vineri, martie 29, 2024

Ucraina între Occident şi Orient

Ucrainienii isi au originea in marele grup etnic cunoscut sub numele de slavii de est, care includeau pe ruşi, ucrainenii şi bieloruşi. Slavii estici erau aşezaţi de-a lungul râului Nipru unde este azi Ucraina. Ei s-au răspândit mai apoi spre nord, de-a lungul fluviului Volga, la răsărit de ceea ce este azi oraşul Moscova, ca şi spre vest, spre bazinele nordice ale râurilor Nistru şi Bug, unde sunt astăzi sudul Ucrainei şi Basarabiei. Aşezarea lor de-a lungul marilor fluvii est-europene le-a permis să controleze comerţul dintre zonele scandinave-baltice şi succesorii Imperiului Roman (în special Imperiul Bizantin şi coloniile greceşti de la Marea Neagră).

Cu nasterea nationalismului in secolul al XIX-lea, slavii de est au fost clasificati de lingvistii si etnologii perioadei sub următoarele  denumiri: Marii ruşi (Velikorossiya – ruşii), Micii ruşi (Малороссия, Maloruşi – ucrainenii) şi Bieloruşi ( byelaruskaya mova), cunoscuti si ca rutenii albi. Studiile etnografice din secolul al XIX-lea noteaza diferente lingvistice şi culturale dintre actualele grupuri etnice ale slavilor din est, fara insa a desena o granita clara între teritoriile ocupate de aceste grupuri.Identitatea ucraineana moderna apare dupa dispariţia Hatmanatului cazacilor zaporojeni în 1764, dupa ce caracterul multietnic şi multicultural a fost impus de Imperiul ţarist, ca reactie nationalista impotriva acestei acaparari imperiale. Apogeul influenţei ucrainene în interiorul imperiului ţarist a fost atinsă în perioada domniei împărătesei Elisabeta I-a (1741-1762 ), atunci când Alexei Razumovski (cunoscut si sub porecla de “imparatul noptii”), fiul unui cazac ucrainean,  s-a casatorit cu împarateasa. In respectiva perioada, o mare parte din guberniile imperiului erau administrate de kieveni.

Fostul teritoriu al hatmanatului cazacilor zaporojeni a fost inclus in provincia imperiala numita Noua Rusia (Novorossiya), care a fost ulterior colonizata cu populatii din tot teritoriul imperiului ţarist. Teritoriile ramase autonome (in special in vestul si nord-vestul provinciei) si in care nobilii ucrainenii aveau aceleaşi privilegii ca şi nobilii ruşii, au început să constituie o problema politica majora pentru împarateasa Ecaterina a II-a (cea Mare), din aceasta cauza ea lanseaza un proces de “rusificare” masiv , incercand sa camufleze acest proces prin sustinerea identitatii istorice comune create de Rusia Kieveană. Această identitate a tuturor ruşilor din grupul slavilor de est  a ajuns să înglobeze indentităţile naţionale ale ucrainenilor, bielorusilor şi ruşilor, cu polonezii bineinteles nu a mers de loc. Identitatea ucraineana a ramas captiva, desi au fost cel putin doua experimente de capatare a unei independente statale, ambele in preajma razboaielor mondiale si ambele extrem de nefericite pentru ucrainieni. Naţionalismul ucrainean reînvie odată cu apariţia statului independent ucrainean in 1991.

De ce Ucraina nu-şi poate permite o secesiune politică de Rusia?

Raspunsul nu este de loc complicat si nici un “premiu” European nu poate re-desena realitatile realitatile geostrategice ale regiunii. Majoritatea cartilor castigatoare se afla in mainile Rusiei si nimic din ceea ce pot face europenii nu poate genera o dinamica care sa contracareze aceste avantaje strategice pe care le are Rusia. Singura alternativa pentru ucrainienii care doresc o apartenenta Europeana in Afarea Rusiei este despartirea si implicit secesiunea teritoriala a Ucrainei. Pret enorm de greu de platit pentru majoritatea cetatenilor acestei tari.

Moscova este sustinuta in demersul ei de refacere a dominaţiei în fostele republici ale URSS de o populatie rusofona masiva in provinciile estice ale Ucrainei (vezi harta de mai jos).

Aproape toate avantajele economice pe care le-a avut Ucraina pe timpurile “imperiilor ruse” au fost anihilate cu grija in ultimul deceniu de catre geniul malefic al noului Ţar, Vladimir Putin, sa vedem cum:

  • Ucraina a reînnoit permisiunea de staţionare la Sevastopol a  flotei ruse din Marea Neagră până în 2042. Clar că presiunile politice ale Kremlinului au făcut-o să accepte păstrarea bazei navale ruse pe teritoriul său.
  • Micsorarea pana la minimul posibil a exporturilor de cereale din Ucraina spre Rusia. Daca pe timpul URSS cam 45-50% din granele Ucrainei ajungea in afara ei, astazi exporturile de cereale au atins minimul istoric de 13-15% din totalul cerealelor ucrainiene. Producţia internă de cereale a Rusiei acoperă integral  necesarul sau de consum şi îi permite să  faca si exporturi.
  • Continuitatea teritoriala a Rusiei spre Marea Neagră şi Marea Azov nu este in nici un pericol avand in vedere doua lucruri – primul si poate cel mai important – prezenta bazei navale ruse de la Sevastopol si al doilea este faptul ca Rusia isi exporta astazi si petrolul si celelalte marfuri  pe care le exporta din porturile de la Marea Neagra prin porturile de la Marea Baltică.
  • Rusia deposedează gradual Ucraina de principalele sale active industriale prin intermediul fuziunii sau  preluarii lor directe de catre firme rusesti. (Atentie Romania!)

De fapt Ucraina nu are nici un subiect cu care poate negocia cu Rusia, inclusiv conductele de transfer de gaz si petrol spre Europa. Rusia a aratat foarte lesne ca poate inchide robinetul fara sa se sinchiseasca de cat de friguroasa este iarna europeana. Pana la urma ucrainienii au fos siliti de europeni sa se conformeze cerintelor Rusiei.

Problemele Ucrainei sunt si mai mari astazi decat erau pe timpul administratiilor Ronald Reagan in Statele Unite. Orice analist serios intelege ca fara umbrela politica a Statelor Unite, Uniunea Europeana nu poate garanta nimic Ucrainei. Astea ar fi si cauzele:

  • Diminuarea sau chiar ruperea relatiilor economice cu Rusia ar activa automat mişcările secesioniste din Crimea şi Estul Ucrainei.  Rusia poate destabiliza foarte usor Ucraina prin iniţierea unor revolte în interiorul societatii ucrainene.
  • Americanii sprijina numai verbal (si asta destul de firav) intentia de  integrare a  Ucrainei in spatiul Uniunii Europene. Administratia Obama este interesata de colaborarea Rusiei in Orientul Mijlociu (Siria, Iran, etc.) si in America Latina, unde au aparut multe guverne de stanga ce colaboreaza foarte strans cu Rusia (Venezuela, Bolivia, Nicaragua, etc,.)
  • UE nu poate asigura securitatea internă a teritoriului ucrainean în faţa presiunilor economice ale  Rusiei si nici nu poate prezenta alternative fezabile economice si de securitate interna. Economia Ucrainei nu poate concura cu multinationalele europene, care in multe cazuri vor canibaliza (asa cum s-a intamplat la noi) industriile invechite care lucreaza astazi la limita subzistentei cu multe ajutoare de la stat.

Stiu ca analiza mea poate pare cinica, asta este insa adevarul care trebuie luat in consideratie.  Maine voi posta un nou articol legat de impactul pe care il pot avea  evenimentele din Ucraina asupra spatiului romanesc (inclusiv R. Moldova). Un singur lucru totusi am sa-l spun astazi: incidentele si demonstratiile din Ucraina faciliteaza trecerea Moldovei in Spatiul European. Rusii vor fi foarte ocupati acolo pentru a incerca sa obstructioneze ceea ce a inceput deja in spatiul romanesc – Dumnezeu si de aceasta data ii iubeste pe romani!

Nota: articolul este un rezumat al unei lucrari mai ample, pregatita de PGA (Politeia Geopolitical Analyses), mult prea “densa” pentru a fi publicata integral pe un site generalist.

Propun cititorului doua articole care se ocupa de formarea entitatii ucrainiene – Barbarii (14) – Apariţia statelor slave: Rusia (Rutenia) Kieveană – 1 si Barbarii (15) – Apariţia statelor slave: Rusia (Rutenia) Kieveană – 2.

Bibliografia, note si citate:

PGA (Politeia Geopolitical Analyses) – Ucraina:   Studiu de caz 1991 – 2013

Olena Viter, Rostislav Pavlenco, Mihailo Honchar,Ukraine: Post-Revolution Energy Policy and Relations with Russia (Russian Foreign Energy Policy),Ed.GMB Publishing Ltd ,Londra,2006.

