Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Varsovia, bine, dar nu suficient

Edward Lucas iulie 13, 2016 Analize, Global / Europa
5 comentarii 1,303 Vizualizari

Summitul NATO de la Varșovia a fost cel mai bun de după sfârșitul Războiului Rece. Oameni serioși au adoptat decizii serioase pe tema unor probleme serioase. Subiectele-tabu au fost eliminate. Rusia reprezintă o amenințare la adresa statelor din imediata vecinătate (o astfel de afirmație la reuniunile anterioare ar fi dat naștere la discuții). Uniunea Europeană este un partener de importanță vitală (era o vreme când Turcia ar fi avut de comentat față de această afirmație). Decizia de a riposta trece dincolo de mijloacele militare (NATO obișnuia să excludă orice discuție despre un război al informațiilor sau unul cibernetic).

Nu totul a fost perfect. Scena politică poloneză – negativistă și polarizată – a oferit un ambient nefericit. A fost trist să vezi o expoziție “istorică“ în care marile personalități politice, care au adus Polonia în alianța occidentală, au fost date la o parte. În multe țări, cheltuielile pentru apărare sunt mult prea reduse. Mesajele rămân  contradictorii: Jüri Luik, un important personaj estonian, i-a criticat dur pe politicienii germani, dar și pe alți politicieni care condamnă manevrele militare la care participă chiar țările lor. Oferta destinată Ucrainei a fost prea sumară, după cum dezamăgitoare a fost și respingerea retorică a Georgiei.

Cea mai rea a fost însă umbra provocată de Brexit: cea mai gravă rană din istoria recentă pe care țara mea și-a provocat-o. Poate la fel de gravă ca aventura nefericită a Canalului de Suez din 1956, dacă nu chiar mai gravă. În prezent, este greu să fii britanic la conferințe de securitate internațională; pierzi o grămadă de timp scuzându-te și te bucuri de multă simpatie la nivel personal, totul amestecat cu o furie greu reprimată din cauza problemelor pe care le creăm. Marea Britanie obișnuia să exporte stabilitate. Acum, exportăm instabilitate.

Dar, în privința Varșoviei, cel mai important este că, deși traiectoria este acum bună în general, încă nu am ajuns la destinație. De la a ne lăsa ușile deschise în fața vecinilor noștri pentru a le demonstra că avem încredere în ei, am ajuns să le închidem, să le punem lacăt, iar acum să instalăm o alarmă antifurt și o patrulă de securitate.

Nu este clar încă ce se întâmplă dacă se declanșează alarma. Teoretic, NATO dispune de o puternică forță de ripostă, pe care o poate mobiliza în câteva ore. Dar ea există mai mult pe hârtie. Detaliile rămân încă de stabilit. Procesul decizional, care trebuie să autorizeze această mobilizare, încă nu a fost verificat. Ce instrucțiuni va da un viitor cancelar Steinmeier diplomaților săi din cadrul NATO? Ce ar face un președinte Trump? Și ce efect ar avea un pericol nuclear rusesc asupra consiliilor alianței?

Totuși, cea mai mare amenințare la adresa NATO vine din interiorul său. Puțini politicieni prezenți la reuniune au părut să aibă ceva de spus zecilor de milioane de alegători occidentali care s-au săturat  de acordurile economice și politice din ultimii 25 de ani. Toate astea evidențiază imensa dependență de Angela Merkel. Atâta vreme cât ea se află ferm la putere la Berlin, atât NATO, cât și UE se află într-o situație acceptabilă. Dacă ea pleacă, am dat într-adevăr de necaz.

