Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Vitala urgență a memoriei Răului (Recomandare de Marius Stan și Vladimir Tismaneanu)

Marius Stan aprilie 23, 2015 Global / Europa, Sinteze
9 comentarii 1,534 Vizualizari

Salutăm prezența grupajului (complex, informat, animat de compasiune) despre problematica genocidului armean la o sută de ani de la debutul ororii, în revista online LaPunkt. Am putut citi în această săptămână texte fascinante și absolut necesare care servesc cauzei memoriei universale a Răului în secolul XX. Excepțional articolul lui Mihai Chioveanu, specialist în fascisme și în totalitarisme în genere, despre genocid ca act fondator al statului turc, o analiză sintetică obiectivă și admirabil informată despre cum anume a fost posibil acel masacru organizat statal și în numele căror principii sau justificări politico-ideologice.

De asemenea, LaPunkt a dat voce și unor intelectuali mai puțin cunoscuți în România, de pildă doamnei Joanna Kornas-Warwas, traducătoarea oficială a lui Mircea Cărtărescu din română în limba polonă. În plus, iată acum, și a “Cărții șoaptelor”, romanul armeano-român al lui Varujan Vosganian care a stârnit atâtea reacții elogioase în ultimul timp și care, cu prilejul acestui centenar al genocidului, va beneficia de pasaje întregi citite în mai toate limbile pământului, la ora oficială a comemorării. Interviurile directe (cu Ara Sarafian) și indirecte (cu Gabriela Santighian) adaugă acea calitate aparte a martorului generațional și personalizează izbutit o discuție care nu este nici ușoară, nici confortabilă. Europarlamentarul Cristian Preda, cunoscut profesor și intelectual public, aduce în discuție dimensiunea politică militantă prin intervenția sa din Parlamentul European și amintește curajoasa și salutara declarație a Papei Francisc pe subiect (apoi invită la reconciliere între popoare prin asumarea directă din partea Ankarei a episodului genocidar).

Calde felicitări Oanei Suciu și lui Pietro Shakarian, precum și administratorilor platformei pentru acest exercițiu de memorie extrem de bine articulat și emoționant. Cititorii mai mult sau mai puțin familiarizați cu subiectul vor avea ocazia unică a unei incursiuni de înaltă calitate analitică (inclusiv comparativă) printr-un episod crucial din istoria genocidară a veacului trecut.

Recomandări:
http://www.lapunkt.ro/2015/04/19/genocidul-ca-act-fondator/
http://www.lapunkt.ro/2015/04/19/mirosul-omenesc-al-cartilor/
http://www.lapunkt.ro/2015/04/19/interviu-in-exclusivitate-cu-ara-sarafian/
http://www.lapunkt.ro/2015/04/19/pseudo-interviu-armeano-romanesc-cu-gabriela-santighian-cum-o-dam-tot-diaspora-suntem/
http://www.lapunkt.ro/2015/04/19/sa-indraznim-sa-speram/

De asemenea:

http://www.contributors.ro/global-europa/genocidul-armean-o-crima-absoluta-un-eseu-de-vladimir-tismaneanu-si-marius-stan/

http://www.contributors.ro/global-europa/nemesis-ca-impara%C8%9Bie-morala-genocidul-armean-un-eseu-de-marius-stan-%C8%99i-vladimir-tismaneanu/

http://www.revista22.ro/genocidul-armenilor-dupa-100-de-ani-55196.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Andrei A. spune:

    Am citit articolul domnului Chioveanu, ca urmare a recomandării dumneavoastră și cred că, fără a impieta în vreun fel asupra memoriei victimelor sau semnificației actului în sine, ar putea suferi niște completări, dacă îl tratăm strict din punct de vedere istoric. Consider că actul fondator al statului turc modern, or faptul că mai există încă un stat turc modern, se datorează războiului greco-otoman (1919-1922). Nu am evident acces la resorturile psihologice ale conducerii de la Ankara sau ale turcului de rând, în ce privește refuzul de a-și recunoaște responsabilitatea pentru acest masacru. Avansez însă o presupunere (fără intenție disculpatorie), și anume perpetrarea masacrelor și purificării etnice în Asia Minor de către turci în acest război (1919-1922), care au vizat în primul rând pe greci și armeni, s-a făcut concomitent cu abuzuri și atrocități venite din celalată parte (e vorba de greci) și intenția evidentă de a șterge orice urmă turcească din Europa, Anatolia și litoralul de sud-est al Mării Negre. Prin urmare, cred că memoria colectivă turcească, alipește genocidul din 1915 acestui război de indepedență și reîntregire și găsește o scuză construind o falsă punte între două evenimente unde poziția Turciei și a victimelor, erau radical diferite la distanță de 5 ani.

  2. Mircea M. Cociu spune:

    Foarte interesant și nr. 767-768 al revistei „Observator cultural”, din 10 aprilie 2015, prin paginile consacrate genocidului armenilor: Salutul Papei Francisc către credincioşii armeni; Genocidul armean (dosar); Dosar 1915, de Bedros HORASANGIAN; Memoria fotografiilor, de Adina KENEREŞ; Genocidul armenilor: fapte, recunoaştere, negare, sancţionarea negării, de Gabriel ANDREESCU; Un secol de doliu armean, de Paul CERNAT; Michael Hesemann despre genocidul comis asupra armenilor, de Alexandru Al. ŞAHIGHIAN; Existenţă redusă la inexistenţă, de Taner AKÇAM (prefaţă la volumul „Turcia şi fantoma armenească. Pe urmele genocidului”, în curs de apariţie în limba română la Editura Corint.)

  3. Mircea M. Cociu spune:

    Revenire. Dar și: Rezoluţia Parlamentului European referitoare la centenarul Genocidului armean; Sorin ANTOHI – De ce nu-şi asumă Turcia Genocidul armean? Merită, cu prisosință, a fi citit textul lui Taner AKÇAM, la http://www.observatorcultural.ro/Existenta-redusa-la-inexistenta*articleID_31718-articles_details.html

  4. Mircea Modan MirceaM spune:

    De acord, memoria raului trebuie tinuta vie, sa nu uitam, chiar daca iertam. In fond nici nu putem ierta daca nu stim ce…
    Mi-a placut interviul cu Ara… reconcilierea fara recunoastere este imposibila. Indiferent ca e vorba de armeni sau kurzi sau…si aici as fi foarte interesat ce parere aveti despere genocidul populatiei native din cele doua Americi.
    A fost recunoscut? Se rememoreaza? Cum se poate face asa ceva, la concret, daca se face? Vorbim de cea mai mare democratie, ma rog, poate e , poate nu, dar cert este ca “visul american” a schimbat lumea…cerem unor state mai mici, mai subrede la capitolul democratie sa faca si sa dreaga, corect, pe buna dreptate, dar avem oare vreun model de cum se poate face acest lucru? (de asta mi-a placut interviul cu Ara, pare un tip realist, ca sa zic asa, unele lucruri se pot face, altele ar duce la mai rau, e nevoie de timp si fara patima)
    Traiti in SUA, puteti sa ne spuneti daca cetateanul american este constient de genocidul comis de inaintasii sai? Daca statul insusi a recunoscut cumva acest genocid? Il rememoreaza? Este cumva SUA un exemplu de asumare si recunoastre, un model de urmat in reconciliere si reparare?
    Am urmarit recent un documetar din 2006 “Efectul canar – exterminarea amerindienilor”…
    http://www.filmedocumentare.com/efectul-canar-exterminarea-amerindienilor/
    Nu mi se para ca SUA ar fi un model, dar poate ma insel…poate ne explicati intr-un articol cum vedeti dvs. chestiunea. In fond tot despre un genocid vorbim…sau nu?

    • victor L spune:

      Un american mai şugubăţ v-ar raspunde cu un sfat: pina la a sari peste Balta, ce parerea aveti despre comportamentul Statului Roman fata de evrei si tigani in timpuri mai putin indepartate si intr-un areal familiar?
      Da, nu se compara ca marime, dar se aseamana al naibii de bine.
      Daca tot vreti sa deturnati discutia cu filozoficul “da, dar…”

    • Peter Manu spune:

      Nu se vorbeste despre curatirea etnica practicata de guvernul federal al Statelor Unite in ce priveste populatia native ca despre un genocid, din urmatoarele motive:

      1. Triburile indiene au intrat in conflict armat declarat cu trupe federale. Aceste conflicte s-au incheiat cu tratate de pace care au oferit drepturi si obligatii ambelor parti. Acest aspect nu a existat in Turcia in 1915 sau in Germania (si teritoriile ocupate sau natiunile aliate) intre 1938-1945.

      2. Toti amerindienii au avut dreptul sa obtina cetatenia Americana si toate drepturile care decurg din acest fapt. In contrast, in Germania si Romania, cetatenia a fost retrasa multor sute de mii de evrei.

      3. Toate administratiile federale (incepand cu George Washington) au urmarit asimilarea populatiei native. In Germania si Romania, efortul assimilationist al evreilor a constitui o justificare pentru discriminarea si exterminarea lor.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Domnule Manu, sa fim seriosi!
        “Toate administratiile federale…au urmarit asimilarea populatie native”
        Nu, au urnarit sa puna gheara pe pamanturile lor. Cel mai celebru caz de “asimilare” este Trial of tears, nu? (nu pun niciun link, sunt sigur ca stiti cum a fost argumentata “treaba”,, ca fiind voluntara, un act de milostenie care evita extinctia…ups, a zburat porumbelul!)
        Cat priveste presedintii USA, Roosvelt, de exemplu, ca e mai incoace, era de parere ca “extermination of American Indians and the “appropiation” of their lands was not only inevitable bat beneficial.” Curat benefic, coane Roosevelt!
        “i don`t go so far as to think that only good Indians are dead Indians, but I belive nine out of ten are, and I shouldn`t like to inquire too closely into the case of tenth”
        Desigur se gasete o scuza legala pentru orice, mai ales daca legea o face “lupul”
        “In the 1823 case of Johnson v. M’Intosh, the United States Supreme Court handed down a decision which stated that Indians could occupy lands within the United States, but could not hold title to those lands”. Mda…
        Mintenas vine 28 mai, oare comemoram ceva?

        • victor L spune:

          intr-adevar, “sa fim seriosi,
          caci daca “Desigur se gasete o scuza legala pentru orice”, atunci chiar ca se poate spune “orice”, asa cum o faceti.
          Ura antiamericana iasa la iveala in democratul roman, gata sa dea lectii.
          Usor-usure veti pune pe acelasi plan si genocidul nazist cu “genocidul populatiei native din cele doua Americi.”
          Ca se poate spune orice.
          Ca sa ocolesti tema articolului, ori amintirile din apropierea imediata.
          Sa nu uitati si de bombele americanilor aruncate in Japonia.

  5. Avram B spune:

    Un articol deosebit de interesant si informativ:

    What Obama’s Refusal to Acknowledge the Armenian Genocide Tells Us About the U.S. — and the Rest of the World
    By Jon Schwarz

    https://tinyurl.com/k7f8xl7



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marius Stan


Marius Stan

Politolog și fotojurnalist pentru Radio Europa Liberă. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)