vineri, aprilie 19, 2024

Vântul schimbarii nu pare să bată in Ungaria

Pe 8 aprilie, Viktor Orbán încearcă să obțină încă un mandat de prim-ministru pentru a-și continua ambițiile iliberale și politicile anti-migraționiste din ce în ce mai îndrăznețe. Deși sondajele arată o victorie a partidului lui Orbán, Fidesz, există dubii referitoare la posibilitatea partidului de a obține două treimi din voturi (echivalentul a 100 de locuri în Parlament). Campania electorală a fost destul de tensionată, cu acuzații de spionaj, dezinformare, scurgeri de informații și scandaluri de corupție, iar toate aceste elemente au dus la o agresivitate și ambiție mai mari în discursurile actualului premier. Mizele sunt destul de mari, de la interesele personale ale membrilor de partid de a rămâne la putere pentru a scăpa de condamnarea lor penală, la politica externă a Ungariei în relațiile cu Uniunea Europeană.

Problemele actuale cu care (nu) se confruntă Ungaria

Campania electorală a început pe 17 februarie și va continua până în ziua alegerilor. Caracterizată în principal prin reducerea spațiului pentru o dezbatere informată, campania electorală a partidului de la guvernare, Fidesz, are ca temă aproape exclusivă migrația și interferenta actorilor europeni și transnaționali în Ungaria. Orbán nu se sfiește de eticheta de populist, ba chiar a îmbrățișat-o public, cu mândrie, de nenumărate ori. Pe 7 martie, cu o lună înainte de alegeri, campania electorală s-s suprapus cu o neașteptată distribuire a resurselor administrative, acordarea de vouchere de 10 000 HUF (echivalentul a 33 EUR) pentru pensionari și reducerea facturilor la utilități cu până la 12 000 HUF (38 EUR). Opoziția a considerat măsura abuzivă, însă guvernul a justificat propunerea pe baza unei ierni geroase și a performanței economice a țării.

Prin retorica anti-imigrație pe care o duce de câțiva ani, Orbán pozează în garantul identității maghiare și a Ungariei și Europei creștine. Dacă Donald Trump visează la un zid care să păstreze imigranții mexicanii în afara teritoriilor Statelor Unite, Orbán chiar a ridicat un gard de sârmă ghimpată menit să țină la distanță refugiații. Fanul teoriei ciocnirii civilizațiilor, discursurile sale anti-imigrație sunt pline de propagandă anti-UE și dezinformare, enunțând că Europa s-ar afla sub invazie sau că Bruxelles-ul dorește înlocuirea valorilor și a populației europene cu refugiați.

Pe lângă ONU, UE, Berlin, Paris, Bruxelles, ținta criticilor liderului Fidesz a fost și George Soros, filantrop și om de afaceri american născut la Budapesta. Fidesz-ul a fost acuzat de nenumărate ori de organizații internaționale și societatea civilă de promovarea unui discurs antisemit și instigator de ură. De curând, un deputat Fidesz a considerat amuzantă, deși în realitate scandaloasă, postarea pe Facebook a unei poze cu un porc înjunghiat și ars pe care scria „Ő volt a soros!”, un joc de cuvinte care s-ar putea traduce fie ca “era următorul la rând”, sau “era Soros”. Deputatul a comentat poza spunând “un porc în minus” la care a adăugat un smiley emoji, însă publicul din mediul virtual l-a taxat aspru pe politician.

Campania anti-Soros face parte din așa-zisele “consultări naționale” prin care Fidesz-ul a încercat să vândă ungurilor câteva conspirații. Prima consultare lansată în 2015 viza migrația și terorismul, a doua s-a intitulat “Să oprim Bruxelles-ul”, iar în 2017 campania anti-Soros purta mesajul “Nu-l lăsați pe Soros să râdă la urmă”. Fidesz-ul îl acuză pe Soros de aducerea a un milion de refugiați pe an în Europa pentru care europenii vor plăti mii de euro de refugiat. Tot din planul anti-Soros se înscrie și un pachet de legi care presupune taxe ridicate pentru ONG-uri care susțin “migrația ilegală”, interdicții de călătorie pentru cetățeni maghiari și străini care ar susține “migrația ilegală”, înregistrarea și prezentarea frecventă a unor rapoarte de activitate pentru organizațiile care promovează “migrația ilegală”. Pe lângă minciuna evidentă, propagandistică, mesajele au contribuit la crearea unui climat politic toxic și la instigarea urii și divizării în societate, multe din panourile cu chipul lui Soros fiind vandalizate cu mesaje antisemite. Eficientă sau nu, campania anti-Soros a costat guvernul (și implicit contribuabilii) 40 milioane de euro în 2017, potrivit cifrelor avansate de Átlátszó.hu, principalul site de jurnalism de investigație din Ungaria.