Nu ne putem împăca sub nicio formă cu situația. În culise se petrec mult mai multe lucruri decât publicul își poate imagina. Poate că cel mai interesant  zvon din timpul summitului a fost cel legat de o coliziune din Marea Baltică, între un submarin polonez și unul rusesc, survenită în urmă cu câteva luni. Oficialii tac mâlc. Dar acesta ar putea fi motivul recentei epurări a conducerii flotei rusești din Marea Baltică, altminteri inexplicabile (un alt motiv s-ar putea să fi fost traficul crescând cu chihlimbar, care i-ar fi înfuriat pe mai marii de la Kremlin).

În ultimii ani, precara prezență rusească  în Marea Baltică nu ne-a dat, în general, motive de îngrijorare. Dacă ea ajunge acum sub o nouă și mai viguroasă comandă, ne vom trezi cu și mai multe dureri de cap, pe lângă cele care deja ne copleșesc.

Traducerea: Mihaela Danga

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Mi-a plăcut:”De la a ne lăsa ușile deschise în fața vecinilor noștri pentru a le demonstra că avem încredere în ei, am ajuns să le închidem, să le punem lacăt, iar acum să instalăm o alarmă antifurt și o patrulă de securitate.”Cam asta este esenţa summitului de la Varşovia.NATO nu vrea să negocieze cu Rusia ca parte cu putere egală cu NATO.Rusia mai trebuie “înmuiată” cu ceva acţiuni de forţă(sancţiuni,mişcări militare în apropierea graniţelor ei,etc) pentru a-i veni mintea la cap.
    Pentru Ţările din Est foste comuniste acţiunea NATO a fost de ajutor aproape nesperat fiindcă a arătat că SUA&comp.nu au de gand sa paraseasca Frontul de Est.

  2. Josef Svejk spune:

    Atata vreme cât NATO există, așa cu toate imperfecțiunile sale, e bine. Rusia nu poate risca acțiunea militară directă. Rusia e mut mai slabă militar și economic decât se pare la prima impresie, dar suficient de puternică pentru a fi o amenințare mortață pentru oricare din țările mici din prima linie ăn parte. Cu excepția Poloniei care are coeziune politică suficientă și o armată pregătită și echipată la zi care poate face față bețivilor degenerați ai lui Putler…

    Cât despre Ucraina și Gerorgia cred că totuși s-au luat decizile corecte. Ucraina ar fi un factor de disoluție al alianței. Majoritatea populației sale nu dorește aderarea la NATO si vorbește în particular limba inamicului, se uită la TV-ul rusesc și citește apropae exclusiv doar media rusească chiar dacă se declară ucraineeni. Nu e foarte clar cine dintre ei lucrează pentru ruși sau trece de partea rușilor în momentele cela mai critice. De exmplu la începutul crizei Crimeii, proaspătul guvern de la Kiev l-a numit comandant al marinei ucraineene pe un om de încredere amiralul Deis Berezovski și l-au trimis în Crimeea să facă ordine, Care amiral a dezertat și a trecut de partea rusșilor imediat ce a ajuns în Crimeea :-D :-D :-D

    Georgia e și ea într-o situație mizerabilă. De la plecarea lui Saakașvili țara a intrat în ghearele miliardarului pro-rus Ivanișvili. Ăsta e un soi de Voiculescu mult mai bogat decât a fost Voiculescu vreodată și în plus e legat pe față și fără jenă de regimul putlerist de la Kremlin. Ca și în cazul Ucrainei admiterea Gerogiei ar fi ca și cum ai băga la pachet GRU & FSB/KGB-ul în NATO :-D Au și așa muscalii destule cozi de topor în alianță, de la Paris și până la Budapesta și Sofia ca să mai fie nevoie de unii noi și mult mai fetizi…

  3. Alex1 spune:

    “ne vom trezi cu și mai multe dureri de cap, pe lângă cele care deja ne copleșesc” – da, “razboiul rece” incepe sa se incalzeasca din ce in ce mai tare. Trebuie trupe mai multe, care au nevoie de arme mai multe(SUA este gata sa livreze de toate) si in general cheltuielile pentru securitatea fata de amenintarea ruseasca trebuie sa creasca!
    Slabele performante ale economiei europene, invazia de migranti, prabusirea spatiului Shengen, crizele bancare care stau sa izbucneasca, etc…,care toate conduc spre destramarea UE nu par sa capteze atentia politicienilor. Este mai simplu sa mai punem un batalion in tarile baltice, o baterie de rachete la Deveselu, o fregata in Marea Neagra, etc.. si am rezolvat problema(de parca toate acestea ar avea vreo impotanta in eventualitatea unui conflict atomic). Lobiul militar ne-a lamurit ca “securitatea” este prioritara fata de necesitatea de dezvoltare.

    • Josef Svejk spune:

      Treaba e de fapt pe dos.

      Prabusirea rublei, a pretului petrolului si implict a standardului de viata al muscalilor (care n-a fost niciodata prea ridicat) imping Rusia spre o atitudine tot mai agresiva. Cum carmuirea de la Kremlin e incapabila sa sa faca ceva impotriva coruptiei endemice (Rusia e una din cele mai corupte tari ale lumii – pe langa ea Romania e un monument de integritate :-D ) si sa transforme economia ruseasca dintr-una de tip nigerian, bazata pe exportul de materii prime brute intr-una bazata pe servicii si indrustrie moderne, singura optiune care a ramas regimului putlerist e grohaiala furibunda si amenintarile isterice la adresa vecinilor. Se spera ca astfel se intareste patriotismul si coeziunea natiunii ruse respectiv ca se consiolideaza regimul putlerist.

      Piticul chelbos de la Kremlin nu stie istorie. Probabil ca nu stie ca acum 100 de ani un alt pitic (cu o figura mai agreabila si mai putin chel) a bagat Rusia in primul razboi mondial mizand pe exact aceleasi considerente. Urmarea a fost crunta. Zeci de milioane de muscali morti. Piticul Nikolai al II-lea executat de bolsevici impreuna cu intreaga familie si poporul rus strivit pentru mai bine de un secol. Si treaba nu s-a incheiat. Oricum genul asta de imbecilitate agresiva va duce tara negresit spre un nou colaps daca nu se schimba ceva.

      Intre timp NATO, ca alianta defensiva, trebuie sa-si consolideze (chiar si asa modest cum o face) apararea frontierelor expuse pericolului muscalesc. Rusia a invadat pana acum Georgia, Ucraina si mentine trupe de ocupatie in Republica Moldova chiar daca ele trebuiau retrase confrom angajamentelor solemne al Rusiei inca din 1999. Nu cred ca regimul putlerist va indrazni sa atace vreo tara NATO (mai ales ca acum nu mai are nici macar arma santajului cu petrol si gaze), dar e greu de prevazut ce se va intampla odata cu colapsului Rusie sau chiar inaintea sa daca situatia economica a tarii continua sa se degradeze dincolo de pragul de suportabilitate al ciolovecilor. Singura optiune pentru NATO e sa fie pregatita pentru orice varianta. Asta e rostul existentei sale ca alianta militara defensiva. Rusia nu nu doreste un conflict atomic ce nu are invingatori ci doar invinsi. Insa Rusia e oricand dispusa sa se amestece in conflicte locale asa de dragul de a face rau. Imperiul Raului n-a murit odata cu URSS ci supravietuit sub forma Rusiei putleriste.

  4. ion adrian spune:

    Cred ca fata de tot ce se intampla si care il confirma punct cu punct si pe presedintele Basescu, desi prea putini recunosc asta, ar trebui ca Occidentul sa se decida si sa instaureze reduta(asta este termenul) Euro-Atlantica, desigur ca si cu Australia in interior dar si cu Israelul ca fiind creator de civilizatie iudeocrestina si cu o portita ingusta lasata pentru Rusia tinand cont ca si rusii sunt in majoritatea lor crestini si totusi europeni



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Edward Lucas


Edward Lucas

Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)