Home » Analize »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Ziua de după euforie: Cum se vede dinspre România victoria lui Andrei Năstase la Chișinău?

Alexandru Damian iunie 4, 2018 Analize, Global / Europa, Reactie rapida
2 comentarii 3,129 Vizualizari

Victoria lui Andrei Năstase a fost surprinzătoare la Chișinău, având în vedere susținerea de facto a celor două partide mari de peste Prut, PSRM și PDM, pentru contracandidatul său. Aflarea rezultatelor a creat valuri la Chișinău și la București și a readus în prim plan susținerea pe care România o oferă aproape necondiționat guvernului din jurul controversatului Vladimir Plahotniuc.

Însă adevărata miză pentru parcursul pro european al Moldovei abia acum începe. Alegerile din toamnă, pe sistem electoral mixt, favorizează masiv Partidul Socialist. Pe actualele date electorale de la Chișinău, PSRM ar câștiga nu mai puțin de 9 circumscripții electorale uninominale din 11 într-o capitală ce a votat împotriva socialiștilor. Despre sistemul electoral mixt, votat la comun de „pro europenii” de la PDM și socialiști, dinspre România nu s-a auzit aproape nimic de rău.

Victoria lui Andrei Năstase din turul doi al alegerilor din Chișinău poate intra ușor în categoria „against all odds”. Pornit teoretic cu a treia șansă la începutul alegerilor, reprezentantul unei coaliții dominate de două partide pro europene apărute recent, PAS și PPDA, Andrei Năstase devine primarul Chișinăului pentru un mandat limitat de un an, până la alegerile locale pline de anul viitor. O victorie mai degrabă simbolică, dar care poate întări coaliția PAS-PPDA-PLDM în vederea adevăratei mize de la Chișinău, alegerile parlamentare din toamnă, desfășurate sub noul sistem electoral mixt.

Alegerile de la Chișinău trebuie să fie un bun moment de reflecție și pentru partidele de opoziție de la București. Chișinăul a beneficiat atât de o alianță între partidele cu adevărat pro europene, a susținerii unui candidat comun, dar, foarte important, și de alegeri în două tururi de scrutin. Comedia din 2016 de la București cu PNL în rol central, demobilizarea electoratului și oroarea alegerilor într-un singur tur de scrutin ar trebui să rămână doar ca un exemplu de „Așa nu” pentru viitoarele alegeri din România.

Cum arată rezultatele din turul doi al scrutinului? 52.57% Andrei Năstase, 47.43% Ion Ceban la o prezență la urne de 39.12%. O prezență totuși scăzută, cu aproape 10% sub cea pentru alegerile locale din 2015 (48.67%), parțial și datorită faptului că la Chișinău au fost alegeri parțiale, doar pentru funcția de primar, pentru un singur an, provocate de demisia fostului primar Dorin Chirtoacă. O mobilizare foarte slabă a electoratului  tânăr (sună cunoscut?) unde doar 25.73% dintre cei cu vârsta între 18-25 au votat și 29.99% dintre cei între 26-40 ani.

Victoria neașteptată a lui Andrei Năstase dă peste cap planurile celor două partide mari, parlamentare, din Moldova, PSRM și PDM, mai ales în vederea alegerilor parlamentare din toamnă. „Blatul” votului de la decizia privind sistemul electoral mixt, o împărțire de facto a mandatelor între cele două partide „prietene la nevoie”, poate fi anulat de o prezență masivă în toamnă.

Cum orice procent va conta, mai ales în circumscripțiile uninominale, trebuie avute în vedere și negocieri cu celelalte partide de pe eșicherul pro european, liberalii și PUN-ul. Acestea au eșuat în cazul alegerilor locale, unde ambele partide au mers cu candidați proprii în primul țur și rămâne de văzut ce rol vor juca cele două facțiuni în toamnă. Deși ambele partide și-au anunțat susținerea pentru Andrei Năstase în turul doi, decizia inițială de a merge cu candidați proprii se putea dovedi eronată dacă în turul doi s-ar fi confruntat Silvia Radu și Ion Ceban, așa cum prefigurau sondajele de opinie.

Cum se vede dinspre România victoria lui Andrei Năstase?

Pentru Partidul Social Democrat din România probabil nu se vede deloc bine. În ultimul an, desantul PSD la Chișinău a atins un maxim. I am avut pe rând pe prim miniștrii Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, apoi primarul general al capitalei, Gabriela Firea, susținând cu tărie guvernul condus de Partidul Democrat din Moldova, aflat la o cotă de încredere foarte scăzută. Gabriela Firea vorbea despre „dezvoltarea frumoaselor relatii”, iar Mihai Tudose despre „distorsionarea realității de către cei neprieteni”. Vizita Vioricăi Dăncilă a fost și ea fără istoric, căci a fost plină de comunicate oficiale extrem de favorabile, ignorând de facto orice discuție cu opoziția din Moldova.

Dar legăturile excelente PDM-PSD datează de ceva vreme, căci PDM a jucat un rol important  și în voturile de peste Prut în primul tur al alegerilor prezidențiale din România anului 2014 (situația s-a inversat în turul doi unde aproape 80% dintre cei care s-au prezentat la urne în Republica Moldova au votat cu Klaus Iohannis). Mai mult, în Decembrie 2016,  Report.md scria că „Victor Ponta a fost decorat la Chisinăul cu cea mai inaltă distincție de stat „Ordinul Republicii” la congresul Partidului Democrat, a cărui conducere a fost preluată azi de controversatul oligarh, Vlad Plahotniuc”’

Pentru oricine a urmărit discuțiile din Parlamentul European privind acordarea asistenței macro financiare Republicii Moldova de către UE (o decizie finală este încă în așteptare, deși prima tranșă trebuia acordată de mai bine de un an), nici dinspre partenerii de coaliție ai PSD, ALDE, lucrurile nu se văd foarte bine, căci aceștia s-au erijat în susținători de facto ai guvernului de la Chișinău, ignorând orice derapaj al  acestuia, o opinie contrară discursului familiei politice europene din care fac parte.

Dinspre celelalte partide din România, candidatul coaliției PAS-PPDA-PLDM a fost susținut vizibil atât de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România, cât și de Mișcarea România Împreună. Dacian Cioloș este, de altfel, și singurul prim ministru român care s-a întâlnit cu reprezentanții opoziției pro europene din Moldova în ultimii ani, într-o vizită la Chișinău în  2016.

Până acum, Republica Moldova, deși clamată ca punctul central al politicii externe românești, a jucat, de facto, un rol marginal pe agenda de la București. Sau a jucat un rol central când interesul a fost de așa natură. În România s-a mizat pe coaliția de putere din jurul PDM, iar „pro europenismul” acesteia a fost luat de bun, fără a nicio altă analiză, ignorând derapajele de peste Prut. Comisia Europeană a avut poziții mult mai dure, în special pe recenta schimbare sistemului electoral, iar dinspre București n-au răzbătut decât comunicate oficiale favorabile.

Merită menționată și atitudinea Administrației Prezidențiale din România, una mai degrabă pasivă și dezinteresată față de noile forțe politice pro europene de peste Prut. Klaus Iohannis declara în Noiembrie anul trecut că  „există semne bune. Reformele merg inainte”, deși doar cu o lună înainte, EPP, cel mai mare partid european, cerea înghețarea completă a  asistenței financiare către Moldova. Deși asistența macro financiară a UE este blocată, cea din partea României nu are niciun principiu de „checks and balances”.

Noile partide de la București (USR, MRI) par mult mai interesate de ce se întâmplă peste Prut. Partidul Național Liberal pare și el mult mai interesat. O parte din europarlamentari românii la fel. O schimbare de optică este necesară, căci politică externă actuală față de Moldova, conturată în jurul unei susțineri de facto pentru Partidul Democrat din Moldova,este deficitară și nu poate decât să alieneze electoratul pro european din Moldova.

Ceea ce urmează însă este extrem de dificil pentru coaliția pro europeană din Moldova.  Alegerile parlamentare din toamnă se vor desfășura sub sistemul electoral mixt, unul ce favorizează masiv partidele cu resurse. Într-o analiză a societății civile de peste Prut, pe distribuția voturilor actuală la Chișinău, socialiștii câștigau nu mai puțin de 9 circumscripții electorale față de două ale pro europenilor. Și asta la Chișinău. Blatul PDM-PSRM în privința sistemului electoral mixt va juca un rol crucial în toamnă.

Dinspre România, din păcate, nu s-a auzit aproape nimic în ultimul an privind efectele sistemului mixt de peste Prut.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Cosmin spune:

    Bun articol, felicitari! Din pacate ai dreptate, Romania nu a fost niciodata interesata de Moldova, cu devarat, a ocupat doar un loc ultra marginal. Dar cand zic Romania, zic de fapt clasa de incompetenti care ne-a condus de 3 decenii. Romanilor le pasa foarte mult de Moldova. Dar politicienii nostrii sunt nu nepasatori, ci prea incompetenti sa dezvolte vreo politica coerenta privind Republica Moldova.

    • Mitica spune:

      Da, asta e problema acestui articol. E sec, vorbeste “administrativ” (cum zicea Vanghelie). Ori, nu asta e aspectul hotarator ref. la R. Moldova. Daca era dupa politicieni, treaba era demult ingropata. Ei s-au straduit din toate puterile sa compromita aceasta cauza. Ei, uite ca nu a iesit cum au vrut ei, cel putin pana acum. Oricum ai da-o, nu se poate apara o hotarare a Pactului Ribbentrop Molotov. Tot ce se spune despre neeuropenismul R. Moldova e si era valabil si pt Tarile Blatice. Ele de ce au putut sa intre in Nato? Nu e ca nu vrea URSS, ca nu voia nici pt Tarile Baltice. E ca nu vrea Germania.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Damian


Alexandru Damian

Alexandru Damian este cercetător în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Este absolvent de Științe Politice și a absolvit un Masterat în Studii Europene în ... Citeste mai departe


E randul tau

SUA pierd Turca si nu stiu daca isi permit sa piarda si Romania. :)

de: ion adrian

la "De ce protestul din 10 august a fost, totuși, un succes "

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

august 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)