Orbán duce o retorică similară și când vine vorba de minorități: referindu-se la integrarea socială a romilor, a declarat că nu trebuie să le fie acordată posibilitatea de a alege criminalitatea ca stil de viață. János Lázár, șeful de cabinet al lui Victor Orbán susține aceeași idee că migranții nu pot fi integrați, dând exemplul romilor, prezenți pe teritoriul Ungariei de peste 600 ani: “integrarea Romilor în societate este un basm”.

Cine mai participă în alegerile de pe 8 aprilie

Atât migrația, care este tema centrală a campaniei electorale, dar și campania “Stop Soros” s-au dezvoltat în lipsa unei opoziții unite și puternice. Există 5 partide care candidează împotriva lui Fidesz, însă la ultimele alegeri doar 2 dintre acestea au reușit să obțină peste 20 de locuri în Parlament.

Cel mai puternic partid de opoziție, Partidul Socialist Ungar (MSZP) a făcut coaliție cu un partid nou fondat în 2013, Dialog pentru Ungaria. Pe lângă ideologia de stânga, alianța a fost dorită din motive lesne de înțeles pentru ambele tabere. Pe de o parte, partidul socialist a pierdut foarte mulți alegători după protestele din 2006 cauzate de o înregistrare audio care a confirmat că partidul a mințit pentru a câștiga alegerile, dar și din cauza crizei economice din 2008, astfel că o alianță cu un partid nou de centru-stânga ar spori șansele atragerii altor tipuri de electorat, mai ales că partidul e condus de un tânăr politolog cercetător. De cealaltă parte, Dialog pentru Ungaria este conștient că nu poate obține pragul minim de unul singur, așa că pot avea mai multe șanse dacă sunt ajutați de un partid cu tradiție.

Partidul de extremă dreapta Jobbik este un partid naționalist radical creștin ce a fost fondat cu scopul principal de a proteja interesele și valorile Ungariei. Ulterior, a renunțat la unele elemente controversate din discurs și s-a poziționat mai degrabă ca un partid conservator și vrea să se plaseze în opoziție, deși retorica sa pe tema migrației sau minorităților nu este mult diferită de cea a Fidesz. Reputația partidului a fost afectată de un scandal legat de campania sa de finanțare, biroul național de investigații acuzând Jobbik de susținere financiară ilegală. Amenda primită de partid depășește bugetul partidului și a afectat serios campania sa electorală și publicitatea. Investigația a fost contestată de liderul partidului Jobbik, Gábor Vona, invocând legăturile președintelui biroului național cu partidul Fidesz.

În opoziție se află și 3 partide care nu au reușit să obțină mai mult de 5 locuri la alegerile din 2014: partidul LMP – “Politica poate fi altfel”, un partid liberal ecologist condus de o femeie economist și politician cu doctorat în relații internaționale, Bernadett Szél; partidul DK – “Coaliția democrată”, un partid liberal socialist desprins din partidul socialist ungar MSZP, condus de Ferenc Gyurcsány, fost prim-ministru al Ungariei și om de afaceri și Együtt – “Împreună”, un partid liberal socialist inițial conceput ca o coaliție de stânga pentru alegerile din 2014 pentru a contrasta guvernul lui Viktor Orbán. Liderul său este Viktor Szigetvári, politolog și manager de campanie.

Singura șansă prin care opoziția ar putea învinge Fidesz sau măcar l-ar putea împiedica din a obține o majoritate confortabilă în Parlament ar fi printr-o coaliție unitară și puternică și promovarea unui singur candidat principal ca imagine a coaliției. Deși au fost făcute eforturi în acest sens și discursurile opoziției s-au coagulat pe principalele teme pentru a transmite mesaje comune, o alianță puternică de opoziție nu s-a putut realiza în timp util pentru a convinge procentajul foarte ridicat de alegători indeciși ce sunt declarați împotriva lui Fidesz.

