi ar fi jucat table cu Tamango !

  6. victor/victoria spune:

    Putin il suna azi pe Obama pt. a discuta problema Ucrainei. Iata ce declara purtatorul de cuvant american parafrazat de BBC “Mr Obama suggested that Russia put a concrete response in writing, his spokesman said in a statement.” Putin, ca Hitler si Stalin promite, se jura, isi da cuvantul de pionier dupa care face totul pe dos. Cred ca nu am mai auzit ca un oficial sa ceara ceva in scris de la un alt sef de stat. Asta arata cu fel de om avem de-a face. Aici nu mai e vorba de realpolitik ori interes national ci de o lipsa completa de onoare cu scopuri meschine.

  7. Eu spune:

    Comentariu exprima purul adevar: Blocul Euroatlantic, atunci cind nu a mai avut cine sa i se opuna, a demonstrat ca nu este cu nimic mai bun decit Rusia.

  8. SOVROM spune:

    Vladimir Penitenciar asta, are incapsulat in codul genetic, tatuat sub bratul stang efigia KGB, iar pe psihanaliza romantzata are urmatoarele regrete:
    1. Ca desi a ajuns premier si presedinte nu a fost general KGB.
    2. A divortat pentru ca sotia nu i-a nascut un fiu( in teoriile savantilor habilitati de urss, doar femeile nesatisfacute nasc fete) motiv pentru care a substituit-o cu un exemplar nou, mult mai reusit si performant.
    3. Ii plac sporturile extreme pentru ca ii dau adrenalina, si-l fac mai pasional( o cosmeticiana mi-a marturisit ca dupa pensat, vreo 4 ceasuri cat persista adrenalina, amorul devine turbo).
    4.Raptorul Putka este doar in faza incipienta a narcisismului politic, geopolitik, iar in visele sale onirice vrea un presedinte american, dupa Obama, tot negru, dar mai mic decat el, fie pe Sarah Pelin, cu care sa faca gemeni din flori.
    5. Spaima lui cea mai mare e scaderea tarifului la baril, caz in care intra in sevraj.
    6. Regretul lui mare este ca este nepotul bucatarului lui Lenin si Stalin si nu a lui Tolstoi macar.
    7. In secret e un admirator a lui Hitler ( ala de zicea ca poporul se comporta ca o nevasta proasta), si crede ca poporul se comporta ca o nevasta grasa, betiva si proasta.
    8. Calvitia sa e consecinta aurei( motiv pentru care orice caciula i se epileaza dupatrei purtari).

    Cate puncte au fost, opt !?!? Exact catzi Henrici… hm!!!

    • Ionel spune:

      E bun bancul dar vezi ca , Crimeea se integreaza in Rusia si Buceacul in viitorul apropriat in timp ce Romania cu toate americanismele sale sta si inghite in sec dupa zacamintele de gaze din platforma continentala a Buceacului cu tot cu insula Serpilor. Romania a mers pe mana americanilor in dezarmare la fel ca in discursurile lui Titulescu de la Natiunile Unite de dinainte de diktat si iarasi se trezeste in fata Moscovei cu ZB-uri.

  9. Fartat Cicero spune:

    Putem privi lucrurile şi din alt unghi:
    Un om îşi împlineşte destinul său istoric atunci când istoria este pregătită să i-l împlinească. Poate un Albert Einstein a trăit şi acum 5.000 ani, însă nu a avut cum spune omenirii ce avea de spus; dacă Adolf Hitler trăia într-un moment şi într-un loc când nimeni nu-i asculta ideile, n-ar fi jucat niciun rol.
    Este lumea de astăzi pregătită să răspundă unui Putin, dacă el ar fi ceea ce pare că este? Sunt acumulate în lume acele tensiuni care să declanşeze evenimente de amploare ca urmare a impulsului pe care îl dă Putin? Este arcul suficient de încordat ca să zboare săgeata?

  10. RazvanM spune:

    So, Vladimir Putin si-a trimis trupele de mentinere a pacii in Crimeea, iar acestea au asistat in calitate de observator la un referendum in care peste 95% din populatie a votat pentru unirea cu Rusia. Mai mult, trupele ucrainiene nu au tras niciun foc de arma, aparent s-au inteles foarte bine cu tovarasii rusi. Unde-i partea tragica?
    Acum este posibil ca aceleasi trupe de mentinere a pacii sa asiste si la alegerile din mai in calitate de independenti si pentru a asigura ordinea si linistea publica…

    Care au fost reactiile liderilor vestici? Cui ii pasa, atata timp cat au fost reactii si nu actiuni concrete! Marele lider maxim Obama, cel care introduce fortat asigurarile medicale pe sistem socialist in America (in ciuda inapoiatilor cetateni americani care se opun cat pot) si isi aroga dreptul de a executa operatiuni de genul “Fast and Furious” sau joaca golf in timp ce se petrec invazii nu pare a fi in vreo suferinta pentru ucrainieni. S-a jucat un joc geopolitic pe care nici nu pare ca a vrut sa-l castige.