Paul J. D’Anieri,Economic Interdependence in Ukrainian-Russian Relations, Ed.State University of New York Press, Albany,1999.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Noroc ca apucai sa vizitez site-urile indicate, ca altfel ma mancau degetele sa va intreb de varegi si Rusia kieveana.
    Totusi, pentru prima parte a articolului, pentru cineva care va savureaza articolele, trebuie mentionat ca atunci cand scrii despre originile cuiva (in speta ale unui popor), nu incepi cu secolul VII e.n. . Altfel, vor veni unii, ce au poposit putin mai la S-SV, cu 2 secolele mai inainte, si vor incepe din nou sa invoce teoria descalecatului, deoarece (n’asa?) tot nu era nimeni prin zona (Theophyle dixit /script).
    Apucaturile cazacilor de a „face excursii” pri Europa, si in mod special prin Imperiul otoman, isi au originile in genele scito-pontice, si mai putin in valurile barbare de dupa sec. VII.Si da, pana la inceputul de sec. XX ucrainienii au fost o reala problema pentru Imperiul rus (vorbind numai de rascoala lui Pugaciov, Taras Bulba sau a lui Stenka Razim).
    In rest, apreciez ca inca cineva ne spune frans in fata ca nu poti sa promiti vorbe, fara acoperiri americane, iar americanii au interese clare aici. Creatii strategico militare artificiale gen Belarus sau Slovacia vor trebui intr-un fel sau in altul sa isi dovedeasca rentabilitatea … .

  2. Ucraina e un terioriu imens. Ce sansa am fi avut noi, deci spatiul European, sa ne recuperam ceva din Bucovina de Nord dupa dezmembrarea URSS?

    • ZERO, indiferent cine ar fi condus Romania. Romania a semnat tratatul de buna vecinatate cu Ucraina pe vremea presedintelui Constantinescu. Si subiectul modificarii frontierelor a fost inchis pentru totdeauna. De altminteri, „recuperarea nordului Bucovinei” este o chestiune nerealista. La recensamantul austro-ungar din 1880, populatia romaneasca insuma o treime din intreaga populatie a Bucovinei (pe vremea aceea district austriac). Ucrainienii formau majoritate relativa cu peste 40%. Norocul romanimii la 1918-1919 a fost faptul ca minoritatile din Bucovina (cea poloneza, germana si evreiasca) au dorit alipirea Bucovinei de Regatul Romaniei. Din pacate, nordul Bucovinei nu mai este romanesc demult.

      • Populatia maghiara in regatu ungar (dupa Lendvai) a oscilat in general intre 12 – 24 % (dupa invazia tatara de la 1241, cu un maxim dupa Passarowitz – si practic reintrarea Ungariei in limitele vechi). In pactul dualist k.u.k. a atins si 41 % avand in vedere Croatia, Ucraina Subcarpatica si Slovacia .
        Populatia de etnie romana din zona Ucrainei este reprezentativa, dar nu majoritara, intr-o zona de melange, in care nimeni nu este majoritar, intr-o zona speculata administrativ in istorie (in ultimii 600 ani, nu cred ca 150 ani consecutivi, a existat o „granita fixa”), denumirea insasi si forma, variind de la un veac, la altul.
        Norocul romanilor la 1920 a fost si german, si polonez si evreiesc (mai ales), dar si anglo – franco – american, atunci cand evreii au sustinut Romania in defavoarea Ungariei .

      • @nicolai – paragraful despre Ungaria nu are nicio legatura cu Bucovina. Bucovina a fost intodeauna parte consituenta a Austriei, inainte si dupa partajul austro-ungar de la 1866 care a avut ca efect disolutia Imperiului Habsburgic si crearea Dublei Monarhii Austro-Ungare.

        Bucovina a fost pe rand district militar, ducat, parte din Regatul Galitiei si Londomeriei si apoi provincie imperiala pana la finele primului razboi mondial. Toate etniile din fosta Austro-Ungaria s-au bucurat de suportul franco-britanic-american la St. Germain si Trianon.

  3. Seara buna domnule Theophyle .
    – Sa ne imaginam o Ucraina care e in faza de intrare in UE . Privind inapoi catre istoria noastra din 2004 (cind se stabileste sa intre RO in UE in 2007 )
    Umila mea parere , ar devenii imediat noua piata a revarsarii de miliarde de euro prin banci straine si a creditelor fara masura acordate tuturor . Adica o imediata crestere de PIB sau „economia duduie” cum a fost si la noi dar exclusiv prin importuri de bunuri si servicii . Ma indoiesc ca UE pricepe ceva din discrepantele enorme economice , sociale , de gindire intre est si vest si ca atare, nu are absolut nici o strategie economica care sa fie si in avantajul Ucrainei .
    Iar iarna nu e ca vara :) si UE nu poate alimenta cu gaz ieftin o populatie atit de numeroasa , diversa , atit de legata istoric si sentimental cu mama Rusia .
    Personal cred ca Putin stie ce face . Ideologic a fost crescut si indoctrinat in perioada „razboiului rece”. Inutil a astepta de la el o masura care sa aduca vestul direct la granita cu Rusia . In mintea lui si a strategilor rusi , o baterie de rachete NATO cu raza medie de actiune amplasate in Ucraina , e cel mai mare pericol pentru Rusia si ca atare vor face tot ce pot pentru a impiedica o iesire din sfera de influenta a Ucrainei . Vor da gaz ieftin , vor pompa bani clasei politice corupte , vor cumpara acele activitati productive rentabile care sa transforme Ucraina in un vasal fidel si pentru zeci de ani .
    – Cit priveste Moldova , multa apa va mai curge pe Prut pina vor intra in UE . Si mai multa pe Nistru pina cineva va decide cum se rezolva pacific problema cu Transnistria .

    • Buna dle Stefan,

      Asa cum am mentionat:
      1 – Sansele Ucrainei in UE sunt extrem de mici si nici nu sunt in interesul lor ca stat unitar. Ei pot intra in UE numa daca o sa existe o secesiune teritoriala, lucru care nu mi se pare plauzibil.
      2- Este clar de ce partea Europeana (vestica) doresc in Europa, oamenii aia traiesc in mizerie. Vezi harta salariilor – regiunile rusofone castiga aproape de 2 ori mai multi bani:

      http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2013/12/UCR-1.jpg

      3. Cu R.Moldova povestea este diferita. Aici americani joaca bine – vezi astazi la Chisinau ce o sa declare Kerry. Au facut deja imparteala. Moldova a scapat, Ucraina – nu. Parerea mea ca si cu Georgia rusii vor ajunge la o intelegere.

      • Vor ajunge la o intelegere ? Sau vor avea certitudinea ca … ani buni de acum incolo „nu va conta ce culoare are pisica, daca ea va manca soareci”?

  4. Cu multumiri pentru „luminatia” pe care ne-ati oferit-o asupra acestui subiect, indraznesc o intrebare: in Ucraina nu mai sunt stationate rachete rusesti sau am ramas eu in urma cu evenimentele?

    • Cu placere :)
      Nu sunt rachete sol-sol dar sunt radare si rachete sol aer (de obicei defensive). Prezenta masiva este la baza maritima din Sevastopol acolo este si cartierul general al flotei ruse din Marea Neagra. Prezenta cu potential ofensiv exista numai pe teritoriul Transnistriei. Nu sunt cunoscute efectivele.

    • Multumesc :)

      nici o problem am sa le trimit dupa publicarea lor in print (probabil la mijlocul lui ianuarie) cunosteti procedura impusa. Gasesc eu mailul dumneavoastra si o sa trimit in format PDF

  5. Excelent articol. Ma surprinde faptul ca este pentru primul articol care subliniaza oportunitatea fantastica pe care o ofera Romaniei si Moldovei situatia din Ucraina. Pentru Rusia pierderea Ucrainei este ceva de neconceput, si este de asteptat sa concentreze resurse extraordinare pentru a impiedica acest lucru. In plus, asa cum se desfasoara jocurile la acest nivel, vor trebui sa ofere ceva in schimb. Iar acel ceva poate fi Moldova. Trebuie doar ca noi sa stim sa gestionam acest moment, asa cum am stiut s-o facem in 1859, 1877 si 1918.
    Sunt voci care spun ca s-a pierdut o mare oportunitate pentru unire in 90. Personal cred ca sitatia de acum e mult mai favorabila. Unirea s-ar fi putut realiza atunci, dar am fi fost pe muchie de cutit, pentru ca e greu de crezut ca s-ar fi putut evita razboiul din Transnistria. Fara sustinere externa, cu o sitatie economica dezastruoasa, nu mai vorbim de cea militara, Romania ar fi fost la un pas de „iugoslavizare”. Sa nu uitam de problemele din Transilvania din acea perioada, care in contextul unui eventual razboi ar fi avut o cu totul alta amploare. Acum situatia e cu totul alta, Romania este in NATO, in UE, bine vazuta de catre americani, cu o crestere economica (firava, dar este). In plus exista un precedent in reunificarea Germaniei.

    PS: Cat despre problema Bucovinei de Nord si Sudul Basarabiei, zero sanse (chiar si fara mult hulitele tratate). Revizuirea granitelor in Europa este tabu, o cutie a Pandorei pe care nimeni nu doreste s-o deschida, consecintele ar fi pur si simplu devastatoare.

  6. Daca acceptam ca drumul spre superputere al Chinei si spre mare putere al altor puteri emergente nu mai poate fi oprit de nimeni, directia noastra, a europenilor, nu poate fi alta decat drumul pe Satele Unite ale Europei, dupa modelul SUA. In aceasta perspectiva, nu vad ce ne-ar determina acum sa ne preocupe ideea reconstituirii Romaniei Mari, cu costurile implicite inevitabile si insuportaile in conditiile de azi.
    Mie imi ajung oile mele, nu mai vreau altele!
    D-aia la vremea respectiva l-am ajutat pe (atunci) bunul meu prieten, D. Ceausu, negociatorul tratatului cu Ucraina, sa-si reprime pornirile spre autovictimizare in fata istoriei si sa mearga inainte spre definitivarea textului Tratatului. De importanta primordiala era sa nu ne punem singuri obstacole pe drumul spre Europa.

  7. Bun si interesant articolul. Felicitari !
    O observatie: byelaruskaya mova ((беларуская мова) inseamna „limba belarusa”. Populatia e formata din bielorusi (беларусы / biełarusy). .

  8. Problema importantă aici nu mi se pare situația Ucrainei, ci a Rusiei.

    Aproximativ la fel ca în 1980, Rusia e azi pe cai mari. Îi merge relativ bine, Putin vede lucrurile tot în termenii Războiului Rece și fostele sale contacte din Germania l-au ajutat în mod remarcabil să finanțeze Rusia de azi din banii Germaniei. Îl putem menționa deschis pe Gerhard Schroeder aici, însă probabil pentru fiecare nume deconspirat mai există încă 50 nedeconspirate.

    Însă lucrurile nu vor merge așa la nesfârșit, generația lor trece. Legăturile create de STASI în SPD în anii ’80 nu se mai pot crea în niciun caz în ziua de azi, pentru a perpetua actuala stare de lucruri încă o generație. Iar aderarea Ucrainei la UE rămâne o opțiune și peste 10 ani.

  9. Ucraina,ca si Belarus dealtfel,va ramane zona neutra-tampon intre Europa civilizata si Rusia.atat.
    marea problema a Rusiei va fi chestiunea tarilor baltice,lipite de granita lor.
    dar de ceea ce ii e frica nu scapa,si anume valul de progres si civilizatie care il vor aduce tinerii scoliti si care vor progres nu inchistare in valorile si dumele lui petru „cel mare”.
    ca si la noi dealtfel,pana nu dispare generatia lui iliescu-nastase si putin-ianukovici nu va exista liniste in zona asta.

    • noile generatii sunt mult mai periculoase, mai lacome si mai agresive, asa ca dupa disparitia celor batrani va incepe dezastrul final.

  10. Un articol interesant despre istoria Ucrainei …

    de fapt este greu sa vorbim despre o istoriei a Ucrainei alfel

    decat in contextul Marelui Ducat al Lituaniei, Reg. Poloniei,
    Imp. Austriei si bineinteles cel al Rusiei!

    De fapt istoria Rusiei incepe la Kiev in Sec. VIII cand varegii,
    vikingi originari din Suedia organizeaza un cnezat Rus …
    de fapt un imperiu care alege crestinismul ortodox in
    favoarea celui catolic, distruge Imperiul Kazar si se napustete
    asupra Bizantului sub Sviatoslav ajungand sub zidurile
    Constantinopolului unde cu greu este invins. Insa toti acesti
    conducatori rusi erau de fapt varegi!
    Asa a inceput istoria Marelui Rus … caci alfel inainte de venirea
    varegilor nu erau decat niste triburi pribege fara nici un capatai!
    Cuvantul „Rus” este de origine scandinava!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro