Home » Analize »Global / Europa »Societate/Life » Citesti:

Tinerii adulți din România care locuiesc cu părinții: o perspectivă comparativă

Dumitru Sandu februarie 6, 2020 Analize, Global / Europa, Societate/Life
27 comentarii 6,198 Vizualizari

Viața demografică a unei țări sau a unei regiuni se schimbă, de obicei, lent. În plus, înțelegerea ei este sever descurajată de barajul cifrelor aride și, iarăși frecvent, al metodelor sofisticate de prelucrare. În pofida acestor obstacole, citirea ei în formule simplificate , accesibile, ne poate duce spre înțelegerea unor schimbări majore în societate. Treptat ajungem să înțelegem , prin scanarea cifrelor demografice schimbări sau corelații neașteptate. Cine bănuia, în anii 90, spre exemplu, că migrația în străinătate va schimba consistent modul de vot al românilor sau că ar putea exista mișcări sociale de tip 10 August 2018, puternic legate de noua diasporă constituită prin migrația cumulativă în străinătate?

Detaliez, în cadrul de față, un alt exemplu de secvență de viață demografică prin care putem ajunge la procese socio-culturale majore al societății românești. Vine din cu totul altă arie decât cea a plecărilor în străinătate. L-am întâlnit, întâmplător, răsfoind comunicate ale Institutului Național de Statistică. De acolo am aflat, cu surprindere, că aproape 40% dintre tinerii adulți din România, din intervalul de vârstă 25-34 de ani, continuă să locuiască împreună cu cel puțin unul dintre părinți (rate de co-rezidență copii-adulți cu cel puțin unul dintre părinți). E mult, e puțin, e bine-rău, obișnuit-neobișnuit în context european? La întrebările acestea voi încerca să răspuns în continuare adoptând formula unui autointerviu[i] .

Un procent foarte mare dintre tinerii români de 25-34 de ani, respectiv 42%, locuiau, în 2018, împreună cu părinții. Este mult-puțin, bine sau rău? Sau ce se află dincolo de bine și rău dar semnificativ pentru problematica socială a României?

Este clar, chiar fără multe analize de specialitate, că ponderea ridicată a conlocuirilor părinți- copii de vârstă adultă este un marcator de probleme sociale care trebuie descifrate. Într-o epocă în care individualizarea[ii] este trendul de modernizare curentă, semidependența tinerilor de familia de origine este un semn de situație socială problematică. Puțin probabil că, în condițiile modernității târzii, lipsa de independență economică și de condiții de locuire este majoritar dorită sau de părinți sau de către copiii lor ajunși la stadiul de tineri adulți, dar incapabili să se autosusțină integral, inclusiv la nivel de aranjament de locuire.

Înaintea oricăror explicații este bine să descriem. Tinerii cu locuire semidependentă[iii] de cea a părinților sunt de găsit, în România, mult mai mult printre bărbați (54% din totalul categoriei de vârstă 25-34 ani) decât printre femei (28%). Altfel spus, semidependența în materie de locuire este mult mai mare pentru tinerii bărbați decât pentru tinerele femei. Este, probabil, semn social pentru faptul că în continuare organizarea socială este de așa natură încât tinerii bărbați fără venituri suficiente trebuie să amâne cât mai mult întemeierea unei familii. Tinerele femei din România sunt acceptate social să se căsătorească mai devreme, să scape de dependența de familia de origine, chiar dacă au un nivel al veniturilor relativ redus.

Unde se află România, în context european, din acest punct de vedere? Decalajul dintre dependența de familie a tinerilor bărbați și dependența corespunzătoare, pentru aceeași categorie de vârstă de 25-34 ani la tinerele femei este mare sau mic în România, comparativ cu restul țărilor din UE?