    Parerea mea este ca viata merge inainte. Firmele americane si nemtesti vor continua sa faca afaceri profitabile cu Rusia lui Vladimir Putin. Poate ca lucrurile au fost negociate dinainte sau poate nu. Imi rasuna insa in urechi declaratia scapata de Obama catre Medvedev cum ca va fi mai maleabil in al doilea mandat. Asadar, intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem noi romanii este: care-i interesul nostru? Traim vremuri in care ne putem gandi la unirea cu Moldova, daca putem accepta sa aducem intre granitele noastre o minoritate rusa extrem de puternica.

    • bugsy spune:

      corect! totul pare un joc de wrestling. adica se mimeaza lupta, confruntarea!
      dialogul de care amintiti: “This is my last election. After my election I have more flexibility“
      I understand. I will transmit this information to Vladimir,” – martie 2012, Seoul, South Coreea, reuniune la nivel inalt pe tema dezarmarii nucleare

  11. comentariu spune:

    Rusii anunta o apropriere de vederi cu americanii.
    Poate ca s-au inteles anterior evenimentelor si acum noi dialogam sau polemizam pe internet.

  12. euNuke spune:

    “Autocratul rus Vladimir Putin are un trecut și reprezintă o ideologie”.
    Nu e deja redundant acest enunţ? Mă îndoiesc că mai există forumişti care să nu fi aflat aceste aspecte. Altceva ar fi fost interesant de aflat, mai ales că titlul promite ceva in sensul unei dezvăluiri. Mă încumet eu să fabulez pe tema propusă din start.

    1. Conspiraţii.
    Chiar in ziua in care publicaţi acest material un anume Jens Stoltenberg a fost ales secretar general al NATO. Haideţi să ne imaginăm că ascensiunea acestui Stoltenberg in fruntea structurilor euroatlantice concomitent cu trezirea fiarei de la răsărit nu este chiar o coincidenţă. Când Putin acuză Occidentul de conspiraţii putem fi siguri că acoliţii săi uneltesc de zor iar zarva făcută nu e altceva decât un bruiaj menit să acopere succesul recent al unei acţiuni conspirative. Ipoteza mea este că politrucul socialist Stoltenberg este ori spion KGB ori o unealtă -conştientă, nu de tip idiotul util- a imperialismului neosovietic. Pregătirea ucenicului marxist a fost declanşată incă din adolescenţa odraslei de familie bună, roşie la suflet: in anii războiului din Vietnam, Stoltenberg şi junii roşii norvegieni aruncau cu pietre de caldarâm in ambasada Americii “imperialiste” in cadrul protestelor “democratice” împotriva invadării bietului popor asiatic. Ambele surioare au activat şi ele in sfera activismului radical de stânga, una ca anarho-bolşevică in mişcarea Blitz, iar, mai blajină, “doar” o politrucă in cercurile marxist-leniniste unde-l scotea la plimbare pe micuţul Jens. Pentru că tot veni vorba de mafie, să menţionăm şi faptul că surioara Nini se dovedi mai târziu o narcomană infocată, o bună susţinătoare -cât se poate de publică dar abia după 2001- a interesolor traficanţilor de heroină şi să conjecturăm asupra controlului exercitat de operatorii locali kgb asupra tinerilor roşii prin intermediul reţelelor de droguri precum şi asupra şantajului permanent la care erau supuşi părinţii, in special tăticul cel diplomat. Aceste instrumente de tip mafiot, precum şi relaţia lui Jens cu diplomaţii sovietici sunt de domeniul notorietăţii, tocmai de aceea ar trebui să ne întrebăm cum a fost posibil ca un asemenea specimen să ajungă in fruntea NATO. Or, abia aici incepe conspiraţia. Putin se pare că deţine puterea de a infuenţa decizia unei majorităţi din cei 28 de ambasadori ai statelor membre NATO. Şi acum, că s-a ivit nevoia, şi-a activat imediat pionii pentru a aşeza in fruntea NATO un slugoi care să frâneze pe cât posibil reacţiile unicii structuri militare capabile să i se opună.

