vineri, martie 29, 2024

Cum se poate monitoriza răspîndirea epidemiei în România și ce se poate face pentru a suplini lipsa capacității de testare? Idei pentru lupta împotriva COVID-19

Deși se știe că numărul total al cazurilor este mult mai ridicat decît cel al cazurilor confirmate, amploarea răspîndirii COVID-19 este necunoscută. În funcție de stadiul epidemiei, de strategia de detectare și de urmărire a persoanelor aflate în contact cu cei infectați, ca și a capacității de testare, adevăratul număr de cazuri este estimat la câteva zeci de ori mai mare decît numărul cazurilor cunoscute (1),(2).

După gradul de severitate, cazurile pot fi clasificate sub forma unei piramide: la bază, cele asimptomatice, apoi cele cu simptome ușoare, cele severe care necesită spitalizare, terapie intensivă, ventilare mecanică, și în vârf, decesele. Este limpede că pe măsură ce severitatea condiției crește, cazurile au șanse mai mari să apară în statisticile oficiale, iar numărul cazurilor în condiția respectivă e estimat cu precizie mai bună. Evident, numărul deceselor cauzate de virus este mai precis estimat decît cel al persoanelor cu simptome ușoare.

În România lipsesc kiturile de testare (3), așa că pentru cazurile cu simptome ușoare recomandarea oficială este: sunați doctorul de familie, izolați-va la domiciliu. Această strategie nu pare eficientă (4), dar acesta e alt subiect.

Durează cîteva zile din momentul cînd o persoana manifesta primele simptome și cam 7 zile pînă ajunge eventual la spital (5). Pînă la terapie intensivă, durata mediană a fost de 10.5 zile în Wuhan -vezi graficul de mai jos (5), iar pînă la deces, de 18.5 zile (tot în Wuhan, conform (6) )

(grafic din The Lancet, Huang et al, (5))

În aceste condiții, cazurile cu simptome ușoare pot furniza indicii timpurii cu privire la răspîndirea și stadiul epidemiei.

Propun crearea unei rețele naționale – sentinelă pentru COVID-19, o rețea formata din voluntari (generaliști, doctori de familie), care să colecteze date adunate telefonic de la pacienți ce raportează simptome de răceală, gripă, pneumonie, în sfera de simptome asociate cu COVID-19.

Datele colectate vor trebui raportate zilnic prin intermediul unui formular electronic și colectate într-o bază de date. Ce indicatori trebuie colectați: vîrsta, sexul, localitatea, tipul simptomelor, data declanșării simptomelor, eventual informații despre numărul de persoane din gospodărie prezentând simptome din aceeași sferă. Ideal, după cîteva zile medicul-voluntar va re-contacta pacientul, colectînd informații despre evoluția simptomelor: “S-a recuperat sau s-a înrăutățit ? A ajuns la spital ? Daca a fost testat, care e rezultatul testului? ”

În lipsa testării nu poate fi exclusă posibilitatea unei alte surse de infecție (gripă ori alt patogen), dar în funcție de tipul simptomelor și succesiunea lor, cazurile netestate vor fi clasificate: foarte probabil, probabil, puțin probabil etc.

Au apărut deja studii cu privire la simptomele cele mai frecvente și ordinea declanșării lor (7), (8). Dacă printre cazurile semnalate de rețeaua-sentinelă vor apărea și cazuri care vor fi ulterior testate, istoria simptomelor aceste cazuri va fi folosită pentru evaluarea și îmbunătățirea metodei de clasificare. Metodologia trebuie adaptată pe baza datelor disponibile și a rezultatelor. Echipa care analizează datele trebuie să includă pe lîngă doctori și epidemiologi, și matematicieni și specialiști în inteligență artificială.

Analiza datelor ar putea să avertizeze despre apariția unui focar important într-o localitate cu cîteva zile înainte ca aceste cazuri să se agraveze și să depășească resursele locale. În caz că într-o localitate numărul pacienților care telefonează cu simptome posibile de COVID-19 va crește brusc, cîțiva dintre ei vor fi testați. Nu e nevoie să fie testați toți, ca să căpătam convingerea că o comunitate e atinsă de virus. Am luat aici în calcul un scenariu asemănător cu cel din Italia.

Aceleași date pot fi folosite și la împărțirea teritoriului național în zone cu probabilitate mare de circulație a virusului, circulație restrînsă, fără circulație. Zonele cu circulație restrînsă pot fi atunci separate de restul pentru a evita răspîndirea virusului.

Rețeaua poate să cuprindă și spitale, și în acest caz, datele analizate pot include și teste de laborator. Atunci se pot analiza și biomarkeri pentru clasificarea cazurilor. Metode de machine learning vor fi utilizate pentru identificarea unor combinații de biomarkeri care să furnizeze o predicție bună.

După ce epidemia va fi oprită sau încetinită, va exista pericolul reapariției virusului pe teritoriul național. În acel moment, rețeaua-sentinelă poate să detecteze un eventual focar local.

Dacă între timp vor fi disponibile kituri de testare ieftine, e preferabilă metoda sugerată de cei de la NECSI (9): alcătuirea unei cohorte de persoane care datorita profesiei au contacte cu un număr mare de oameni (personal din sănătate, educație, lucrători în aeroporturi etc). Aceștia trebuie testați la intervale frecvente pentru COVID-19.

Metoda rețelei-santinelă nu e precisă, dar poate fi utilă, mai ales în lipsa capacității de testare. În plus, are avantajul că poate fi pusă în practică relativ rapid, prin voluntariat, fără mari costuri. În astfel de momente avem nevoie ca niciodată de voință, solidaritate și ingeniozitate.

NOTE_______________

(1) Tomas Pueyo în Medium, 10-03-2020, https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-act-today-or-people-will-die-f4d3d9cd99ca

(2) ”Un număr total de 1,950 cazuri de coronavirus au fost confirmate în UK – dar numărul real de cazuri este estimat între 35,000 și 50,000.“ BBC News, 17-03-2020 https://www.bbc.com/news/uk-51768274

(3) Redacția Recorder: „Testăm suficient? O analiză asupra capacității României de a depista adevărata amploare a COVID-19”, 17-03-2020, https://recorder.ro/testam-suficient-o-analiza-asupra-capacitatii-romaniei-de-a-depista-adevarata-amploare-a-covid-19/

(4) Alina Neagu pe Hotnews „Peste jumătate dintre medicii români nu au fost instruiți să trieze și să trateze bolnavi de coronavirus, iar 78% nu au suficiente echipamente de protecție”, 17-03-2020 https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23730429-peste-jumatate-dintre-medicii-romani-nu-fost-instruiti-trieze-trateze-bolnavi-coronavirus-iar-78-nu-suficiente-echipamente-protectie.htm

(5) Huang et al, The Lancet, 24-01-2020, „Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China”

(6) Zhou et al, The Lancet, 09-03-2020, „Clinical course and risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in Wuhan, China: a retrospective cohort study”

(7) https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-symptoms/

(8) Imperial College, Report 8: Symptom progression of COVID-19, Gaythorpe et al., 16-03-2020

https://www.imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-COVID19-symptom-progression-11-03-2020.pdf

(9) Chen Shen, Yaneer Bar-Yam, New England Complex Systems Institute, „Individual, Community and Government Early Outbreak Response Guidelines”, 02-03-2020, https://assets-global.website-files.com/5e62f57a6f9734c5e7879c84/5e6ee4bc7ef394ee6a554c32_Individual%20community%20and%20government%20guidelines.pdf

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Un test rapid și precis pentru virus COVID-19 nu există la ora actuală. Probe luate din gât de specialiști și testate în laborator special de virologie e destul de greu de aplicat în numărul foarte limitat de laboratoare de virologie cu capacitate limitată peste tot în UE.27.

    Ar fi util ca acum să se creeze ca. 4 centre de cercetare cu laboratoare bine dotate cu aparatură și personal pe lângă ca. 4 universități de rang din țară. Aici să se concentreze o parte din resurse și budget. Nu e posibil în 40 de judete.

    Danemarca a creat 6 centre de clinici bine dotate, pentru toată populația țării.

  2. Bună ziua,

    Aș sugerea și parcurgerea acestui text al Profesorului Ioannidis de la Stanford cu privire la calitatea datelor pe baza cărora se iau deciziile:

    https://www.statnews.com/2020/03/17/a-fiasco-in-the-making-as-the-coronavirus-pandemic-takes-hold-we-are-making-decisions-without-reliable-data/

    Pentru informaţii despre autor se poate vedea aici:

    https://scholar.google.com/citations?user=JiiMY_wAAAAJ&hl=en&oi=ao&fbclid=IwAR2JYzkBYXc0-TVR3szjujzWN1zl7m0h_VvLZxVyJrJhjm2hqYa2dWmE32g

    Din punct de vedere al asigurării statistice deciziile sunt fără o bază ştiinţifică. Odată ponit procesul însă el nu mai poate fi oprit, deci să vedem ce va ieşi, e o chestiune de raţiune de stat pentru toată lumea. Deci să respectăm şi să ne rugăm, altceva nu prea văd ce se mai poate face.

    V.I.