Se află acolo unde era de așteptat, sub aspectul problemelor de nivel de trai. România este în grupa țărilor de maxim decalaj între semidependența masculină foarte ridicată și semidependența feminină mult mai redusă, împreună cu Bulgaria, Croația, Republica Cipru, Ungaria și Slovacia. Cu excepția Ciprului, sunt țări foste comuniste din Estul Europei, relativ sărace. Nu mai dau cifre ci numai formularea constatativă. La cealaltă extremă, cu relativă egalitate de gen pe temă se află, iarăși cum era de așteptat, țările nordice, respectiv Suedia, Danemarca, Finlanda și Olanda. Austria, Franța și Marea Britanie se află în imediata apropiere a celor anterior menționate.

Așa, din simpla comparație a țărilor relativ sărace din fosta arie comunistă est-europeană cu cele puternic dezvoltate din Nordul Europei, ar rezulta că este vorba de simple efecte ale factorilor de dezvoltare-sărăcie asupra modurilor diferite de tranziție a tinerilor adulți spre starea de independență locativă, de locuire separat de părinți. În fapt, imaginea care reflectă realitatea, rezultată din analiza comparativă a situaților din țările Uniunii Europene este mai complexă.

Am urmărit, cu datele de rigoare disponibile la EUROSTAT, care este relația dintre ponderea tinerilor bărbați de 25-34 de ani care locuiesc cu părinții și ponderea corespunzătoare pentru tinerele femei, pe fiecare dintre țările Uniunii Europene (UE). Constatarea majoră este că nu nivelul de dezvoltare economică a țării determină decalajele dintre co-rezidența cu părinții pentru tinerii adulți bărbați versus tinere femei. Contextul care dictează diferențele societale din acest punct de vedere este cel de grad de modernitate a societății și de dezvoltare socială a acesteia[iv]. În țările europene din UE cu grad ridicat de dezvoltare socială predomină modelul co-rezidenței cu părinții a copiilor lor care sunt în tranziția spre maturitate, în proporții reduse și la un nivel relativ egal pentru tinerii adulți femei și bărbați (Figura 1).

Figura 1.Influența gradului de modernizare societală asupra diferenței dintre ponderea tinerilor bărbați de 25-24 de ani care locuiesc cu părinții și ponderea corespunzătoare de tinere

Sursa de date: EUROSTAT. Ambele variabile figurate în grafic sunt cu valori pentru 2018. Exemplu de lectură: decalajul cel mai mare dintre ponderile de co-rezidență cu părinții pentru tinerii bărbați de 25-34 ani și tinerele femei de 25-34 de ani se înregistrează pentru Bulgaria (30 puncte procentuale in favoarea tinerilor bărbați). Situația corespunde unui nivel de dezvoltare socială minimă în context EU, conform măsurătorii date de speranța de viață la naștere.

Este , în special cazul tinerilor din Danemarca, Suedia, Finlanda și Olanda. La polul opus sunt tinerii din țări cu nivel de dezvoltare socială redusă precum Bulgaria, România, Ungaria, Letonia și Lituania. Aici ratele de co-rezidență cu părinții pentru bărbații tineri sunt mult mai mari decât cele pentru femeile tinere.

Vreți să spuneți că toate diferențele între țări din punct de vedere al ratelor de co-rezidență tineri adulți-părinți decurg numai din ceea ce ați menționat mai devreme, respectiv din gradul de modernitate și de dezvoltare socială?

Nu. Ceea ce am spus este strict valabil numai pentru decalajele de gen, pe tema discutată. Dacă vrem să înțelegem mai bine diferențele între ratele de co-rezidență tineri adulți și părinții lor trebuie să revenim. Din această perspectivă, renunțând la focalizarea pe aspectele de gen, vom constata că sunt foarte importanți factorii de context strict economic sau socio-economic. Și voi începe printr-un exemplu. Am presupus că o pondere mare de tineri care acuză, în sondaje, că au dificultăți în a-și plăti facturile lunare este un factor favorizant pentru rate înalte de co-rezidență a tinerilor adulți cu părinții lor. Testarea ipotezei prin confruntare cu date, o confirmă (Figura 2).