    2. Mesianismul.
    Din păcate, nu numai NATO este condusă de politruci din sfera de influenţă a Rusiei, ci şi Uniunea Europeană. Atât maoistul Barroso, cât şi baroneasa roşie Catherine Ashton, luptă de zor pentru pace, in special ultima şi mai ales in Orientul mijlociu unde a efectuat numeroase vizite de lucru. Tovarăşa Ashton este cea care l-a susţinut pe dictatorul islamist Morsi şi cea care a direcţionat, in plină criză economică europeană, o finanţare de 5 miliarde de euro către regimul islamist din Egipt. Ce o împinge la asemenea fapte de generozitate pe banii altora? Evident, iluzia propriei măreţii şi ideologia pretins pacifistă a socialistă. Tovarăşa este in stare să toace tot bugetul uniunii pentru a-şi satisface ambiţia de a păstra “pacea” in Orient. E in stare şi să sacrifice Israelul, la nevoie, dacă acest se dovedeşte in continuare refractar la ideile şi idealurile nobile ale tovarăşei. Desigur, nimeni a sesizat cât de periculoasă poate fi această politrucă urcată la vârful afacerilor externe europene. Toţi colegii comisari şi-au imaginat probabil că ar fi inofensivă, dar iată că a reuşit intr-un interval relativ scurt să aducă la disperare şi să îndepărteze un aliat bun al Occidentului: Israelul. Şi măreaţă sa misiune continuă sub deviza “să facem totul pentru pace”, nimic nu o stinghereşte, nimeni nu i se opune făţiş. Cumva, această fiinţă devorată de utopism a ajuns să dicteze politica externă a Uniunii. Iar dictarea se face după notiţele luate in anii 80, când lupta cu pieptul gol pentru dezarmarea nucleară.

    3. Paranoia.
    Iar cei ce sesizează nu derapajele ideologice sau deficitul de democraţie la nivelul structurilor de conducere occidentale, ci de-a dreptul instalarea unei clici cu propensiuni totalitare chiar la vârf cum s-or numi? Păi nu se mai numesc, ci li se pun etichete infamante, iar mai apoi direct diagnostice. Astăzi euroscepticii sunt priviţi ca nişti indivizi bizari, musai extremişti şi retrograzi, vânduţi Moscovei, americanofobi sau eurofobi, insă mâine toţi cei care vor îndrăzni să califice Uniunea drept o entitate de tip sovietic, cu o arhitectură izvorâtă din ideologia roşie, vor fi iute eliminaţi din peisajul public cu ajutorul psihiatriei, tot după modelul sovietic. “Nişte paranoici dom’ne, las să zacă oleacă in Centrele de Reabilitare…ce rău poa’ să le facă?”

  13. comentariu spune:

    Cu citeva saptamini in urma un supravietuitor al holocaustului a refuzat sa intilneasca si sa vorbeasca cu presedintele primei puteri economice din europa.
    Am auzit cuvintele acestuia pe care ar fi trebuit sa le inteleaga cei care fac istorie si cei care incurajeaza presedinti in misiunea declarata de salvatori ai lumii.
    Am inteles care sunt adevaratele valori care trebuie sa fie repere pentru oameni si conducatorii acestora si nu pseudo caracterele.

  14. Cititor spune:

    Articolul este important nu prin informatie, ci prin tipologie. Daca as spune ca ar exprima o ura personala, as gresi, chiar daca toxicitatea semantica atinge o concentratie rar intalnita. Noroc ca nu este un punct de vedere oficial. Ar fi si greu, daca nu imposibil sa se intample asa ceva. Politica de stat tine totusi de un anumit echilibru. Cred ca mai degraba este vorba de o „ideologie a adversitatii”, izvorata dintr-un interes (unipolar?) care nu poate fi indeplinit datorita unui adversar (Rusia?), peste care nu se poate trece. In sprijinul ideii de ideologie a adversitatii curge toata istoria de dupa dezmembrarea URSS pana de curand, cand Rusia a iesit din letargie, afirmandu-se ca o contrapondere sau cel putin ca unul dintre centrele globale de putere ale noii lumi multipolare. Atata timp cat Rusia s-a afirmat ca o putere regionala, a fost laudata pentru reforme si democratie, chiar recompensata, prin primirea in organizatii internationale de elita (G8). Dupa ce a denuntat tentativa de interventie militara in Siria, pe care a si dejucat-o, apoi lovitura de stat de la Kiev, pe care nu a putut-o impiedica, dar a reactionat prin scoaterea Crimeei de sub incidenta noii puteri ucrainene ilegitime, niste planuri „occidentale” au fost incurcate (si aici ar trebui distins intre Noul Occident si Vechiul Occident). Pe de alta parte, statele lumii si opinia publica internationala au luat act de anacronismul unipolarismului, dar si de propriile puteri si de necesitatea de a le exprima mai constructiv si mai democratic, in slujba „unicei superputeri” care este sau ar trebui sa fie dreptul international. Ca in Facerea Lumii, cand Creatorul experimenta ceva anume si vedea ca este bine, Noua Lume a vazut ca mai multe centre de putere globale sunt un lucru bun, pentru ca exprima mai bine ideea de echilibru, dar si de democratie internationala (acest ultim concept ar trebui ridicat de la scara national-statala la scara globala). De fapt, aceasta ideologie a adversitatii are ca adversar nu numai Rusia, ci orice alta putere globala sau, mai bine zis, lumea multipolara, in ansamblul sau. Interesant este ca o putere hegemonica si-a extras puterea din puterile lumii, iar acum se pare ca a venit vremea ca lumea sa-si ia puterile inapoi. Nu pentru a le da altcuiva, ci pentru a le da la mai multi.

