Home » Global / Europa »Romania si Rusia Sovietica » Citesti:

Ziua Victoriei: între Gdansk și Moscova

Alexandru Lazescu mai 12, 2015 Global / Europa, Romania si Rusia Sovietica
12 comentarii 2,638 Vizualizari

“Ziua Victoriei de astăzi nu are nimic de a face cu victoria poporului sau cu victoria tatălui meu. Nu este o zi a păcii și a comemorării victimelor. Este o zi a zăngănitului săbiilor, a coșciugelor de zinc, a agresiunii, o zi a marii ipocrizii, a marii ticăloșii” scria, cu amărăciune, Mihail Șîșkin, unul dintre cei mai importanți scriitori ruși ai momentului, într-un articol apărut pe 9 mai 2015 în The New York Times.

La Moscova astfel de vorbe îl plasează automat pe Șîșkin în categoria “trădătorilor de neam”. Pentru liderii de la Kremlin 9 mai, cu uriașa paradă militară din Piața Roșie, la care au luat parte peste 16,000 de militari, 200 de tancuri, lansatoare de rachete și vehicule blindate și peste 150 de avioane și elicoptere de luptă a fost, din contra, un bun prilej pentru a arăta lumii măreția și puterea militară a Rusiei.

Iar dacă ar fi să alegem imaginea simbol care a marcat sărbătorirea la Moscova a celor 70 de ani scurși de la victoria împotriva Germaniei naziste atunci aceasta ar fi cu siguranță aceea a cuplului Vladimir Putin – Xi Jinping asistînd din tribună la cea mai mare defilare militară din ultimii zeci de ani. Celor doi li s-au alăturat, între alții, lideri ca Nicolas Maduro din Venezuela, Robert Mugabe din Zimbawbe sau Raul Castro din Cuba, toți recunoscuți pentru ostilitatea lor față de Occident. Cu zece ani în urmă lîngă Vladimir Putin se afla George Bush, împreună cu principalii lideri occidentali, iar în 1995 Bill Clinton era invitatul special al lui Boris Elțîn.

Acum s-au alăturat coloanei militare care a defilat în Piața Roșie 100 de soldați chinezi, semn al unei legături tot mai strînse a celor două țări pe această linie. Ca o ilustrare a tot mai extinsei dimensiuni militare a colaborării dintre Moscova și Beijing trei nave militare chinezești au zilele intrat în Marea Neagră pentru a participa la comemorarea zilei de 9 mai în portul Novorosisk iar în curînd vor participa, pentru prima dată, alături de marina militară rusă la exerciții militare navale derulate în Marea Mediterană, în zona flancului de sud al NATO.

Maniera în care se sărbătorește sfîrșitul celui de-al doilea război în Europa și în Rusia, ilustrează prăpastia care separă cele două lumi: pe de o parte comemorări în care accentul cade în principal pe sacrificiile umane, pe tragedia care a zguduit continentul, cu depuneri de coroane de flori și momente de reculegere; pe de alta, o etalare agresivă a forței militare. Sigur că și la Moscova se vorbește despre veterani, despre sacrificiile umane făcute de Uniunea Sovietică în timpul a ceea ce rușii numesc marele război patriotic, dar în mod clar în centrul manifestărilor este întotdeauna parada militară.

Criza din Ucraina i-a făcut pe marea majoritate a liderilor occidentali să decline invitația de a participa la parada de la Moscova. Iar sîmbătă Vladimir Putin a ținut să vorbească din nou despre opoziția Rusiei față de o lume unipolară, fraza standard prin care el descrie actuala ordine internațională în care prevalează valorile democrației de tip occidental și Statele Unite joacă un rol dominant.

Cu toate acestea, la nivelul Europei, în ciuda sancțiunilor adoptate, de altfel cu mare greutate, de UE împotriva Federației Ruse există diferențe deloc neglijabile de atitudine determinate fie de interese economice naționale fie de percepțiile diferite asupra Rusiei. Milos Zeman, președintele Republicii Cehe, și premierul slovak, Robert Fico, au ținut să facă notă discordantă, ducîndu-se totuși la Moscova, deși nu au asistat la parada militară din Piața Roșie iar Angela Merkel a depus pe 10 mai, alături de Vladimir Putin, o coroană de flori la mormîntul eroului necunoscut de lîngă Kremlin. Berlinul a încercat astfel să păstreze deschisă linia de comunicare cu Rusia fără a renunța la presiunile adoptate de UE în urma anexării Crimeii și agresiunii din estul Ucrainei. Un mers pe sîrmă deloc simplu. Deși Angela Merkel a dorit să confere vizitei un caracter discret, de natură simbolică, pentru ruși prezența ei la Moscova a reprezentat o binevenită lovitură de imagine. Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse, a descris-o drept un gest semnificativ menit să ” disrupă campania negativă anti-rusească din Vest”.

Pentru țările din Europa Est ziua de 9 mai are semnificații amestecate. Iar contextul de securitate tensionat a făcut ca acestea să fie mult mai explicit exprimate ca în trecut. Pe 8 mai, alături de Donald Tusk, președintele Consiliului European, lideri din Europa Centrală și de Est, între care s-a aflat și președintele Klaus Iohannis, s-au reunit în Polonia, la Gdansk, într-un eveniment considerat la Kremlin drept o “provocare” pentru că reamintea în mod explicit de Pactul Molotov – Ribbentrop. Cu acest prilej Dalia Grybauskaite, președintele Lituaniei, a ținut să spună că “pentru lituanieni, polonezi și alte națiuni din Europa Centrală războiul nu s-a sfîrșit pe 8 mai; am suferit o nouă ocupație, o nouă dictatură și noi atrocități”.

De la Moscova istoria se vede cu totul altfel. Și Pactul Molotov – Ribbentrop, și gulagurile staliniste, s-au evaporat. Se vorbește doar despre victoria din marele război patriotic, despre măreția Rusiei și despre amenințările occidentale. Și despre lumea unipolară care ar trebui să fie înlocuită cu o alta în urma eforturilor unui front revizionist sub bagheta Moscovei și Beijing-ului. Iar imaginea triumfalistă oferită rușilor și întregii lumi de uriașa paradă militară de pe 9 mai este în egală măsură amăgitoare și îngrijorătoare.

Amăgitoare, pentru că pe valurile unui puseu naționalist fără precedent rușilor li se spune că trebuie să se unească împotriva unei ipotetice amenințări occidentale uitînd de problemele interne. După cum scrie Șîșkin “rușii sunt chemați, din nou, să lupte împotriva fascismului. Isteria patriotică de pe ecranele televizoarelor este arma miraculoasă a regimului. Datorită “cutiei zombie” poporului i s-a livrat o imagine prefabricată a lumii: Vestul vrea să ne distrugă, așa că trebuie să fim pregătiți, la fel ca tații și bunicii noștri, să ducem un război sfînt împotriva fascismului și trebuie să fim gata să sacrificăm totul pentru asta”.

Îngrijorătoare, pentru că de partea cealaltă lipsește determinarea reală de a descuraja ambițiile agresive ale Moscovei, cu excepția statelor din prima linie, precum țările baltice sau Polonia. Un sondaj WIN/Gallup din 2014 ilustrează foarte bine starea de spirit dominantă existentă pe vechiul continent: doar 29 procente dintre francezi, 27 dintre britanici și 18 dintre germani sunt dispuși să lupte pentru țara lor în timp ce 68 de procente dintre italieni declară din start că ar refuza să o facă. Oficiali americani de rang înalt vorbesc deschis despre ceea ce ei consideră a fi tendința unor state europene de a-și diminua capacitățile militare și de a dori să se detașeze treptat de alianța strategică cu Statele Unite pentru a nu deranja o Rusie tot mai agresivă aflată în vecinătate.

După cum observă Ivan Krastev și Mark Leonard, într-un articol publicat recent în Foreign Affairs, această diferență majoră de atitudine care separă America de o parte a aliaților săi europeni are la bază viziuni complet diferite asupra elementelor determinante care au dus la sfîrșitul războiului rece. Pentru americani a prevalat superioritatea militară și economică a Vestului. Asta a făcut ca sistemul sovietic să clacheze. Pentru mulți europeni alta este explicația: au avut cîștig de cauză valorile liberale și așa numita Ostpolitik inițiată de Germania în perioada în care cancelar era Willy Brandt.

Văzută din partea de Est a continentului și iei în calcul și evoluțiile din ultima vreme de la Moscova a doua viziune pare mai degrabă naivă. Iar cînd te uiți la atmosfera existentă în Rusia sau în China, ultima cuprinsă și ea de o mare fervoare naționalist resentimentară, nu poți să nu-i dai dreptate fostului secretar american al Apărării, Robert Gates care spunea că “demilitarizarea Europei, faptul că zone mari din opinia publică au aversiune față de forța militară și de riscuri, un lucru bun în secolul trecut, a devenit în noul context geopolitic un obstacol în calea realizării unui climat de securitate și a unei păci durabile”.

Articol apărut și în Revista “22″

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. iosiP spune:

    Haideti sa fim realisti: daca China ar scoate la vanzare tot stocul de USD pe care il detine nici mama lui Bernanke nu ar salva USA de la dezastru monetar.
    Prin urmare, ca sa citez din clasici, “ciocu’ mic si joc de glezne”, ca poti purta razboi cu Irakul sau trimite drone in Afganistan dar daca Rusia si China incep un razboi (militar, respectiv financiar) mi-e ca “uncle Joe” si-o ia fara alifie!

    • Alexandru Lazescu Alexandru Lazescu spune:

      Problema e ca Beijingul nu paote face asta. Nu e chiar asa simplu. Pentru ca in acest caz valoarea bond-urilor americane pe care le detine China ar scadea dramatic asa ca ar pierde enorm. Stim cu totii mecanisamul de la cursul valutar: daca apar la un moment dat multi $ sau Euro pe piata cursul valutei respective scade imediat. In plus eonomia Chinei este profund legata de cea americana, o piata enorma pe care exporta. Daca este afectata masiv economia USA se prabuseste si cea a Chinei, care e dependentta in principal de exporturi (spre deosebire de cea americana, axata pe consum intern). Uitati-va cum se zbat chinezii sa mai gaseasca ceva piete externe pt ca au o uriasa supracapacitate de productie dupa ce nu mai are mari lucrari de infrastructura de facut. Acest gen de argumentatii ignora tabloul general asa ca sunt inselatoare.

    • sile spune:

      Atata doar ca nu pot scoate la vanzare tot stocul. Razboi economic inseamna altceva.

    • donquijote spune:

      De fapt victoria asupra Americii este ultimul lucru care le trebuie chinezilor. Dupa ce s-au chinuit sa adune atatia dolari/euro, acuma sa-i transforme in hartie higienica provocând caderea sua/ue, e cam mult pentru orice superlider comunist care ar dori sa puna capitalimul cu botu’ pe labe. Deci, pana la cu alifie sau fara alifie, mai va…
      Miracolul chinezesc este valabil numai atat timp cat exista sistemul capitalist (putred, cum o fi el). Modelul lor, tinta, este sistemul consumist – pcc a descoperit formula dictaturii liber consimtite.
      Alta este povestea cu fostul urss: astia inca nu s-au trezit din aburii betiei dupa victoria impotriva fascismului. Ei tot se raporteaza la ceva ce a disparut de multa vreme si incearca sa tina candela aprinsa in bordeiul sapat acum 70 de ani (din când in când mai trece careva cu buldozerul pe deasupra ca sa-l tina in intuneric, sa nu cumva sa scoata norodul capul catre cer ca sa vada ca s-a facut ziua).
      Legenda soldatului japonez uitat pe insula este drama poporului rus, care inca lupta impotriva fascismului.

    • ernest.hemingway spune:

      M B. nu mai e de mult seful Rezervei Fed, si doi daca chiar chinezi s-ar apuca sa ceara inapoi bondurile americane, si-ar da singuri cu stingul in dreptul ca nu ar mai avea cui sa vinda chinezariile lor…

      Nu stiu daca ati fost vreodata prin State, dar v-as indemna la prudenta, a nu cadea in prada prejudecatilor, cum ca americanii sint mincatorii de Mcdo si inculti., si cam asta e America…

      US sint si vor ramine puterea majoritara in lume atita vreme cit adversarii ei sint tari autocratice precum China si Rusia…Nu uitati ca capitalismul, in ciuda unor fatete mai putin laudabile ramine forma de societate care ofera cele mai multe sanse umanitatii, prin democratie, economie de piata, presa libera etc…contrar sistemelor (cel mult hybride) de prin Ru & Chi, care ofera minciuna, demagogie, coruptie, etc…

      Proba?? SUA e o tara tinara care a devenit ce e intr-un timp scurt, iar ceilalti care sint de mii de ani, incearca sa o ajunga, dar nu prea reusesc…asa ca pina la primele alegeri libere din China pare sa mai fie ceva timp…..

      In loc sa-i plingeti pe americani, eu i-as plinge pe ceilalti…..

    • Harald spune:

      @ iosiP – hai să fim realiști, dacă Statele Unite denominează moneda elimânând unu sau două zerouri, emit o nouă bancnotă și instituie o taxă pe investiții de 500%, oricine deține în prezent dolari se va trezi cu un munte de maculatură, la propriu și la figurat.

      Ne place să înjurăm băncile centrale, însă moneda unui stat valorează pe plan extern exact cât zice respectiva bancă centrală că valorează. Pentru cine nu-și mai aduce aminte soluția adoptată de Statele Unite la prima criză a petrolului, poate că unele lecturi ar fi utile :)

    • vasile runc spune:

      sa lasam analizele economice trabloide, PIB-ul SUA este de circa 17.000 miliarde dolari; china are cumparate certificate de trezorerie americane de ceva peste 1.000 miliarde dolari. daca le-ar vinde pe toate brusc dolarul s-ar devaloriza [poate ar ajunge la 0,6 euro] produsele americane ar deveni foarte competitive la export, SUA ar importa foarte putin, iar industria micului popor chinez ar intra in coma, peste 60% din exporturile chineze se fac pe dolari, ar incasa un dolar mult mai “mic”.

  2. Moldoveanul spune:

    Bun articol, imi pare bine ca in Rominia se publica asa materiale care sa informeze mai ales cititorii tineri referitor la adevarul WW2 si a ultimelor 70 de ani, si i-mi pare rau ca acest lucru nu se intimpla dincolo de prut in Rep. Moldova, unde probabil 95% din presa apartine citorva mafioti pro-rusi aflati la guvernare(Filat, Plahotniuc, Lucinski), si acei mafioti inca primesc bani de la moskova pentru transmiterea propagandei bolsevice, si inca mai primeau banu de la UE pentru pseudo euro-integrare. Atita timp cit nu scapa Rep. Moldova de propaganda bolsevica, multi vor continua sa voteze kgb-isti si tot soiul de tradatori anti UE, anti Romania. Presa romineasca si DNA – treceti Prutul !

  3. Eu spune:

    Se culege ce s-a cultivat ani de zile . S-au desfiintat armatele nationale care sub o forma sau alta intareau un sentiment patriotic. Tot ceace este national este pangarit iar daca prin anii 50-70 ai secolului trecut aparatul propagandistic numit Hollywood ne prezenta razboiul ca o afacere pentru barbati curajosi acum ni se inoculeaza ideea ca razboiul este o mizerie soldatii nu mai sunt eroi sunt doar niste baieti slabi , efeminati , tematori dusi acolo de niste policieni rai . Pe de alta parte daca este vorba de like-uri s-ar putea ca noi europeni sa fim adevarati spartani !
    Internationalismul cominternist de acum aproape 100 de ani a renascut sub o alta forma mult mai sofisticata si perversa care distruge tot ceace inseamna patriotism,familie,traditie,cultul stramosilor,credinta , crestinism ,

    • donquijote spune:

      Este un subiect care trebuie sa ne puna pe gânduri. Când am efectuat serviciul militar (obligatoriu, dar t.r.) mi s-a parut, pe de o parte o pierdere de vreme, pe de o parte o provocare pentru un tanar care nu intalnise pana atunci nicio fortare fizica, luptandu-se numai cu manualele de scoala. Privind inapoi in timp, cred ca in viata unui cetatean este mometul in care, cu voie sau fara voie, este pus in situatia de a fi solidar cu tara lui. In timpul serviciului militar este, virtual, pus in situatia de a-si risca viata pentru apararea Patriei sale. Cuvinte mari dar cumva, raman in subconstient. Stai undeva in post, santinela fara rost (probabil) cu arma incarcata, te gandesti ca s-ar putea sa fii in situatia de a-ti pierde bunul cel mai de pret, viata, fiindca Patria te-a pus acolo.
      In afara de aceasta perioada, nu cred ca ma exista un moment in viata in care sa se mai inspire un astfel de sentiment. O fi bine, n-o fi bine?
      Vad ca si in tari mai avansate se pune astfel problema. Nu cumva am pierdut prilejul sa insuflam tinerilor devotamentul fata de Patrie? Nu cumva tinerii francezi care se duc sa lupte, chipurile, in numele unei religii ar fi fost niste buni luptatori pentru Tara lor, in care s-au nascut, in loc sa-si puna viata in pericol pentru niste aberatii?

      • Harald spune:

        Nu trebuie să fii solidar cu țara, trebuie să fii solidar cu civilizația. După zeci de ani de trăit în Iași, jur că prefer să am oricând de-a face cu oameni simpli din satele de pe lngă Cluj sau Arad decât cu oameni din satele de pe lângă Iași sau Vaslui.

        Exact același lucru e valabil și la scară europeană. În 90% din cazuri, un român ajuns în vest te face să-ți fie jenă cu comportamentul lui și trebuie mereu să intermediezi pentru el în fața localnicilor.

        ”Devotamentul față de Patrie” a dus la cel puțin 100 de ani de măceluri în Europa, la asta te-ai gândit? Iar măcelurile au încetat numai acolo unde naționalismul a fost abandonat. Și a fost nevoie de sute de mii de militari americani pentru asta.

  4. Saharian spune:

    Am o remarca de facut -> informatia ca trei nave chinezesti au intrat simultan in Marea Neagra contrazice prevederea din tratatul Marii Negre ca nici o tara care nu are tarm la Marea Neagra nu poate avea mai mult de o singura nava militara prezenta la un moment dat .

    Puteti va rog sa explicati daca acea prevedere exista si mai ales cum de a putut fi incalcata daca raspunsul e afirmativ ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Lazescu


Alexandru Lazescu

Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fo... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)