vineri, martie 29, 2024

Vizita de lucru a premierului Viorica Dăncilă în Republica Moldova

Viorica Dăncilă declara recent că „i-a rugat pe domnii Juncker, Tusk și Tajani ca atunci când vor informații să le ia de la Guvernul Romaniei” pentru a arăta „care este adevărul”.  Această filosofie s-a reflectat și în timpul vizitei de la Chișinău în care partea română s-a informat exclusiv de la  Guvernul din Republica Moldova, omițând sau ignorând pozițiile opoziției extra parlamentare și societății civile.

În Republica Moldova, totul e bine. Chiar foarte bine. Guvernul Moldovei consideră că „o cerere de aderare la UE e foarte realistă în 2-3 ani”. În 2018 vor fi reparate principalele străzi din toate satele moldovenești. Cam 1,200 km . PIB-ul crește de două ori peste media UE. Salariile bugetarilor cresc cu 10%. Baza de calcul e irelevantă, dar totul sună bine.

Guvernul României n-are de ce se îndoiască de această narațiune. La București, narațiunea este similară. Totul merge uns. Cele două guverne de la București și Chișinău au o singură problemă în anul Centenarului:  vocile critice de la Bruxelles, din țară sau „jurnaliștii cu întrebări negative’.

Prim-ministrul României a fost deranjat la Bruxelles de „întrebările negative’”. În timpul conferinței comune de presă, de Marți, 27 februarie, prim-ministrul Moldovei a fost deranjat de o întrebare a unui reporter care radiografia realitatea: o grădiniță renovată recent cu fonduri din România riscă să se închidă. Salariații au intrat în grevă din cauza salariilor de 50 euro lunar. Pavel Filip a catalogat întrebarea drept „populistă”. Grădinița n-a mai fost vizitată de Viorica Dăncilă, deși era inițial în program.

Cosmetizarea realității e politică de stat și în România anului 2018, și în Moldova anului 2018. Selectăm narativul potrivit, de obicei al partidului aflat la putere, iar vocile critice sunt fie răuvoitoare, fi populiste, fie  străini care ne vor răul.

Vizita Premierului României la Chișinău reiterează, dacă mai era cazul, „succesul” Guvernului Filip și susținerea de care se bucură actuala coaliție de guvernare de la Chișinău în rândul PSD-ului românesc. Vizita poate fi descrisă mai degrabă ca “un schimb de amabilități” după cum nota o analiză Report.Md.  Un nou cec în alb pe care România îl dă Guvernului Filip și Partidului Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc, într-un an electoral dificil (alegeri parlamentare în toamnă, posibile alegeri locale la Chișinău și Bălți în luna mai) și aflat sub lupa Bruxelles-ului în urma deciziei de a schimba sistemul electoral și a stagnării reformelor.

În iulie 2017, un alt premier PSD, Mihai Tudose, vizita Chișinăul în plin scandal privind schimbarea sistemului electoral din Moldova. Atunci, premierul PSD declara că “nu este nimic ieșit din comun” cu schimbarea sistemului electoral  și acuza “distorsionarea realitătii de cei neprieteni” care transmiteau mesaje false la Bruxelles.

Cu o zi înainte de vizita Vioricăi Dăncilă, Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene publica un document privind Republica Moldova în care lansa noi avertismente privind stadiul reformelor din țara vecină (întârzieri majore în domenii cheie-finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, reformarea codului audiovizual), continuarea anchetei privind frauda bancară și, mai ales, schimbarea sistemului electoral  prin ignorarea completă a recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Sistem electoral mixt, adoptat fără nicio consultare prealabilă, dar croit special pentru menținerea la putere, direct sau prin intermediari, a actualei coaliții din jurul Partidului Democrat.  Scorul electoral al PDM gravitează în jurul marjei de eroare.

Însă vizita a atins tangențial sau aproape deloc stadiul reformelor din Republica Moldova. Într-o analiză recentă a CPR Moldova, din cele 10 condiționalități parte Memorandumului privind asistența macrofinanciară, doar patru au fost îndeplinite. Cu toate acestea,  în Romania se văd doar rezultatele remarcabile ale Guvernului Filip:  România nu doar că laudă reformele de la Chișinău, ignorând semnalele repetate ale instituțiilor europene, dar anunță înaintea oricărei decizii oficiale în acest sens și transferul primei tranșe din acordul de asistență macrofinanciară oferit de UE.

Nici subiectul Justiției nu a fost pe agenda vizitei,  în condițiile în care ultimul raport Corruption Perception Index 2017 situează Moldova pe locul 122 din 180 țări analizate, undeva între Mali, Malawi și Gambia.  Reformele în Justiție nu doar stagnează în țara vecină, dar trendul pare a fi inversat. Un ajutor financiar de 28 de milioane de Euro din programul de reformă a justiției, susținut de UE, nu a fost transferat din cauză că autoritătile de la Chisinău nu au reușit să indeplinească condiționalitățile stabilite în acord.

Dinspre România, însă, totul pare bine în țara vecină, iar încrederea este la cote maxime.  Restul de 60 miioane EURO din grantul de 100 milioane promis de România va finanța „priorități stabilite de Guvernul Republicii Moldova”, deși la semnarea acordului s-a vorbit despre un set întreg de condiționalități.  Raportul Consiliului Afacerilor Externe al UE, deși critic în multe puncte, este citit de partea română ca laudativ la adresa Moldovei.