O nouă lege electorală

La sfârșitul anului 2012 Parlamentul de la Budapesta adopta o controversată lege privind procedura electorală care ar fi fost “croită”, potrivit opozanților, pentru realegerea lui Victor Orbán în 2014. Legea a fost trimisă de președintele János Áder spre control la Curtea Constituțională, după refuzul său de a o semna. Aceasta a invalidat o parte din lege, constatând că Parlamentul și-a depășit competențele legislative, anulând totodată unul dintre articolele cele mai controversate care îi obliga pe ungurii cu drept de vot să se înscrie pe o listă cu cel târziu 15 zile înainte de scrutin. Dacă înainte de 2012 un simplu document de rezident era suficient pentru a vota, opozanții legii au susținut că această măsură viza în special alegătorii indeciși, mulți dintre ei dezamăgiți de Orbán, care ar fi renunțat într-un final să mai meargă la vot.

Parlamentul de la Budapesta este ales printr-un sistem electoral mixt, însemnând că din cei 199 deputați din Parlament, 106 sunt aleși prin vot uninominal direct (vot direct pentru o persoană anume) iar 93 pe baza votului pe liste (vot pentru întreaga listă a unui partid). Metoda de distribuire a locurilor în Parlament tinde să favorizeze coalițiile și partidele mari în detrimentul celor mici, deoarece partidele politice care depășesc pragul de 5% (10% pentru listele unei coaliții de două partide și 15% pentru listele unei coaliții de mai mult de 2 partide) primesc, la finalul calculelor, voturi în plus. Fiecare partid câștigător primește voturi în plus pentru fiecare candidat al său care a obținut voturi individuale, dar nu a reușit să obțină un loc în parlament (deoarece era prea jos pe listă), dar și pentru fiecare candidat care a primit mai multe voturi decât necesarul pentru a obține un mandat.

Noua lege a făcut ca alegerile să aibă loc în circumscripții electorale, pe când sistemul anterior presupunea un al doilea tur de scrutin în cazul în care niciun candidat nu reușea să obțină majoritate absolută. Sistemul permitea astfel opoziției să își retragă candidații în favoarea candidatului opoziției cu cea mai mare șansă de câștig. Noua lege electorală îngreunează așadar formarea alianțelor în opoziție și presupune totodată o opoziție fragmentată.

Cum să obții o “super majoritate” în Parlament

Prin urmare, principalul favorit rămâne tot Viktor Orbán, toate sondajele indicând faptul că partidul său va primi peste 50% din voturi, în timp ce restul partidelor din opoziție nu vor reuși să obțină individual nici măcar 20%. Cu toate acestea, există voci chiar din interiorul partidului Fidesz care se tem că partidul nu va reuși să obțină super majoritatea, adică majoritatea de două treimi din parlament, cea care le-a oferit un avantaj considerabil alianței Fidesz-KDNP în 2010 și 2014. Super majoritatea parlamentară i-a permis lui Orbán în cele două mandate să înscrie multe victorii mari, precum adoptarea unei noi constituții, schimbarea legii electorale și să propună amendamente controversate la legea educației superioare și legea taxei pe internet.

Pentru a-și asigura victoria cu o majoritate confortabilă pentru a-și duce la îndeplinire viziunile, Fidesz mizează pe doi factori ce i-au asigurat victoria în 2014.

În primul rând, voturile de la “vecinul apropiat” – noua lege electorală a introdus acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din diaspora (în special din România și Serbia, dar și din Slovacia și Ucraina), deși mulții dintre aceștia nu au locuit vreodată în Ungaria. Pentru alegerile din 8 aprilie, mai bine de 378,000 persoane neînregistrate în Ungaria vor putea vota. În 2014 acest sistem a dat Fidesz-ului încă un mandat care a asigurat majoritatea de două treimi din parlament și se vehiculează ca la alegerile din 8 aprilie va da două mandate. Sistemul este foarte criticat de opoziție, în special pentru că partidele din opoziție nu au o foarte mare prezență și vizibilitate în regiunile apropiate Ungariei așa cum are Fidesz-ul, susținut și de partide naționale de minorități maghiare din diaspora care îi fac campanie. De asemenea, înscrierea maghiarilor de peste hotarele Ungariei la vot este valabilă timp de 10 ani și sistemul nu dispune de controale periodice cu privire la informațiile declarate la momentul înscrierii, ceea ce îl face susceptibil de fraudă. În aceeași logică se pot înscrie și măsurile guvernului de la Budapesta de a acorda constant cetățenia maghiară pe teritoriul României și Ucrainei tuturor persoanelor care dovedesc că familia lor a locuit pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar. În această campanie, Orbán mizează pe sentimente de înstrăinare, dor de țară pentru a convinge electoratul din diasporă, promite să lupte împotriva emigrării și susține autonomia comunităților maghiare din alte țări.