Figura 2.Influența dificultăților în plata facturilor lunare asupra ratelor de co-rezidență între tinerii adulți de 25-34 de ani și părinții lor, 2018

Sursa de date: EUROSTAT pentru co-rezidența tineri adulți cu părinții lor. Datele referitoare la declararea unor dificultăți mari sau foarte mari în achitarea facturilor lunare la tinerii de 25-34 ani le-am generat pornind de la rezultatele Eurobarometrului Standard 89.1 din 2018.

Înainte de a discuta cazul României voi lua două exemple: grecii, cu maximă nemulțumire a tinerilor în privința plății facturilor lunare și danezii, cu nemulțumiri minime. Tinerii greci din categoria de vârstă la care ne raportăm preponderent în acest material (25-34 ani) erau de departe cei mai îngrijorați de plata facturilor lor lunare (84%, conform Eurobarometrului 89.1 din care am extras datele). Conform așteptărilor, tinerii greci din aceeași categorie de vârstă aveau, în 2018, una dintre cele mai ridicate rate de co-rezidență la nivel de gospodărie cu părinții lor (54%). Îi depășeau, sub aspectul intensității fenomenului de co-rezidență intergenerațională, numai tinerii croați (vezi Figura 2). Tinerii danezi, la cealaltă extremă, acuzau dificultăți în plata facturilor lunare numai în proporție de 8%. Corespunzător, rata de co-rezidență în discuție aici era extrem de mică, de numai 3%.

În acest nou tablou, fundamental, însă, pentru tema în discuție, România se află în compania unor țări din sudul și din centrul Europei. Se aseamănă foarte mult cu Ungaria-Bulgaria-Slovenia în Est și cu Spania-Italia-Portugalia, în Sud. În plus, fără a intra în detalii tehnice de argumentare, ar mai fi de menționat că dificultățile economice percepute la nivel de gospodărie contează, în sine, foarte mult, pentru nivelul de co-rezidență a tinerilor adulți cu părinții lor.

Dacă, însă, am judeca intensitatea fenomenului de co-rezidență a tinerilor adulți cu părinții lor nu numai pentru segmentul de vârstă de 25-34 de ani imaginea de ansamblu pentru tinerii din România, în context european ar rămâne la fel cu ceea ce ați menționat anterior?

Parțial, numai parțial, da. Ar fi de adăugat la această discuție, pentru argumentare, un grafic (Figura 3) care dă sintetic răspunsul. Dacă luăm în seamă profilurile de co-rezidență copii adulți-părinți pentru diferite categorii de vârstă a copiilor din intervalul 20-34 de ani atunci imagine se nuanțează. Cea mai asemănătoare țară cu România, din acest nou punct de vedere, rămâne Bulgaria. Similitudinile de dezvoltare socială și de modernitate culturală, de niveluri relativ reduse, explică și asemănările referitoare la modelele de co-rezidență a tinerilor adulți cu părinții lor. În aceeași grupare cu România și Bulgaria se mai află Grecia și Croația. La nivelul acestor patru țări înregistrăm intensitatea maximă a fenomenelor de co-rezidență pentru gruparea de vârstă de 25-34 ani. Este un gen de co-rezidență târzie pe scala de vârstă a copiilor-adulți aflați în relație de locuire împreună cu părinții lor.

Desigur, factorii care influențează deciziile de co-rezidență a copiilor adulți cu părinți lor sunt mult mai mulți decât cei discutați aici. Sunt o serie de factori specifici care apar ca fiind relevanți nu pe date agregate precum cele pe care le-am folosit ci la nivel individual. Contează nivelul de educație, clasa socială, veniturile, profilurile individuale culturale etc. Discutarea lor detaliată ar putea fi făcută, în alt context, cu apelare la date rezultate din sondaje.

Figura 3. Cât de asemănătoare sunt țările din Uniunea Europeană sub aspectul profilelor de vârstă ale tinerilor adulți care locuiesc cu părinții, 2018

Sursa de date primare: EUROSTAT, Survey on Income and Living Conditions, 2018. Dendrogramă rezultată din analiza cluster ierarhică, similitudini măsurate prin coeficienți de corelație și metoda de grupare a celui mai depărtat vecin. Datele de intrare în analiza cluster sunt profilele de țară referitoare la co-rezidență pentru tineri adulți diferențiați pe gen și categorii de vârstă (12 variabile).

Prin V am notat categoria de vârstă. Categoriile de vârstă specifice au rezultat dintr-o analiză folosind reziduuri standardizate ajustate.

Mod de citire: cu cât segmentele verticale care unesc liniile care plecă de la numele de țară sunt plasate mai aproape de punctul zero de pe scala din figura, cu atât profilele de corezidență copii-adulți și părinții lor sunt mai asemănătoare. România, spre exemplu are un profil de corezidență copii adulți-părinți de maximă similitudine cu Grecia.

______________________

Referințe

Arundel, R., & Ronald, R. (2016). Parental co-residence, shared living and emerging adulthood in Europe: Semi-dependent housing across welfare regime and housing system contexts. Journal of Youth Studies19(7), 885-905.

Druta, Oana, et al. “Early adulthood housing transitions in Amsterdam: Understanding dependence and independence between generations.” Population, space and place 25.2 (2019): e2196.

Giddens, A., & Sutton, P. W. (2017). Essential concepts in sociology. John Wiley & Sons.

Note

i Inițial am primit , de la Hot News, din partea domnului Dan Popa , solicitarea de a face câteva comentarii la cifrele recent difuzate de către Institutului Național de Statistică ( INS) referitoare la tinerii adulți care locuiesc împreună cu părinții , în România. Din motive de timp disponibil, inițial , am amânat răspunsul. Când am reluat tema, am constatat că este util să încep să răspund în context comparativ. Este ceea ce fac în continuare, cu date EUROSTAT bazate pe sondajul internațional EUSILC (European Survey on Income and Living Conditions) . Datele vehiculate în spațiul media din România folosesc un alt sondaj, cu estimări apropiate (AMIGO).Pentru o mai ușoară comunicare am adoptat formula autointerviului.

ii Vezi, spre exemplu, Giddens&Sutton (2017).

iii Semidependența la care trimite termenul este cea legată de condițiile de locuire împreună cu părinții, pentru tinerii adulți. Vezi, spre exemplu, pentru o abordare comparativă a temei, Arundel et al. 2016

iv Formularea a fost testată printr-o analiză de regresie multiplă neinclusă, firesc, în acest material pentru marele public. O menționez, însă , pentru specialiști: diferența între procentul de conlocuiri tineri bărbați de 25-34 ani și ponderea corespunzătoare pentru tinerele femei=-0.160*PIB per capita ca % din media UE in 2018 -0.354* rata totala a fertilității în 2017 – 0.586* speranța de viață la naștere în 2017. Toate cele trei cifre reprezintă coeficienți beta. Ultimii doi coeficienți sunt semnificativi pentru p=0.05.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "27 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Salariile mici pentru tineri sunt problema majoră în sud-estul UE.27. Tinerii nu pot să plătească o locuință din salariul propriu.

    …. „ …. În aceeași grupare cu România și Bulgaria se mai află Grecia și Croația. La nivelul acestor patru țări înregistrăm intensitatea maximă a fenomenelor de co-rezidență pentru gruparea de vârstă de 25-34 ani. …..”….

    Consecințele se văd în Grecia și Italia de mult timp. Somaj mare la tineri. Fără deplasare în locurile cu jobs tinerii sunt legati de casa părintească, de multe ori fără șansa de a găsi un job în apropiere.
    Salariul minim în relația cu situația din țara de reședință o propunere, o soluție reală de la Bruxelles? Salariul minim în România, Bulgaria, Grecia va rezolva ceva din cele arătate excelent de autor?

    • PAFI spune:

      @Kurt
      Are asta de a face si cu nivelul educatiei – ma refer la educatia profesionala ? Pentru ca, in Romania, la nivelul marilor orase cum ar fi Bucurestiul sau Clujul, salariile tinerilor sunt mari, destul de mari ca sa-si permita si plata celor mai mari chirii din tara. Toti cei care au un serviciu isi permit sa plateasca destul ca sa nu mai stea cu parintii. Cresterea salariului minim va duce la fenomene perverse – cum sa ai acelasi salariu minim in UE dar cu totul alt salariu mediu? Interventia “brutala” prin decizie administrativa in economie poate avea efecte neasteptate. Eu cred ca implementarea unui salariu minim European va conduce la accentuarea fenomenului emigratiei fortei de munca calificate, adica exact pe dos fata de ceea ce ne-am dori sa obtinem.

  2. Traian spune:

    Buna ziua,
    eu consider ca datele prezentate de catre istitutul de statistica nu releva chiar realitatea. Eu locuiesc in Italia de 16 ani, dar buletinul meu romanesc este pe adresa parintiilor mei….deci rezult ca locuind impreuna cu ei…..banuiesc ca sunt multi tineri in situatia mea…

    • Harald spune:

      Excelent comentariu, descrie perfect ruptura dintre statistici și lumea reală.

    • Cinicul spune:

      Daca aveti pasaport romanesc in care se specifica ca sunteti rezident in alta tara atunci buletinul dvs nu este valabil.

      • Harald spune:

        @Cinicul – dacă ar fi avut pașaport românesc în care se specifica rezidența în altă țară, ar fi știut :) Și n-ar fi scris deloc comentariul.

      • S. Diaconu spune:

        Nu. La cererea acelui tip de pasaport, buletinul nu se pastreaza, se preda obligatoriu pentru anulare. Daca are buletin valabil, nu poate avea acel tip de pasaport.

  3. Cinicul spune:

    Acum cativa ani un eseist si pretins lingvist scria o carte in care ataca mai tot ce este românesc. Printre altele vedea ca foarte rau faptul ca la romani avem mai multe generatii traind sub acelasi acoperis, desi se stie ca asta creaza conditiile unei dezvoltari psihice mai armonioase a copiilor.
    Pretindea ca numai la romani traiesc tineri de 30 ani in casa parintilor. I-am replicat pe site-ul personal si pe cel de la Humanitas ca dupa criza din 2008 in Italia si Belgia (tara care ar fi trebuit sa-i fie familiara) a crescut serios procentul tinerilor care se intorc sa traiasca in casa parintilor, iar in Italia s-a inventat chiar un nou cuvant care sa-i defineasca pe acesti tineri.
    Noul model de societate, individualist si hedonist, in care copiii traiesc la distanta de bunici pe care-i viziteaza (poate) o data pe luna sau pe an favorizeaza alienarea copiilor si distrugerea unei legaturi puternice intre generatii, legatura care a rezistat pana acum.
    Acest articol, ca orice studiu statistic serios, este binevenit. Ceea ce-i lipseste este o analiza comparativa a procentului din venitul disponibil pe care un tanar de 30-35 trebuie sa-l plateasca ca sa-si cumpere o casa in rate (evit sa folosesc chiar si in engleza cuvantul mortgage, este un cuvant urat).

    • Dan spune:

      Cine este eseistul ?
      “desi se stie ca asta” De unde “se stie” ?

      • Harald spune:

        @Dan – din studiile psihologilor se știe. Cu cât copilul are mai mulți adulți din familie în jurul lui, cu-atât se dezvoltă mai bine dpdv intelectual și mai stabil dpdv emoțional. Spre deosebire de orice altă specie de mamifere, la oameni există și rolul bunicii, nu doar cel al mamei. Însă în lumea modernă occidentală, bunica vântură lumea cu vreun toyboy, asta după ce în tinerețe a avut diverși copii cu tați diferiți, despre care nu mai știe nimic. Românii încă sunt o națiune sănătoasă la cap și probabil și alți est-europeni la fel.

      • Cinicul spune:

        Este vorba despre Dan Alexa.
        Despre beneficiile dezvoltarii psihice a copiilor care traiesc alaturi de bunici sunt sigur ca le-ati observat si dvs.
        Sunt multe studii despre cest subiect.
        Earlier research has shown links between strong grandparent-grandchild bonds and adjustment and pro-social behavior among kids. A study of English children ages 11-16, for instance, found that close grandparent-grandchild relationships were associated with benefits including fewer emotional and behavioral problems and fewer difficulties with peers. These relationships also helped to reduce the adverse impacts of experiences such as parent breakups and being bullied

    • k.s.vaida spune:

      @cinicul

      francezii au facut un film Tanguy , in care fiul este dat afara din casa de mama care vrea sa l responsabilizeze; o instanta insa obliga familia sa il reprimeasca in apartament.

      https://www.imdb.com/title/tt0274155/reviews

      situatia e generalizata in Europa , mai ales in orasele mari universitare , unde chiriile au luat o razna, iar in Berlin chiar au de curand programe in aceasta directie

      exista o imobilitate a parintilor care renunta cu greu la locuintele initiale , prea mari , odata cu cresterea copiilor.

      Romania are cel mai mare procent de proprietari din EU, dublu fata de Germania de exemplu
      https://www.statista.com/statistics/246355/home-ownership-rate-in-europe/

      daca te uiti la graf o sa descoperi ca tocmai tarile est socialiste citate in articol , sunt pe primele pozitii.

      preturile la case in Europa sunt mai jos
      https://www.statista.com/statistics/722905/average-residential-square-meter-prices-in-eu-28-per-country/
      https://www.globalpropertyguide.com/Europe/square-meter-prices

      salriile medii deasemenea sunt usor de gasit

      In Romania :
      chirie: 3,4 Euro/m2 adica 34-50 Euro/m2 pe an
      Pret constructie : 800-1500 euro/m2
      indice : proprietate chirie : aprox 12
      salriu mediu tineri ….greu de spus hai sa zicem 600 euro/luna

      situatia cu plecatul tinerilor din Romania de asemenea o stiti: daca au sub 500 euro/luna
      in localitatile de resedinta, pleaca la lucru temporar sau definitiv, pana atunci probabil stau cu parintii la grmada.
      daca sunt bina calificati ajung in orasele mari si atunci salariile se departeaza de 600 euro/luna

      • Cinicul spune:

        Nu este vorba de venitul total ci de cel care rămâne după ce un tânăr plătește taxele, chiria, mâncarea, transportul, etc; ceea ce in spatiul snglofon se numeste disposable income. Nu am date statistice dar din observatii empirice nu cred ca dupa plats celor de mai sus mai rămâne ceva dintr-un salariu de 600 euro. Din cauza asta este f greu sa economiseasca pentru o casa. In orașe precum Cluj chiriile so pretul apartamentelor au luat-o razna, orașul fiind probabil cea mai prost administrată urbe din România.

    • k.s.vaida spune:

      @cinicul

      autorul la un moment dat compara si gaseste Danemarca la polul opus cu Grecia :
      pai salariul mediu in Danemarca e 4 x fata de Grecia(3200 vs 800), iar costul vietii numai 140% iar chirie 170%…asa ca ce sa te miri de ce sunt la extreme, nu ?

      https://www.numbeo.com/cost-of-living/compare_countries_result.jsp?country1=Greece&country2=Denmark

    • dorin valeriu spune:

      Ai dreptate dar … Depinde si de calitatea si dimensiunile spatiului pe care parintii il pot oferi copiilor si nepotilor. Una-i intr-un castel, alta-i la bloc, intr-un apartament de doua camere …

  4. neamtu tiganu spune:

    Ar mai trebui considerat si factorul clima. Nu, nu ma refer la Greta ci la clima locurilor in care traiesc unii. In tarile sudice viata se petrece in mare parte in aer liber, pe strada, la portita, daca vreti. In acest caz tinerii nu sunt atit de stresati de cei mai batrini, oricum casa lor e doar dormitor, si inca unul comod, cu maincare, cu rufe spalate etc. In tarile nordice, timpul petrecut in casa e mai lung astfel ca generatiile ajung sa se calce pe bombee, si deci tinerii se duc.

    Alt factor e jobul. Cu exceptia parisului si al Bucurestoului unde totul e concentrat, in alt eparti ale lumii tinerii trebuie sa colinde in lung si lat pt a obtine un job misto. Asta ii obliga de f tineri sa merga ori la studii, ori la practica, ori la munca departe de familie.

  5. Petru Anicet spune:

    Nu știu dacă sceste studii iau in considerare tradițiile locale, specifice mediului rural.
    A se vedea cutuma moștenirii casei părintești de mezinul familiei, in satele românești.
    Din acest drept nescris decurgînd si unele obligații suplimentare față de părinți

  6. Harald spune:

    În modelul tradițional românesc, încă prezent în milioane de gospodării din România, unul dintre băieți rămâne în curtea părintească și își aduce nevasta acolo. De-obicei nu se duc să locuiască la părinții nevestei, deși mai sunt cazuri, dar foarte rare. Așa rămân băieții să locuiască cu părinții, iar fetele nu.

    De-obicei, tânăra familie își construiește o casă mai mare în aceeași curte, iar bătrânii rămân să locuiască în ”casa mică”, aceea fiind de fapt casa lor veche. Cum se reflectă asta în statisticile citate, înțelege cineva mecanismele familiale din lumea reală sau analiștii își formează imaginea despre lumea reală pe baza cifrelor din statistici? :)

    • k.s.vaida spune:

      @Harald

      in satul bunicilor mei nu mai sunt copii si oameni tineri…cred ca te referi la ceva apus de mult;

      am vazut insa multe sate functionale in Polonia si Ungaria : au siloz nou de Al. la un capat si remiza de tractoare (noi) la celalat capat, se vad perechi tinere si copii pe bicicleta;
      cernoziomul din zona le permita sa traiasca din agricultura(bine se pare)

      • Harald spune:

        @k.s.vaida – mă refer la satele unde oamenii au continuat să locuiască acolo. Dacă vorbești de satul bunicilor tăi, e clar că n-ai rămas să locuiești acolo.

    • provest spune:

      Satele romanesti sunt aproape goale, iar cartierele de dormitoare construite de ceausescu sunt ticsite.
      Aceasta este realitatea asupra caruia s-a facut studiul, cel mai probabil.
      Viziunea dvs idilic-taraneasca unde se regaseste in acest caz?
      Tinerii romani de la sate sunt in Italia, Spania si Germania, dle Harald, nu in curtea parinteasca.
      In cel mai bun caz, se mai intorc in curte parinteasca doar daca au strans suficienti bani pentru vila.

      • Harald spune:

        @provest – în sate aflate la cel mult 100 km de București, acolo se regăsește. Uneori aflate chiar muult mai aproape. Urcă într-un un tren spre Oltenița, coboară într-una din primele gări, imediat ce treci din Ilfov în Călărași și vezi cum trăiesc oamenii pe-acolo.

        Există și sate românești ”aproape goale”, dar acolo băieții nu trăiesc împreună cu părinții, nu crezi? Despre asta e articolul, despre băieții de 24-35 de ani care încă trăiesc împreună cu părinții.

  7. Victoria spune:

    As mentiona si alt aspect: relatiile de cuplu (casatoriti sau nu) se destrama incomparabil mai repede decat inainte vreme. Cand el si ea si eventual si copiii locuiesc la aceeashi adresa, dar divortzeaza/se separa.. unul din ei ramane in casa/spatiul unde locuiau impreuna si celalalt se duce?! unde? De prim ajutor-se duce la parinti. De obicei femeia ramane in casa -fosta a cuplului- si barbatul pleaca. Dar barbatul nu are sume suficiente sa ishi inchirieze/faca o alta casa imediat..plus ca poate avea si obligatii de pensie alimentara.
    Cred ca este o situatie quasi-curenta, prin care-un divort/separare face ca barbatul sa trebuiasca urgent sa stea in alta parte decat cu fosta sotie/partenera. Si se intoarce la parinti ca o solutie de avarie.. care solutie..poate dura ani de zile..

  8. Didel spune:

    Nu mai e ca pe vremea comunismului, sa te bage partidul in apartament. E greu pentru un barbat tanar sa locuiasca la parinti, dar n-are de ales. Ceausescu le-a bagat parintii in apartamente, iar Roman le-a facilitat cumpararea. Parintii au uitat istoria. Tinerii de azi au viata grea, nu numai din cauza politicienilor, ci si din cauza parintilor, care au uitat ca au primit proprietati aproape de pomana. Si cand vorbesc despre bani, zic ca ce buni au fost ei. N-at fost buni, ati crosetat ca mama mea toata perioada voastra de angajati.

    • provest spune:

      Da, si asta e o realitate dureroasa a societatii romanesti, din pacate.
      Memoria din ce in ce mai scurta, si gandirea pocita de propaganda a parintilor nostri. Unii dintre ei, cel putin.

  9. CetateanulRoman spune:

    Ca la orice studiu statistic, diavolul se ascunde in detalii.

    Nu e o problema daca cineva imparte cu parintii o vila in Cotroceni si respectiva vila are 8 camere si 400 mp locuibili, problema e daca vorbim de un apartament de 3 camere conf 2.

    In mod traditional intr-o gospodarie traiau 3 uneori 4 generatii – Familia extinsa. Cu evidente avantaje economice si sociale.
    Ulterior consumerismul a decis ca nu e cool asa ceva; “you need your space to express yourself man” . Chestia asta duce la constructia de case, servicii platite pt batrinii ramasi singuri, servicii platite pt familile cu copii mici, etc. O intreaga avalansa. Au fost sociologi care au observat ca odata ajuns la un echilibru in societate a aparut un nou curent – acela de a incuraja familiile de clasa medie sau upper sa divorteze! Pe baza aceluiasi principiu” you need your space, life is short; live your life, etc.” . Asta inseamna doua casae, cadouri duble pt copii, concedii duble.
    Si populatia scade. Constructiile infloresc…… Pina la urma daca nu ii convingem sa se mute aducem emigranti si le plateste statul, ce sa facem

  10. PAFI spune:

    Nu apare in studiul asta deloc influenta culturala/ traditia. Pentru Grecia, de exemplu, o buna parte a economiei este reprezentata de turism si din acest turism o parte insemnata o reprezinta pensiunile familiale, micile bussines-uri turistice. In agricultura o parte insemnata este reprezentata de mica ferma familiala. E normal ca o parte a tinerilor sa stea langa familie/ parinti, pentru ca asta e modelul de bussines. Asa s-a dezvoltat economia, e greu sa gasesti alt fel de locuri de munca. Apoi mai este ceva, sunt tari de proprietari, cu mentalitatea asta, unde mobilitatea profesionala e drastic limitata exact de calitatea de proprietar (in Romania, de exemplu). Nu e usor sa-ti abandonezi locuinta si sa te muti cu chirie intr-un alt oras, chiar daca ai posibilitatea unui serviciu mai bun. Traditia locuirii alaturi de familia extinsa exista si e puternica in tari ca Italia, Romania, Bulgaria samd dar nu exista in Olanda sau Suedia. E un fenomen social care nu are exclusiv explicatii economice, legaturile sunt mai complexe. O singura legatura directa vad acolo, intre nemultumirea celor care au dificultati in achitarea facturilor si starea economiei, dar si asta e modulata de perceptie (adica e foarte mare in Grecia si prin comparatie destul de mica in Romania, desi obiectiv vorbind diferentele nu au cum sa fie asa de mari).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Sandu


Dumitru Sandu

Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la m... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

@adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

de: Harald

la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

februarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)