Ceea ce rămâne în urma acestei vizite este narațiunea similară a celor două partide – PSD și PDM. O cosmezitare a realității, deranjată doar  de cei  cu „intrebările negative”.   Guvernul României continuă să ignore total noile mișcări politice de la Chișinău, fie că vorbim de Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, respectiv Platforma Demnitate și Adevăr, a lui Andrei Năstase,  ambele cu agendă reformatoare, pro –europeană.

În Moldova, holdingul media din jurul PDM anunță doar rezultate pozitive. Moldova are nevoie de bani europeni pentru a rămâne pe linia de plutire. România are nevoie de bani europeni pentru a se dezvolta. Totuși, ambele țări ignoră recomandările de la Bruxelles: România din ce în ce mai voalat, Moldova schimbă sistemul electoral pentru a menține aceeași oameni la putere, ignoră reforme critice și joacă aceeași carte a schismei UE-Rusia.

UE va da un nou examen privind situația din Moldova odată cu decizia privind prima tranșă a asistenței macrofinanciare. În ultimul an, situația din Moldova a fost dezbătută de trei ori în Parlamentul European. Dinspre România, reformele Chișinăului sunt lăudate. La Bruxelles, cu puține excepții, România este principalul aliat al guvernului Filip și denunță „distorsionarea realității” privind Moldova.

În August 2016, un alt premier român vizita Chișinăul.  Pe site-ul Guvernului României, încă apar întâlnirile dintre Dacian Cioloș, Maia Sandu, Andrei Năstase și reprezentanți ai societății civile. Departe de a fi dus o politică coerentă privind Moldova, Guvernul Cioloș vedea mai departe de comunicate oficiale.   Actualul Guvern se limitează doar la narativul puterii de peste Prut.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Două ţări bananiere: una cu pretenţii (Romȃnia) şi alta care este doar o bucată din prima dar are pretenţii de ţară. Şi una şi alta cu manelişti ȋn loc de politicieni.

  2. Ar fi fost culmea ipocriziei că Dancila sa adopte o atitudine critică. Vorba românească, să ne avem ca frații, să ne….. ții!

  3. Citeam undeva despre 76 localităţi în care primarii şi consiliile locale au votat şi au semnat pentru Unirea cu România.
    Se intimpla si lucruri bune, de viitor, dar din cauza ciumei de acasa nu mai vedem decit in negru, totul.

    • E încă prea devreme, iar genul ăsta de inițiative riscă să compromită ideea reunificării pentru încă o generație. De asta Dodon vrea referendum acum, ca să obțină un ”nu” pe care să-l poată invoca 30 de ani de-acum încolo.

      Despre reunificare se va putea discuta la modul serios abia la 3-4 ani după înlocuirea lui Putin, în cadrul dezghețului care va urma după instalarea unei noi conduceri de la Kremlin.

      După înlocuirea lui Stalin, Hrușciov a retras trupele sovietice din Austria. După înlocuirea lui Brejnev, Gorbaciov și Elțîn au retras trupele rusești din Germania de Est. După înlocuirea lui Putin, succesorul va retrage trupele rusești din Transnistria. Andropov și Cernenko au fost doar o continuare a epocii Brejnev, pot fi considerați la pachet.

      • Posibil ce zici tu, inafara de „iar genul ăsta de inițiative riscă să compromită ideea reunificării pentru încă o generație”.
        Daca nu tii lumina aprinsa, firav, o luminita, risti sa ramii in bezna. Si dupa moartea lui Putin :P
        Asa cum cirnatul are doi capeti, si initiativele politice au diferite tactici. Nu exista manual pentru asemenea situatii.

  4. Si cum trebuia sa fie? Cand avem aceasi familie politica la putere si acolo si acolo. Sa inteleg ca trebuia sa sustina politicieni din alta tabara?

    Trebuia gandit si facut ceva pana acum, acum trebuie gandit cum castiga alegerile o tabara mai buna. Dar cel mai important este cum va lucra tabara mai buna, fiindca alegeri aceasta tabara a mai castigat si dupa a fost dezastru.

  5. Autorul subestimează actualul guvern al R. Moldova și se bizuie pe un sondaj de opinie cu acuratețe dubioasă. Însuși sondajul spune că 43% consideră că majoritatea moldovenilor le este teamă să-și exprime deschis părerile politice și 28% consideră că multor moldoveni le e teamă de așa ceva – o indicație că sondajele de opinie pe teme politice nu pot fi foarte exacte în R. Moldova.
    Lefurile sînt mici în R. Moldova, dar erau așa și înainte de venirea la putere a guvernului Filip. Nu acest guvern a scăzut lefurile.
    Scrie în articol că „scorul electoral al PDM gravitează în jurul marjei de eroare”. Sondajul indicat arată 8% intenții de vot pentru PDM, ceea ce e totuși mai mult decît marja de eroare. Dar cred că acest procentaj e subestimat. În noiembrie 2017 au fost alegeri parțiale pentru primari în 10 localități ale Republicii Moldova. Pe ansamblu, în aceste localități candidații PDM au primit 61,7% din voturi, în 7 localități primarii PDM fiind aleși din primul tur. Sigur, 10 localități nu sînt eșantion reprezentativ, dar erau totuși localități din 10 raioane diferite și e vorba de cum au votat efectiv oamenii, nu despre cum spune o firmă de sondaje de opinie că vor vota.
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/11/21/umilinta-pentru-igor-dodon-la-referendumul-din-chisinau-galop-de-sanatate-pentru-partidul-democrat-la-alegerile-locale-partiale/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Damian
Alexandru Damianhttp://contributors.ro
Alexandru Damian este director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro