Home » Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Zece prognoze pentru 2019. Cum se va comporta UE cu Moldova. Criza statului de drept în UE

Denis Cenusa ianuarie 3, 2019 Global / Europa, Politica & Doctrine
3 comentarii 1,348 Vizualizari

Agenda europeană a Moldovei a cunoscut multiple blocaje și curbe de-a lungul anului 2018 (IPN, 26 Decembrie 2018). La început de an, guvernarea încă mai încerca să convingă Uniunea Europeană de faptul că îndeplinește întocmai toate criteriile pentru a accesa asistența macro-financiară europeană. După invalidarea alegerilor din Chișinău, accentele discursului pro-european al Partidului Democrat au fost însă alterate. A fost vizibilă o competiție între guvernare și opoziția anti-oligarhică ce urmărea scopul de a influența poziția generală a UE. Utilizarea contactelor din Parlamentul European a servit ca ajutor pentru ambele părți. Opoziția a ieșit câștigătoare, iar invalidarea alegerilor din Chișinău a fost calificată drept un eșec grav al guvernării de a profesionaliza puterea judecătorească și a o separa de politic. În consecință, asistența financiară a UE pentru Moldova a fost suspendată, pe un termen nedeterminat. Pentru a acoperi acest lucru, guvernarea a apelat cu exces la politici populiste, pregătindu-și un teren pre-electoral favorabil.

În niciun caz integrarea europeană nu a fost abandonată, ci mai degrabă plasată pe plan secundar. De fapt, guvernarea a început să prioritizeze acele direcții de politică internă și externă care nu o pune în lumină negativă. Ca urmare, discuțiile cu UE pe marginea reformelor sensibile (justiție, anti-corupție etc.) au fost popularizate mai rar. De asemenea, unele discuții pe marginea realizării Acordului de Asociere au fost transferate de la nivel politic la unul tehnic. Încercarea Parlamentului European de a readuce în discuție fenomenul „statului capturat” au avut impact redus asupra capacității opoziției de a stimula proteste publice. Deși nu a reușit să faciliteze o creștere impunătoare a puterii opoziției, intransigența UE, chiar și întârziată (IPN, 3 Decembrie 2018) și manifestată prin suspendarea finanțării europene, a contribuit la sporirea autorității UE în rândul moldovenilor.

Un nivel înalt de îndeplinire a prognozelor pentru 2018

Majoritatea prognozelor sugerate pentru anul 2018 s-au materializat (IPN, 26 Decembrie 2017). Pe plan intern, UE a intonat în permanență precondițiile politice vizavi de asistența sa financiară pentru Moldova. La fel, forțele politice care se asociază cu UE, aflate la guvernare și cele din opoziție, nu au găsit nicidecum un numitor comun. Controversata anulare a rezultatelor scrutinului electoral în Chișinău a exclus orice posibilitate pentru un dialog minim între părți. Vectorul euroasiatic a fost cimentat prin numeroasele deplasări la Moscova efectuate de către președintele Igor Dodn. Eforturile președintelui nu s-au convertit într-un sprijin public sporit pentru opțiunea geopolitică euroasiatică. La suprafață, relațiile dintre Chișinău și Comrat au fost mai liniștite, dar actorii politici asociați cu PDM au provocat disensiuni în interiorul scenei politice găgăuze. Pe plan extern, s-au materializat temerile legate de consolidarea viziunilor eurosceptice în Centrul și Estul Europei. Astfel, Ungaria și Polonia s-au confruntat cu instituțiile europene din cauza tentativelor de a submina statul de drept. Varșovia a ținut piept presiunilor din partea Comisiei Europe și a Curții de Justiție a UE. Totodată, regimul lui Viktor Organ a agitat sentimentele anti-UE. Pe fundalul crizei de imagine a guvernării cleptocrate din Ungaria, cel mai mare partid din forul european, Partidul Popular European, a refuzat constant să excludă din rândurile sale partidul lui Orban – Fidesz. De asemenea, s-a împlinit prognoza legată de activizarea factorului rusesc, care și-a intensificat acțiunile militare în Estul Ucrainei și în Marea Azov, a comis un atac cu armă chimică pe solul britanic și a promovat dezinformarea la scară europeană și globală.

Din totul de zece prognoze, două nu s-au transpus în realitate. Prima prognoză care a deviat de la calculele inițiale se referă la materializarea asistenței macro-financiare. Punctul de turnură a fost invalidarea alegerilor în Chișinău, din iulie 2018, până la care UE era dispusă să ofere asistența deja în luna septembrie. PDM a prioritizat izolarea opoziției de orice instituție publică și a sacrificat dialogul pozitiv cu UE.

Un alt fel de evoluție decât cea prognozată l-a avut implementarea aspectelor Zonei de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA) în regiunea transnistreană. Modificările adoptate de către Tiraspol în domeniul procedurilor vamale și a impozitării fluxurilor comerciale din UE a păstrat un anumit optimism în rândul instituțiilor europene. În paralel, au fost intensificate relațiile inter-instituționale între Chișinău și Tiraspol în controlul asupra îndeplinirii cerințelor fitosanitare. Mișcarea Tiraspolului în direcția DCFTA indică asupra faptului că Rusia nu este deloc împotriva oportunităților companiilor transnistrene de a exporta pe piața europeană. Chiar dacă mențin embargourile împotriva mai multor produse moldovenești, oficialii ruși au manifestat interes să facă investiții în Moldova pentru a beneficia de pe urma accesului exportatorilor moldoveni la consumatorii europeni (IPN, 10 Septembrie 2018).

Principalele zece prognoze pentru 2019

1. Reconfigurarea agendei europene. În funcție de rezultatele alegerilor din februarie 2019, agenda europeană a Moldovei va fi redefinită. Astfel, viteza reformelor ar putea fi din nou accelerată sau prioritățile reformelor vor fi schimbate. În cazul scenariului în care PDM rămâne la putere, gustul pentru reforme conform Acordului de Asociere ar putea reveni, ceea nu înseamnă și profunzime în reforme. Necesitatea de resurse financiare și legitimitate externă, dar și prezența unei opoziții pro-UE mai puternice, va impune condiții mai dificile de guvernare pentru PDM. Intrarea oligarhului Vladimir Plahotniuc în Parlament sau avansarea lui într-o funcție-cheie va permite o legitimizare parțială a influenței acestuia asupra procesului de luare a deciziei. Al doilea scenariu care poate marca adânc agenda europeană ar fi dacă PDM creează în cele din urmă o coaliție cu PSRM. În asemenea caz, revizuirea unei serii de reforme și o revenire graduală a factorului rusesc în politica moldovenească este inevitabilă. Probabilitatea scenariului terț, conform căruia sunt declanșate alegeri anticipate, este cea mai mică. Totuși, împlinirea acestuia ar putea paraliza instituțiile moldovenești pentru o perioadă nedeterminată și nu va schimba dramatic preferințele electorale actuale.

2. Fortificarea post-electorală a opoziției proeuropene. Intrarea opoziției extra-parlamentare în viitorul Parlament este un fapt sigur, dar încă nu este clar câte fotolii vor fi ocupate de adversarii politici ai Partidului Democrat și PSRM. Cu cât mai masiv va fi reprezentată opoziția, cu atât mai limitat va fi terenul de manevră al PDM, care vociferează un scenariu post-electoral potrivit căruia vor coaliza cu viitorii deputați PAS și Platforma DA. În caz contrar, dacă prezența opoziției va fi sub așteptările electoratului, atunci ar putea fi inițiate proteste post-electorale, coordonate de către blocul electoral ACUM (PAS, Platforma DA și alții) și inspirate din experiența Armeniei din 2018. Oricum, în condițiile politice disproporționate, reprezentanții opoziției nu vor reuși să obțină o majoritate pentru a guverna, iar o alianță cu PDM este practic imposibilă. De aceea, aceasta va fi nevoită să-și asume rolul unei opoziții parlamentare puternice și să demonstreze unitate și inteligență politică din interiorul instituțiilor democratice. Acest lucru va însemna că liderii opoziției vor fi mai ocupați cu agenda politică internă și vor avea mai puțin timp pentru a face advocy în capitalele europene, după cum a fost cazul în perioada 2017-2018.

3. Restabilirea asistenței financiare a UE. După desfășurarea alegerilor parlamentare, UE ar putea stabili dialogul cu oricare din partidele aflate la guvernare,  alese de către cetățeni, inclusiv cu un guvern din nou condus de PDM sau o coaliție care implică PSRM. Prin intermediul alegerilor parlamentare, care în mod evident favorizează PDM și aliații lor adevărați sau de conjunctură (Partidul Șhor, PSRM), Democrații vor să legitimeze controlul asupra instituțiilor. Acest lucru le va permite să copieze regimul oligarhic din Georgia, față de care UE a obiectat rar, deoarece partidul oligarhului Bidzina Ivanishvili („Visul Georgian”) a preluat puterea via alegeri democratice, deși tot prin sistem vot mixt (IPN, 30 Iulie 2018). În asemenea condiții, chiar și cu eventuala extindere a guvernării PDM pentru încă patru ani, UE ar putea să restabilească asistența sa financiară, în baza condiționalității politice și tehnice anterioare, parțial reînnoite.

4. Georgia devine liderul Parteneriatul Estic. Deja în 2018, UE și-a exprimat satisfacția față de progresele înregistrate de autoritățile georgiene, în contrast cu îngrijorările majore față de situația din Moldova și așteptările mai mari față de Ucraina. În realitate, agenda reformelor se află în pericol permanent în fiecare dintre cele trei țări, din cauza interferenței grupărilor oligarhice în procesul de luare a deciziilor (IPN, 8 Octombrie 2018). Prelungirea perioadei în care oficialii europeni ignoră aspectele nocive ale factorul oligarhic din Georgia (IPN, 30 Iulie 2018) amplifică dimensiunea viitoarei dezamăgiri a UE în Georgia. În anul 2019, UE va insista pe transformarea Georgiei într-o altă „poveste de succes” a Parteneriatului Estic. Făcând asta, UE riscă să repete experiența nefastă a Moldovei, care din țară-model a devenit un insucces.

5. Eșecul președinției României în cadrul UE. Chiar dacă statul român preia președinția rotativă în Consiliul Uniunii Europene pentru prima dată în istorie, nivelul de pregătire a politicienilor români este pus la îndoială în România și la Bruxelles. Îngrijorările expuse de către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vizavi de unitatea politică din interiorul guvernării de la București confirmă faptul că așteptările în UE față de președinția română sunt destul de mici. Incongruența în interiorul Partidului Social-Democrat, dar și caracterul egocentric al conducerii acestui partid, ar putea să afecteze calitatea președinției. Apelul Parlamentului European de a respecta valorile prescrise în Tratatele europene, în particular statul de drept, au vizat România cu aproximativ două luni înainte de începerea oficială a președinției (Parlamentul European, 13 Noiembrie 2018). Cu alte cuvinte, guvernarea PSD-ALDE a ruinat autoritatea României, fără de care o conducere puternică a tuturor guvernelor naționale europene va fi extrem de complicată. Ieșirea (dez)organizată a Marii Britanii din UE la finele lui martie 2019 va pune presiune adițională asupra României. La fel, scrutinul parlamentar din Moldova coincide cu perioada președinției române, care se estimează a fi slabă, ceea ce va beneficia Democrații moldoveni. Președinția României, împreună cu agitația în jurul alegerilor parlamentare europene din mai 2019, ar putea subția atenția față de situația post-electorală din Moldova.

6. Un Brexit haotic, cu efecte negative asupra cetățenilor europeni aflați în Marea Britanie. De votul Camerei Comunelor asupra acordului de părăsire agreat cu UE, planificat pe 15 ianuarie 2019, depinde dacă Marea Britanie va abandona UE pe 29 martie 2019, în mod organizat sau haotic. Pe lângă faptul că vocea premierului britanic Theresa May a pierdut ponderea în propriul partid, principalele forțe politice împing țara în direcția unui Brexit lipsit de orice coordonare cu Bruxelles-ul. Printre viitorii perdanți se numără cei circa 3 milioane de cetățenii europeni angajați pe piața muncii din Marea Britanie, din care circa 400 mii sunt de origine română. În mod inevitabil, acest lucru vizează cetățenii moldoveni care se află în Marea Britanie în baza pașapoartelor românești și al cărui număr exact nu este cunoscut. Urmează un proces birocratic complicat de înregistrare post-Brexit la autoritățile britanice, fie o redirecționare a migranților europeni către cele 27 de state UE rămase.

7. Emanciparea forțelor eurosceptice în cadrul alegerilor parlamentare europene din 23-26 mai 2019. Ascensiunea forțelor populiste eurosceptice, fie de extremă dreaptă sau stângă, în Germania, Italia, Austria, și aflarea lor al guvernare în Polonia, Ungaria sau Bulgaria, creează riscuri serioase pentru compoziția Parlamentului European după alegerile din mai 2019. Din actualii 751 de eurodeputați circa 150 sunt asociați cu grupuri parlamentare ce antagonizează activ cu ideea supranaționalismului european. Cu cât mai joasă va fi participarea cetățenilor europeni la vot, cu atât mai multe șanse au populiștii să nimerească în forul european. Participarea europenilor în alegerile europene a scăzut de la 61,9% în primul scrutin european din 1979 până la 42,61% la ultimele alegeri din 2014. Președintele francez, Emmanuel Macron, împreună cu alți lideri politici din Spania și Italia, au decis să se promoveze activ pentru a fi votați în număr mai mare decât populiștii. Cu toate acestea, pe lângă euroscepticii instituționalizați în partide politice, politicile nepopulare din Franța a dat naștere unei mișcări sociale noi, eurosceptice – „Vestele Galbene”. Aceasta nu doar l-a forțat pe președintele Macron să-și încline politicile spre stânga, dar și a inspirat mișcări, mai mici ca dimensiuni, în Belgia și Irlanda. Participarea acestei mișcări la alegerile parlamentare europene va maximiza eforturile populiștilor europeni, în frunte cu liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen și ministrul de interne italian, liderul Liga Nord, Matteo Salvini. În asemenea circumstanțe, numărul eurodeputaților eurosceptici ar putea depăși 200 de mandate, încă insuficient pentru a ocupa 1/3 din forul european. O asemenea conjunctură va avantaja regimurile politice din Moldova și alte țări din vecinătatea europeană, unde guvernarea este ghidată de grupări oligarhice și principiile cleptocrației.

8. Extinderea crizei statului de drept către alte state din interiorul UE. Situația din Ungaria și Polonia se repetă în alte țări din valul ultimei extinderi europene. România este deja văzută ca următoarea țară față de care Comisia Europeană ar putea să întreprindă acțiuni pentru nerespectarea valorilor europene – statul de drept (Art. 2 a Tratatului UE). Rezoluția Parlamentului European din noiembrie 2018 este un preludiu pentru un asemenea scenariu negativ pentru România (Radio Europa Liberă, 31 Decembrie 2018), considerată anterior un caz de succes pentru lărgirea europeană spre Est. Situația din Bulgaria va deveni tot mai preocupantă în 2019, odată cu numeroasele scandaluri legate de corupția la nivel înalt și infiltrarea cercurilor criminale în procesul decizional, inclusiv fraudarea fondurilor europene. Cazurile de corupție cu implicarea oficialilor maltezi, care au provocat omorul jurnalistei Daphne Caruana Galizia, pune Malta alături de țările europene unde statul de drept este disfuncțional. Slovacia a intrat în același grup al statelor problematice ale UE, în particular după asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak, în februarie 2018, la fel asociată cu investigațiile acestuia pe cazuri de corupție politică și crima organizată. În procesul de adoptare a cadrului bugetar european, definitivat în 2019-2020, pentru următorii șapte ani, Comisia Europeană va trebui să includă precondiții legate de statul de drept pentru accesarea fondurilor structurale. Atât consensul politic, cât și rezultatele alegerilor europene vor fi cruciale pentru viitorul unui mecanism nou de acordare a fondurilor europene în funcție de respectarea valorilor europene.

8. Riscul ruperii principiului de solidaritate față de sancțiunile aplicate față de Rusia. Eventualul succes al forțelor eurosceptice, și deseori prietenoase față de Rusia, la alegerile parlamentare europene va cimenta drumul spre tot mai puțină solidaritate între cele 27 state UE rămase după Brexit. Pilonii slabi sunt Italia și Ungaria, care pentru a slăbi Bruxelles-ul ar putea să facă presiuni pentru ușurarea sancțiunilor față de Rusia pentru destabilizarea Ucrainei. Sancțiunile de care vrea să se debaraseze președintele rus Vladimir Putin sunt cele economice, care au fost prelungite până pe 31 iulie 2019. Anume această categorie de sancțiuni lovește în economia rusă, deoarece lipsește companiile și băncile rusește de posibilitatea de a se împrumuta pe piața de capital din Europa. Tot aceste sancțiuni împiedică investițiile europene în industriile vitale ale Rusiei, precum producția de țiței, alăturate sancțiunilor americane și altor țări occidentale (Canada). Miza Rusiei este să capituleze solidaritatea europenilor față de cauza Ucrainei, atât pentru a izola Ucraina, cât și pentru a reface propria economie și a scădea cât mai urgent presiunea socială acasă.

10. Escaladarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Principalele eforturi ale Rusiei în politica externă în 2019 vor fi consacrate obiectivului de a altera cât mai mult rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale ucrainene. Victoria Iuliei Timoșenko ar fi folositoare pentru Moscova, care speră că fosta prim-ministru s-ar preocupa mai puțin de capacitarea militară a armatei ucrainene și de promovarea drepturilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale. De asemenea, Kremlinul nu va renunța la măsurile de excludere a Ucrainei din Mările Azov și Neagră, ceea ce va afecta economia regiunilor cu acces la mare și ar putea spori nemulțumirea acestora față de autoritățile centrale de la Kiev. Invocarea dreptului internațional maritim, pe de o parte, și canalizarea investițiilor în mediul de afaceri din regiunile ucrainene apropiate de Marea Neagră sunt esențiale pentru a limita penetrarea propagandei rusești. Escaladarea acțiunilor militare în Donbas la fel rămâne probabilă. Sărăcia crescândă în societatea rusă, care afectează între 13-22% din cetățenii ruși, va spori agresivitatea regimului lui Vladimir Putin. Cel din urmă, încearcă să înlocuiască progresul intern cu restabilirea mândriei naționale prin ofensive externe de orice tip (Levada.ru, 26 Decembrie 2018), începută cu anexarea Crimeii și agresiunea militară în Donbas.

În loc de concluzii…

Anul 2019 va fi un an crucial pentru democrația și parcursul european al Moldovei, dar și pentru sustenabilitatea proiectului european, în general. Menținerea PDM la putere va determina o revizuire a agendei europene, dacă acest partid creează un guvern cu PSRM sau elementele descompuse ale acestuia. Cu toate acestea, agenda europeană nu va fi abandonată, inclusiv datorită unei opoziții pro-UE solide în interiorul viitorului Parlament.

La nivel european, reprezentarea forțelor eurosceptice ar putea crește la nivelul Parlamentului European, creând perspective nefaste pentru solidaritatea în interiorul UE față de migrație sau sancțiunile aplicate față de Rusia. Va fi tot mai observabilă criza statului de drept în mai multe state UE. În această „listă neagră” figurează România și Bulgaria.

Haosul Brexit-ului, erupția forțelor eurosceptice și Președinția compromisă a României în UE în prima jumătate a lui 2019 vor complica buna funcționare a instituțiilor europene. Interesele oligarhice și cleptocratice din interiorul UE și din vecinătatea acesteia, inclusiv din Parteneriatul Estic și Moldova, vor tinde să valorifice slăbiciunile UE.

Articopl aparut pe site-ul IPN.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

    Denis, de fapt in Georgia e mai prost chiar decat spui tu. Clientelizarea locala este mai mare decat in Moldova: partidul de guvernare raliaza TOTI primarii imediat dupa alegeri. Nu ma lasa sa pun poze aici dar gasesti niste harti interesante sa vezi cum s-a schimbat culoarea primarilor 100% sin in 2010, si in 2014. Deci e o chestie sistemica si mai veche, nu doar de cand cu Bidzina.
    https://expertforum.ro/raport-clientelismul-politic-in-georgia/

  2. Lucifer spune:

    Da, 2019 va fi un an extrem de complicat pentru Moldova, România şi Europa. Dar eu cred că va fi un an folositor, multe lucruri se vor clarifica, inclusiv în triunghiul Moldova-România-Rusia. Cu Europa, mai vedem, europenii trebuie să se hotărască ce vor. Oricum, propunerea franco-germană de creare a unei federaţii/imperiu european nu se va realiza.
    La mulţi ani!

  3. mike spune:

    Problema este ca UE, in actuala formula, nu mai poate convinge europenii de eficienta sa pe viitor si nici nu mai poate garanta stabilitatea politica si bunastarea economica. Proiectul politic european nu mai seamana astazi cu cel din anii 70-80. Deja procesul de dezintegrare a Uniunii a inceput odata cu aparitia liderilor politici din est, aliantelor politice care se prefigureaza la alegerile din 2019 si odata cu Brexitul. Procesul nu mai poate fi oprit. In aceste conditii nu stiu ce sperante aveti privind Rep. Moldova si nici daca Republica Moldova va mai avea in ce sa se integreze in viitor. Oricum, este o utopie aceasta aderare a Rep. Moldova in UE sau NATO acum la spartul targului. Nu poti adera si nu te poti integra intr-o alianta /Uniune instabila si avand problemele pe care le are in prezent. Si mai este si Rusia care sunt convins ca va “marai” imediat ce Rep. Moldova va avea ganduri de aderare pe undeva.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen. Citeste mai departe


E randul tau

Am facut o tentativa de a accesa fonduri europene, cu afacerea sotiei, acum vreo doi ani...in viata ...

de: MirceaM

la "PSD-Dragnea, pătlăgeaua “cu chimicale” şi neofascismul românesc"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

aprilie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)