Un alt factor important a fost redistribuirea voturilor parțiale. Orbán a profitat din plin de reforma sa electorală și a reușit să obțină în 2014 o super majoritate deși obținuse doar 47% din voturi. Dar obținerea de voturi în plus pentru toți candidații lui Fidesz care au luat mai multe voturi individuale decât necesarul pentru a câștiga un mandat i-au oferit un surplus disproporționat de voturi. Iar acest principiu îi va fi de folos și pe 8 aprilie, datorită vizibilității ridicate pe care o are partidul atât în țară, cât și în diasporă.

La toate acestea se adaugă alte elemente caracteristice rețetei de succes a lui Orbán, în special propaganda prin panouri publicitare pe stradă și dominarea mass-media. Încă din 2010, Orbán a început restructurarea peisajului mediatic în favoarea alianței Fidesz-KDNP. Câțiva pași importanți au fost limitarea sau, mai bine spus, acapararea pieței de tipărire și închiderea principalului jurnal de opoziție, Népszabadság, deținerea și controlul a mai multor publicații de către baroni locali precum Lőrinc Mészáros, prieten apropiat al lui Victor Orbán. Potrivit lui Átlátszó.hu, 59% din mass-media s-ar afla în mâinile oamenilor de afaceri care au legături strânse cu Fidesz.

Relațiile viitoare al Ungariei cu UE, neschimbate

Într-un interviu din 2015, Orbán se declara anti-UE și anti-NATO pentru că “sunt departe de a fi perfecte”, însă de atunci nu a contribuit cu nimic constructiv la reformarea lor. Simpatizantul lui Putin, departe de a fi fanul lui Merkel, Orbán propune în Ungaria construirea unei alternative la democrațiile liberale din UE: o democrație iliberală.  Termenul este propus în anii 90 de Fareed Zakaria și definește un regim hibrid, cu alegeri libere, dar care nu asigură o societate liberă, „o democrație fără liberalism constituțional care produce regimuri centralizate, eroziunea libertății, competiție etnică, conflict și război.“ (1997, ‘The Rise of Illiberal Democracy’). Pe scurt, Orbán vrea să beneficieze de câte puțin din cele două lumi: să păstreze beneficiile oferte de piața liberă, dar să renunțe în același timp la valorile democratice mult promovate și lăudate în UE.

În tot acest timp, UE a tras numeroase semnale de alarmă referitoare la practicile Ungariei ce violează drepturi fundamentale și la abordarea acesteia vădit declarată împotriva UE, deși este stat membru încă din 2004. Pe lângă propaganda exercitată de guvern, instigare la ură, limitarea și controlul mass-media, restrângerea spațiului de acțiune pentru societatea civilă, Ungaria nu stă bine nici la capitolul corupție. În ultimul raport “Corruption perception index” al Transparency International, Ungaria este percepută mai coruptă decât Muntenegru. Directorul Transparency International Europe, Carl Dolan, sublinia într-un interviu pentru Reuters că “e ironic faptul că UE nu lasă Muntenegru să devină membru deoarece este o țară coruptă, însă UE are state membre precum Ungaria”. Între timp, Ungaria se bucură de prestigiul de a fi stat membru, de finanțări europene și ia parte la deciziile care guvernează întreaga uniune.

Relația UE-Ungaria a devenit din ce în ce mai tensionată începând cu 2015, în 2016 Comisia Europeană notează în “Raportul anual privind monitorizarea punerii in aplicare a dreptului UE” un număr record de 57 de proceduri de infringement (încălcare a dreptului european) în Ungaria. De asemenea, în februarie 2018 Oficiul european anti-fraudă a deschis o anchetă privind o posibilă fraudă cu fonduri europene și conflicte de interese în cazul a 35 proiecte acordate unei companii specializate în tehnologie de iluminat stradal, co-deținută de ginerele lui Orbán. UE a amenințat Ungaria de multe ori cu activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, însă, cel puțin în cazul Poloniei, gestul a fost văzut ca unul simbolic, nicidecum “nuclear”, pentru că este nevoie de vot în unanimitate la masa Consiliului, iar Ungaria va găsi mereu cel puțin un aliat în Polonia. UE este obișnuită să gestioneze criză după criză, însă rezolvarea “crizei statului de drept” pare să stagneze de ceva timp până în momentul în care instituțiile găsesc instrumentele legale potrivite de acțiune. UE a apărut de multe ori incapabilă să rezolve aceasta criză, fie din lipsă de dorință politică a liderilor europeni de a proteja valorile fundamentale ale UE, fie din dezacord instituțional, fiecare instituție părând să aibă propria soluție. Lipsa de acțiune însă nu face altceva decât să încurajeze populiștii. Parlamentul european a propus în 2016 un instrument de monitorizare a democratiei, statului de drept si drepturilor fundamentale în toate statele membre, cu indicatori de “supraveghere” și recomandări anuale, însă Comisia Europeană a respins propunerea pe motiv că acest mecanism ar fi doar o dublare a instrumentelor deja existente. În fapt, șefii de stat și guvern nu vor accepta oricum în Consiliu un astfel de clasament între statele membre.

Comisia Europeană a anunțat de curând intenția de a prezenta în octombrie 2018 o inițiativă de întărire și protejare a statului de drept în Uniunea Europeană, precum și câteva modificări instituționale. O soluție vehiculată este legarea fondurilor europene de protejarea statului de drept, prin intermediul Semestrului european. Deși Semestrul european este în principal un instrument ce asigură convergența și stabilitatea politicilor economice în UE, se dorește și monitorizarea justiției în statele membre prin acest mecanism. În practică, în cadrul Semestrului european, fiecare țară primește recomandări în domeniul economic. Sistemul nou propus va veni și cu recomandări în domeniul justiției și va transforma recomandările în obligații. Nerespectarea acestor recomandări va duce la suspendarea fondurilor structurale. Polonia, Ungaria, Slovacia, România sunt cu siguranță vizate de contribuitorii neți la bugetul Uniunii europene prin acest mecanism.

Ungaria este tot mai departe de UE

În stadiul actual, Ungaria nu se va îndepărta de partenerul ei populist stabil din grupul Vișegrad, Cehia, și va continua să rupă relațiile cu UE, menținându-le doar la nivelul la care Ungaria obține beneficii de pe urma statului de membru UE. Calea urmată de Ungaria cu un nou mandat al lui Orbán va duce la implementarea tot mai adâncă a unei democrații iliberale și va semăna tot mai mult cu modelul promovat de Rusia și Turcia, cu restricționarea libertății presei, cu alterarea principiilor democratice, fără opțiuni electorale și eliminarea tuturor ONG-urilor cu finanțări străine. Încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale vor determina UE să sporească eforturile de respectare a valorilor fundamentale ale Uniunii, iar aceste inițiative noi se vor transforma în criterii de respectat de către statele din Europa de Est (inclusiv cele care nu fac parte din grupul Vișegrad, precum România sau Bulgaria) care doresc să absoarbă cât mai multe fonduri structurale.

Tendințele populiste ale țării sunt suficient de ridicate cât să asigure victoria partidului Fidesz, cu 65% din cetățenii sprijinind partide sau mișcări anti-sistem. Rămâne de văzut dacă Viktor Orbán va reuși să obțină super majoritatea pentru a-și pune în aplicare grandiosul plan de a forma o alianță globală anti-migraționistă. Cu toate acestea, speranța încă atârnă în buletinele de vot ale cetățenilor indeciși, care nu sunt mulțumiți de oferta politică prea puțin dezvoltată și preferă să absenteze. Iar aceștia par să reprezinte un procentaj destul de mare din populația Ungariei, dat fiind că 67% din participanții la un sondaj realizat de Pew Research Center au o părere bună despre UE.

Mihaela Popa și Tana Foarfă

Articol aparut pe site-ul Europuls

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Nu stiu de ce se mira unii cand observa actuala situatie din Ungaria sau din est, in general. Nimeni, nici un mare lider din vest, nu a incercat macar sa anticipeze ce va urma dupa criza migrantilor. Reactiile esticilor sunt oarecum normale in fata fenomenului migrantilor, pentru ca nu sunt obisnuiti cu „sclavi” adusi din Africa sau tari arabe ca sa faca munca de jos, asa cum s-a intamplat in statele vestice. Francezii sau belgienii sunt obisnuiti de zeci de ani cu astfel de oameni adusi din statele africane mai sarace, oameni pe care i-au ignorat cu succes iar astazi traiesc in cartiere unde nici politia n-are curaj sa intre si mai comit si atentate impotriva celor care i-au ajutat, de fapt. Da, o societate se poate schimba radical atunci cand mase mari de oameni provenind din alte culturi (arabi, turci, chinezi, etc) iau cu asalt acea societate. Practic, asta este problema UNgariei iar Orban n-a facut decat sa se foloseasca de criza migrantilor pentru a zgudui un pic UE si politicile sale. Nu cred ca-i asa de rau in fond si mai cred ca Ungaria n-are nici un interes sa iasa din UE sau sa ignore imensele avantaje oferite de UE.

  2. Am tranzitat anul trecut prin Budapesta si am vazut panouri despre Soros mai peste tot, inclusiv pe drumul spre aeroport. L-am intrebat pe taximetrist ce scrie pe el si a refuzat sa-mi traduca, dar a spuns cu nu de bine.
    Realitatea este ca Soros ii serveste lui Orban o minge la fileu. Ma mir ca membrii elitei din Romania educati la scolile lui Soros, unii scriind si pe acest portal, nu sunt intrigati de intreventia cazona a zeului lor in politica interna a unei tari democratice.
    Nu ma refer Ungaria, ci la UK.
    Alaturi de Lloyd Craig Blankfein (CEO de la Goldman Sachs) Soros finanteaza campania anti-Brexit in UK. Nu este destul ca Obama a facut mult rau cauzei Stay incercand sa le spuna britanicilor ca este mai bine in UE, ceea ce i-a enervat la culme pe cei nedecisi, iar apoi Trump ii sfatuieste pe britanici sa iasa din acest club, pe care-l vrea distrus, ca vin si acesti doi magnati care trebuie neaparat sa le spuna britanicilor ce este mai bine pentru ei si cum sa voteze. Din cate stiu nici unul nu (mai) este cetatean britanic, iar Soros a facut anterior acesti tari foarte mult rau si asta dupa ce UK i-a oferit azil si educatie gratuita. Soros a intrevenit si in ultimile alegeri din Franta.
    Daca open society s-ar rezuma la promovarea unei societati deschise fara a avea ca tel, in subsidiar, si disolutia statelor nationale totul ar fi kosher. Din pacate lucrurile nu stau asa si asta da apa la moara celor mai primitive forte politice din Europa, UKIP, National Front, Fidesz, PSD, etc.
    Stiu ca acest comentariu va trezi reactii violente din partea neo-liberalior de ocazie si a partizanilor same-sex marriage (vezi numeroasele articole pe aceasta ultima tema publicate pe Contributors) dar este cazul ca din cand in cand sa li se spuna in fata ca zeul la care se inchina este doar un Baal.

    • @Cinicul – fie și Baal, dar e totuși un zeu plin de bani. O samă de oameni mănâncă și ei o pâine mai albă, să nu fim invidioși :)

    • Ma tem ca nu vei considera „reactie violenta” daca spun ca bati cimpii cu afirmatia „Trump ii sfatuieste pe britanici sa iasa din acest club, pe care-l vrea distrus”, caci accentuez „bati cimpii” cu gratie de elefant printre politi, pardon, printre portelanuri.
      Referitor la Soros, poate fi cum zici tu.

      • Din cand in cand mai scrieti si un comentariu bazat pe fapte, cifre, citate, etc si nu doar vorbe goale. In plus oamenii civilizati recunosc cand nu au dreptate, iar unii isi cer chiar scuze.

        Iata cateve citate dintr-un prieten al EU:
        <<Mr Trump said the European Union was "not cracked up to what it's supposed to be"
        "'Brexit is a good thing"
        "They don't want people coming from all over the world into Britain, they don't know anything about these people."
        "So, a lot of countries, and I won't be particular, but I will tell you the European Union – brutal," "They've been brutal to us."
        EU "banded together in order to beat the United States in trade.".

  3. Am o rugaminte, doamnelor purtatoare de Cuvant ale Comisiei Europene: puteti indica in interviul amintit pasajul exact in care Orban se pronunta impotriva UE si NATO? Asta pentru ca ati scris asa:

    „Orbán se declara anti-UE și anti-NATO pentru că “sunt departe de a fi perfecte”

    De unde rezulta ca in opinia dumneavoastra cine critica UE este anti-UE, deci sunteti in favoarea unei Uniuni de tip totalitarist in care nimeni, nici macar sefii guvernelor statelor membre, nu are voie sa chestioneze politicile adoptate de Centrala executiva a UE, iar daca o face devine dusmanul Uniunii [„anti-UE”]. In Uniunea propovaduita de dumneavoastra un cetatean care refuza sa deschida usa salbaticilor, hotilor, vandalilor, violatorilor si asasinilor este sau este pe cale sa devina un tradator al „idealurilor europene”, un anti-european, in timp ce demolatorii gardurilor, zidurilor, frontierelor sunt adevaratii patrioti europeni. Este un soi de bizarro world in care tartorii distrugerii pretind ca lucreaza la ‘salvarea tarisoarei proaspat unite’ in timp ce urla la locuitori, pardon, la supusi sa tina usile, televizoarele si urechile deschise ca sa bata nestanjenit Cuvantul Schimbarii si Curierii distribuitori de idealuri nobile. Sper ca veti intelege ca deocamdata nu se schimba nimic: lumea isi tine in continuare lacatul pe usa, iar Europa mai are de mancat mamaliga pana sa ajunga ca suburbanii americani care nu mai simt nevoia sa’si inchida curtea cu betoane, scanduri si sarma ghimpata. O sa vad schimbarea cand autorii unor astfel de texte isi vor ilustra cuvantarile pedante cu fotografii ale corturilor in care traiesc: fara garduri, fara porti, fara usi, fara etichete ‘discriminatorii’ atarnate la intrare care sa semnaleze proprietarii, fara individualisme si fara atitudini mic-burgheze precum pretentia de a detine un closet personal; cand o sa vad traiul la comun cu ‘refugiati’ in locuinte multifamiliale atunci o sa incep sa cred in noile ‘valori europene’. Pana atunci aveti doar vantul si din fericire nu va pricepeti sa’l semanati.

  4. Cand scriu aceste randuri algerile s-au incheiat in Ungaria iar FRDESZ a castigat confortbil. Mi-am petrecut ultimii trei ani cel mai mult in Budapesta. (N. B. In anii 1983, 1984 am studiat la Budapesta pe o bursa castigata prin concurs international). In jurul meu s-a vehiculat mereu si mereu ca acest Orban Viktor si FIDESZ trebuie schimbati acuzand: Coruptia, lipsa unor programe sociale (sunt multi saraci in Ungaria), lipsa unor investitii majore ceea ce este gresit. Exista investiii majore in Ungaria. Opozitia, mai multe partide, fiecare cu candidatul ei, ceea ce a creeat o mare confuzie in mintea alegatorului, s-a mobilizat cat a putut pentru a castiga. Rezultatul arata ca aceasta opozitie habar n-avea ce gandeste majoritatea coplesitoare a ungurilor. FIDESZ a castigat pentru ca stie ce gandeste si simte un ungur. Prof. Emil Aluas, Presedinte, Fundatia PRO WEST, Cluj-Budapesta.

    • Sinteza autoarelor explica corect evolutia sistemului precum si a fenomenului electoral numit Orban. Din pacate, noua celor suspiciosi si fara miza politicii simple de genul nu ne vindem tara, nu ne vine sa credem ca nu mai este opozitie si de ce nu se combate coruptia. Iar cel mai bun raspuns il puteti avea uitandu-va in jurul tarii unde veti vedea cum au evoluat asa zisele democratii din fostele tari comuniste in care tehnologia si industria erau necompetitive dar erau pe mana unor vanzatori numiti directori si care au devenit manageri si care au facut ce au stiut ei mai bine pentru ase pune la adapostul vremurilor. Aceste democratii au evoluat similar peste tot si peste toate pentru ca au avut acelasi mod de subzistenta anterior.
      Toate care au functionat bine au fost dezmembrate pentru a fi refacute intr-un context nou privatizat aiuritor vezi in general productia de alimente, samd
      toate celelalte nefunctionale si neviabile pe termen scurt – in sensul acumularii de capital rapid au fost ingropate in datorii pt a fi apoi vandute samd.
      Apoi cei care au reusit sa ridice o societate au inteles repede ca nu pot avea un viitor decat daca se alatura celor detin parghiile si fac afaceri cu ei si prin ei. Aceste grupuri de putere detin controlul prin toate mijloacele posibile inclusiv ale unor decidenti din cadrul institutiilor din zona admistrativa si de interne. NU MAI VORBIM DE POLITIC. Pentru ca acolo este cangrena si de acolo vin ideile si furtul colectivizat.
      Ce a mai ramas? o intelectualitate adancita si oarecum dependenta de scaunele lor, de functiile lor marunte sau mai putin, niste pensionari unii mai avuti, ca au lucrat la stat si care oricum voteaza cu cei victoriosi, niste pensionari uitati de sistem in propriile apartamente la limita subzistentei, niste studenti debusolati ai caror parinti le doresc un viitor inafara tarii, o masa amorfa de contrabandisti cu servicii de tot felul de la paza la prostitutie, dela masini Sh la haine si cauciucuri sh, dela legume si flori la carne si alte produse deimport ilegal … ce ar mai fi despus ??? dincolo de gri nu poate fi alb sau negru important este sa nu fie rosu aprins…
      Nici nu mai conteaza … .

  5. „nu se sfiește de eticheta de populist” – in romania populist inseamna cineva care imparte malai si faina, dar conform definitiei inseamna un partid cu reprezentati in toate paturile sociale. Si nu populist ci partid popular (nep-part).

    „retorica anti-imigrație” – trasa de par. Orban a explicat de nenumarate ori ca nu are nimic impotriva statelor care doresc sa accepte imigranti. Deasemenea, Ungaria a acceptat si accepta imigranti in continuare. Ideea este pe a accepta imigranti ilegali.

    „poze cu un porc” – fara glume in epoca liberala (marxista). Oamenii isi mai amintesc glumele din epoca ceausescu…

    “consultări naționale” – ceva care scoate din minti elitele de la Bruxelles sa intrebi poporul, dar este fundamentul democratiei si doar actionand conform vointei poporului obtii rezultat la alegeri. Si unii se fac ca nu inteleg…

    „40 milioane de euro” – cat au cheltuit suedesii cu integrarea, stiti?

    “integrarea Romilor în societate este un basm” – sursa? pana una alta este minciuna. In Fidesz exista si romi by the way.

    „ar fi fost “croită”, potrivit opozanților” – serios acum, chiar trebuie sa o tinem asa in minciuna?

    „tinde să favorizeze coalițiile și partidele mari” – votul uninominal in general este asa. Nu este perfect, dar de ce va treziti toti „democratii” acum dupa alegeri? Si cand criticati Ungaria de ce naiba nu criticati si alte tari? Obiectivism?

    „Orbán mizează pe sentimente de înstrăinare” – Orban cel rau, dar alternativa care este sa alegi internationalist care ii fac pe transilvanenii maghiari, romani. Cine sustine asa ceva si-a pierdut si ultimul simti al ridicolului.

    „59% din mass-media s-ar afla în mâinile oamenilor de afaceri care au legături strânse cu Fidesz” – ce manipulare ordinara.

    „să renunțe în același timp la valorile democratice mult promovate și lăudate în UE.” – la care va referiti? La marxismul ideologic promovat de Germania & co?

    „Parlamentul european a propus în 2016 ” – cine din parlamentul european? liberalii si socialistii (aka un grup neo-marxist)

    „Ungaria este tot mai departe de UE” – UE este tot mai departe de popoare. E perspectiva…

    Ca si rezumat, de la cineva care a urmarit: partidele de opozitie (de stanga) au pierdut pentru ca au mintit, au mintit si iar au mintit…. si pentru ca sunt o gasca de bolsevici frustrati care pana in ziua alegerilor nu au fost in stare sa se gandeasca doar la ciolan.

  6. In Ungaria nu exista nici un motiv sa vina un vant de schimbare.
    In schimb aici, pe forum n-ar strica sa bata putin vantul asta pentru ca altfel riscam sa ne trezim in fiecare saptamana cu noi cloni multicultural dezvoltati, cu discursul prefabricat din dotare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihaela Popa
Mihaela Popa
Mihaela a studiat științe politice la Universitatea din București, absolvind apoi un master în Relații internaționale în cadrul Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne și unul în Afaceri Europene la Institutul de Studii Politice din Paris (IEP/SciencesPo Paris). Din 2014 lucrează în diferite instituții europene pe domenii precum incluziune socială pentru migranți, participare democratică și angajament civic la nivel local în UE, extinderea Uniunii Europene la Balcanii de Vest, reforma administrației publice în țările din vecinătatea Uniunii Europene.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro