Am ajuns luni la Tbilisi, oraș despre care am citit enorm. Clădiri monumentale de o eleganță naturală, discretă. Istoria e pretutindeni. Biserici, catedrale, urme de forturi, de bătălii, de lupte nesfârșite pentru libertate. Dar și urmele despotismului liberticid. Aici a studiat, la seminarul teologic ortodox, cel căruia i se spunea Soso și, apoi, Koba. Ne-am plimbat aseară pe Bulevardul Șota Rustaveli. Tânărul Djugașvili scria poezii, se imagina un nou Rustaveli, visa mult și intens. Mai târziu, visele sale au devenit coșmarul propriei națiuni martirizate, al milioanelor de oameni supuși Marelui Experiment genocidar.
Am vorbit despre Tițian Tabidze, poetul ucis în timpul Marii Terori, despre menșevicii georgieni care îl scoteau din minți pe Lenin, despre Nestor Lakoba și Filip Makharadze, cei care l-au inițiat pe Koba în tainele subteranei bolșevice pe care avea să-i lichideze în anii săi de sângeroasă vendetă. Cum lichidat a fost bunul său amic Abel Enukidze, șeful Administrației Kremlinului, acuzat de complot. Alt prieten al lui Koba, Sergo Ordjonikidze, veteran bolșevic, membru al Politburo-ului, și-a pus capăt zilelor în 1937 (soția sa, Zinaida, a fost, alături de Polina Jemciujina, nevasta lui Molotov, cea mai apropiată prietenă a Nadejdei Alliluieva, consoarta lui Stalin care s-a sinucis în 1932).
Am fost marți la Universitatea Ilia, ne-am întâlnit cu politologi și filosofi georgieni, am discutat despre tranzițiile de după 1989 și implicațiile conceptului de „criză”. Este o șansă să aprofundăm dimensiunea comparatistă a explorării peisajului ideologic al universului post-totalitar și să conversăm cu colegii georgieni despre Putin și putinism. Apoi am ajuns la Gori, locul unde, în decembrie 1878 (ulterior a schimbat anul în 1879), s-a născut cel despre care am scris împreună cartea „Dosar Stalin: Genialissimul generalissim” (Curtea Veche, 2014). Am vorbit și despre Tenghiz Abuladze și genialul său film „Pokoianie” (Căința), despre Bine și Rău în secolul lui Stalin și Hitler, al lui Beria si Himmler.
La Gori am vizitat Muzeul Stalin alături de Giga Zedania, rectorul Universității Ilia, și doctoranda sa Elene Kekelia. Tablouri masive, sculpturi apăsătoare, covoare groase, vitrine cu darurile primite din partea robilor, inclusiv unele din România. La gift shop, brichete, ceasuri, busturi și alte memorabilia, toate cu chipul lui Koba cel Groaznic, cum l-a numit Martin Amis. De negândit un Muzeu Hitler la Linz. Cuvântul Gulag apare doar o dată, pe un panou dintr-o cameră izolată. În rest, versiunea stalinistă a istoriei PCUS și a Uniunii Sovietice. Într-o vitrină, uniforma de mareșal al URSS și cizmele favorite. Nicio vorbă despre cele peste douăzeci de milioane de victime. Koba se temea apoi de avioane, se deplasa doar cu trenul. În curtea muzeului se află vagonul său blindat pe care l-a adus cu sine la Teheran, Ialta si Potsdam.
Ehei, pe vremea lui Koba la noi era secretar al CC al UTC o mareata personalitate, marcand trecerea de la comunism, prin socialismul cu fata umana si casca minereasca cu lampas, spre capitalismul de taraba, cumetrie si de parada, pe ale carui culmi ne-a saltat(ptiu, drace, termen nefericit cu trimitere la Beciul Domnesc) Plagiatorul Penal, demn urmas al cetateanului Iliescu, via Premeru’ Minune, Adrian Nastase, zis si Sase Case, Detinutul 0049.
Si eu am fost siderat in 2007 cind am vizitat museul Stalin la Gori si am vazut ca e un muzeu propagandistic, nu un muzeu despre ce a insemnat Stalin si stalinismul.
Un fel de sindrom Stockholm la nivelul unei intregi natii?
Si mai siderat am fost cind in 2008 vedeam pe TV imagini cu tancurile rusesti exact in Gori, exact in piateta unde parcasem motocicleta cu un an inainte.
Aflu acum ca nici dupa experienta din 2008 …georgienii nu au invatat nimic..deci nici putinismul nu le aprinde semnalele de alarma cuvenite.
Ciudata psihologie a natiilor , parca blestemate sa isi aduleze asupritorii.
Si ne mai miram ca la noi Iliescu umbla liber, ca nu putem scapa de Ponta si haita de sacali din politica?
Da…ar fi ne neimaginat un asemenea Hitler-Muzeum in Muenchen sau Linz sau oriunde in lumea europeana/civilizata..
Eu traiesc in Tbilisi de peste 3 ani si nu e chiar o mandrie pentru localnici faptul ca l-au dat pe Stalin omenirii. E doar o oarecare mandrie locala pentru cei din Gori faptul ca din randul lor s-a ridicat cel ce a condus Rusia si a fost un „lider mondial”. In rest e doar o afacere turistica. Am fost si eu acolo cu familia si ne-a fost suficient. In ceea ce ii priveste pe Georgieni si relatia lor cu Rusia din trecut si de acum lucrurile nu sunt foarte simple. Dupa 2008 au fost foarte multi care au avut si inca au de suferit din cauza embargoului impus Georgiei de catre Rusia. O tara relativ saraca si care pierde principala piata pentru fructe, legume, vinuri, ape minerale si alte putine produse pe care le-ar putea exporta, e greu sa stea neclintita impotriva agendei Rusiei. Marea majoritate a populatiei e saraca si a simtit si mai mult saracia din cauza asta. Georgienii nu iubesc Rusia dar au nevoie de ea. Au nevoie sa mearga acolo (cu toate ca e extreme de dificil sa obtina o viza) pentru a munci si a castiga un ban pentru familie, asa cum multi Romani au mers in Spania si Italia. E mai usor pentru Georgieni sa lucreze in Rusia avand in vedere ca majoritatea vorbesc Rusa. Dar asta nu inseamna ca ar prefera Rusia fata de Europa. Pragmatic e mai usor cu Rusia, e si mult mai probabil. Europa nu prea se descurca cu economiile actuale, greu de crezut ca vor sustine economii noi si nu foarte puternice din afara uniunii actuale. Ce e de apreciat la Georgia avand in vedere si istoria zbuciumata e ca au o identitate nationala foarte puternica, si-au pastrat un alfabet propriu in ciuda numeroaselor perioade cand au fost sub ocupatie si de remarcat ca sunt foarte putin rusi care traiesc in Georgia. Prin comparative, am fost si in Statele Baltice unde minoritatea rusa e cam o treime din populatie, nu si in Georgia.
Si eu am fost la Tbilisi si am cunoscut gerogieni in alte imprejurari. Sunt foarte antirusi majoritatea dintre ei. Sa nu uitam ca Saakashvili si saracul Gamzahurdia le-au stat rusilor foarte rau in coasta. Marele Shevarnadze a renuntat la postul de min de externe de la Moscova ca sa controleze Georgia.
Georgia nu a avut libertate decat putin dupa revolutia din 1917. In rest, rusii s-au purtat cu georgienii ca si cu toate popoarele pe care le-au subjugat. E de mirare ca tara mai e inca adunata la un loc, mai ales ca e foarte saraca si georgienii au temperamente destul de aprinse. Au mare deschidere catre Vest, invata foarte repede si fac eforturi sa iasa din sfera rusa. Intelectualii inca mai sunt politicosi si au grija de educatia copiiilor lor, care fac inca lectii particulare de pian si de limbi strine.
Articolul e scris parca de niste turisti japonezi.
@ Alex – comportamentul la care vă referiți are legătură cu modul în care sunt crescuți copiii în familiile din care provin. Astfel, comportamentul națiunii respective este de fapt previzibil.
”Sindromul Stockholm” este o strategie eficientă de supraviețuire și oricine a prins vremurile lui Stalin vă poate confirma asta. În familie, copilul nu are altă șansă decât să se conformeze violențelor la care este supus de către părinți. Așa ajunge mai târziu să se supună violențelor și absurdităților propriului guvern.
Unora li se poate părea foarte demn să moară pentru opiniile lor politice în lagărele sau închisorile propriului guvern, însă orice psiholog vă poate confirma că nu asta e soluția corectă. Soluția corectă e supraviețuirea, chiar și fără demnitate. Așa ajung acele națiuni să se comporte în modul în care pe noi ne indignează. Însă ne indignează doar pentru că am avut părinți sănătoși la cap, în timp ce majoritatea rușilor (și esticilor, în general) n-au avut norocul ăsta.
Am vizitat Georgia si desigur si Tbilisi .Este locul in care Iason a ajuns in cautarea lanii de aur ,la gurile raului Rioni {orasul Poti de azi } . Un popor mandru ,ortodox ,oameni calzi ,primitori ,extrem de generosi si cu strainii ,femei frumoase , vinuri de calitate . Si inca ceva : ei stiu multe despre Romania ,vin ca turisti la noi ,ne considera prieteni .
Gamarjoba Georgia ,va asteptam in UE .
Vagonul lui Stalin nu este blindat.
https://www.youtube.com/watch?v=lHyMlqpHc5U
Donu’ Manu,de unde stiti ca nu era plindat? Eu am fost pe acolo cu treaba,si mi-au explicat oamenii cum era ,,blindat”…
„De negândit un Muzeu Hitler la Linz. Cuvântul Gulag apare doar o dată, pe un panou dintr-o cameră izolată”.
Stalin a fost si ramane un personaj controversat, insa Hitler trebuie sa ramana exclusiv negativ, extrem de negativ. Intr-adevar, de negandit acel muzeu….inca.
Cat priveste Gulag-ul, care se pare ca era „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”, o structura guvernamentala, cred ca a fost mai degraba un instrument de „educare accelerata”, sub presiune, a unei populatii care, in majoritatea ei, detesta munca, urmand principiul „mai bine mor, decat sa muncesc!”. Sigur ca, atunci cand urasti ceva, il demonizezi.iar rusii au un adevarat cult pentru sportul demonizarii.
Ca si romanii, de altfel.
Penibil comentariu.
Gulagul era populat cu lenesi, pentru a fi educati sa munceasca :P
In ultimii doi ani, am vizitat Georgia de trei ori, o tara superba. Multe de povestit, foarte multe de vazut, imi pare bine sa vad un articol aici. O sa mai merg de multe ori acolo. Didi madloba Saqartvelo!
am fost în 1963, oameni extrem de primitori