    • Nu este, in niciun fel, un punct de vedere oficial, ci o recenzie la o carte. Pe care v-as sfatui sa o cititi. In rest, nu cred ca putem dialoga cata vreme folositi expresii gen “toxicitatea semantica atinge o concentratie rar intalnita”. Putere ilegitima in Ucraina post-Ianukovici? Chiar e nevoie sa repetam aici toate poncifele putiniste?

      • L.H. spune:

        Daca mi se permite , as spune 2 vorbe despre dialogul de mai sus , pt. ca poate foloseste pe viitor la interactiunea autor-comentatori. Cel care semneaza “Cititor” a scris din capul locului ca se refera exclusiv la textul de fata (recenzie in original) : ” ARTICOLUL este important nu prin informatie, ci prin tipologie ” .Ba mai mult , imediat, a precizat ca nu se refera la persoana autorului , deci la convingerile sale intime , nu a facut psihanaliza pe text si nu a generalizat cu referire la toate textele autorului sau cele recente vs. Ucraina : ” Daca as spune ca ar exprima o ura personala, as gresi ….”

        Omul si-a exprimat perceptia despre maniera de abordare a Prof. Tismaneanu exclusiv in acest articol .Acuma , e adevarat , o recenzie se sincronizeaza cumva cu tonul si abordarile din cartea respectiva, dar “Cititor” considera ca semantica utilizata putea fi mai putin “toxica” , cum se explima dumnealui. Aici sint oarecum in dezacord , pt. ca o toxicitate (chiar si semantica) nu se exprima prin concentratie ci dimpotriva , concentratia atinge uneori valori (uneori obiective, alteori subiective) care fata de un standard INDICA (sugereaza) un efect toxic , ce poate fi chiar acut . Dar ma rog, astea sint finetzuri …

        Ce nu inteleg eu e altceva : de ce distinsa noastra gazda considera ca folosirea unei asemenea expresii face imposibil un dialog ? Omul a prezentat perceptia sa despre tonul si semantica folosita — asta e perceptia sa si a tinut sa o comunice pe spatiul alocat comentatorilor. Nu e atac la persoana publica a autorului, cu atat mai putin la cea privata. Si a explicat , destul de detaliat , de ce percepe asa si cum vede el problema si abordarea ei.

        As adauga faptul ca actuala putere de la Kiev e considerata ilegitima si ilegala nu numai de catre “Cititor” ci si de diverse state, organizatii , grupuri sau persoane individuale, din aceleasi motive ca cele ale comentatorului sau din alte varii motive. Inseamna ca toti repeta “poncifele putiniste” ?!? E normal ca situatia de la Kiev sa fie considerata OK de catre unii sau ilegala de catre altii , in functie de criteriile lor, de modul cum inteleg respectivii dreptul international actual , de informatiile pe care le au, de cultura lor politica si in fapt de preferinta intre forta dreptului versus dreptul fortei. Chiar daca Putin sau Federatia Rusa nu ar fi reactionat la evenimentele din recentele saptamani , tot ar fi fost destule voci care sa considere actuala situatie de la Kiev un abuz de drept . Am mai fi spus atunci ca ei “repeta poncifele putiniste” ?

        Am scris acest comentariu nu atat pentru schimbul de mai sus ci cu gindul ca asemenea raspunsuri ar putea sa inhibe ulterior exprimarea altora , cu vederi diferite de cele ale distinsei noastre gazde , uneori chiar deschis critice. Si se pierde posibilitatea unui dialog , ceea ce cred ca nu a fost niciodata intentia gazdei – dimpotriva. Daca observati, cei care comenteaza reprezinta 1% din numarul vizitatorilor iar procentul acesta cred ca se datoreaza nu numai lipsei de inspiratie sau opinie proprie :lol:

  15. vuiup spune:

    Este poate cel mai putin important cariera si ascensiunea unui asiatic lovit de betia ideololgica.Asocierea in aceste vremuri si girul tacit acordat actiunilor unui stat de asi satisface dorinte de expansiune este de un primitivizm feroce democratic.Precedentul creat va fi platit si rasplatit pe seama brumei de civilizatie existenta.Este un precedent mizer al,, evolutiei´´sociale.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

[editat] Nu exista o "sageata" spre mai complex. Sunt organisme unicelulare mult mai complexe decat...

de: man_and_twin

la "Lord Kelvin, Darwin și vârsta Pământului: O lecție de profesionalism științific"

Cauta articole

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)