  3. Chestia asta cu capacitatea de testare este o exagerae. Sunt trei categorii de persoane: de fapt doua Unii care nu sunt indicati ca avand vre-o nfectare cu covid adica milioanele de romani care nu sunt suspecti in acest moment, cei care din diferite motive sunt in carantina sau supraveghere la domiciliu adica peste 20000 persoane si evident cei care au fost detectati ca infectati(pozitivi) cu forme de la aimptomatice pana la grave . Este evident cel putin pana acum ca cei pozitivi provim majoritar din cei suspecti(acei peste 20000) . Peste doua saptamani din cei 20000 se vor fi pozitivat si imbolnavit un numar si vor fi iesit din carantina fara sa aiba Covidul resul. Daca se adauga persoane in categoria suspectilor(din cei care mai vin din strainatate din unii care se vor manifesta ca bolnavi )desigur ca va fi nevoie de mai multe . Cum pentru un suspect este nevoie de trei testari daca in romania se tripleaza numarul de suspecti cele 200000 de teste procurate ar trebui sa fie suficiente. Daca gresed cu ceva va rog sa ma corectati.

    • Institutul Robert Koch din Berlin a avertizat acum, în momentul când sunt 9.000 infectați și 25 morți în RFG (Italia 31.000 de infectați, probabil mult mai mulți, si 2.500 de morți, dintre care 430 in Bergamo): dacă nu se reușește repede reducerea vitezei de infectare cu virusul nou COVID-19 (azi 1000 pe zi) la toamnă 10 milioane vor fi infectați în RFG. Cancelara A. Merkel va face un apel azi la ora 19,20 la TV pentru a avertiza comportamentul cetățenilor, va cere respectarea strictă a „distanțării sociale”, de a se întâlni cu cât mai puțini oameni. Nu se va anunța lockdown ca în Franța unde e interzis de a ieși din casă (Ausgehsperre).

      Primarul italian din Bergamo Giorgio Gori a făcut un apel către europeni de a vedea consecințele din Bergamo/Italia unde s-a decis prea târziu, oamenii nu au ținut distanța „socială” de 1,5 m unul de celălalt și rata de infectare a rămas exponențială (Milano a declarat starea de urgență și rata de infectare e mai mică decât la Bergamo). Spitalele din Italia sunt suprasolicitate, lipsesc paturi pentru tratament intensiv cu aparate de respirat. În RFG s-a decis acum dublarea paturilor (există azi 25.000) pentru tratament intensiv cu aparate de respirat. Primarul italian din Bergamo Giorgio Gori s-a adresat tuturor locuitorilor în UE și a cerut statelor partenere să folosească acum timpul rămas pentru a reduce cu tot ce e posibil rata exponențială de infectare cu COVID-19.
      In Coreea de Sud s-a înțeles de la virusul SARS din 2003 ce e necesar pentru o nouă criză cu atac de virus. Acum se folosesc cu succes pregătirile din 2003 până azi. Rata de infectare e mult mai mica decât în Italia, Spania, Franta, RFG, etc.
      Un medicament, un vaccin nu există azi, va sta la dispoziție probabil peste un an, cel mai devreme la toamnă în faza de experimentare.

      Rata de infectare de 60 % din populație trebuie luată acum în serios. Se vor îmbolnavi 5 % dintre cei infectați. Calculați pentru România consecințele.

  4. Ceea ce incercati sa propuneti intr-o forma alambicata exista deja intr-o forma mult mai simpla in Coreea de Sud si a fost semnalat acest lucru inclusiv in presa de la noi (https://www.aktual24.ro/o-lectie-si-pentru-romania-o-romanca-aflata-in-mijlocul-epidemiei-din-coreea-de-sud-relateaza/ ) , dar din pacate nu a avut ecou .
    Pe de alta parte , cred ca unele din masurile luate in Coreea de Sud au nu numai rolul de preventie si protectie , ci si de a reduce incertitudinea si de a diminua starea de nesiguranta a cetatenilor iar unele s-ar putea aplica si la noi deoarece cetatenii sunt interesati in primul rand de ceea ce se intampla in imediata lor vecinatate , ori exact asta nu se spune (https://sergiusimion.blogspot.com/2020/03/harta-coronavirus-distributia-in-timp.html ).

  5. Și ca să tușăm tablou , în Cehia , la acest moment din 464 de bolnavi confirmați , 39 sunt tratatți în spitale (cazuri considerate grave, critice, cum vreți să le spuneți). Restul se tratează singuri acasă.

    • Cehia a impus acum purtarea de măști de respirație ca în Asia. Acolo de mult timp bunul simț, respectul față de ceilalți și solidaritatea obligă pe fiecare să poarte o mască de respirație pentru a nu „tuși”. Coreea de Sud a redus rata de infectare spre zero.

  6. Ideea mi se pare f buna
    Chiar daca pt viitorul apropiat nu va avea influenta benefica, ar fi totusi un exercitiu util pt viitor, evident pt aceia care prind viitorul

  7. Super articol. Bravo Maxim. Orice initiativa pentru a dezvolta capacitatea de a ne apara impotriva maladiilor in general, si a lui covid19 in particular, ar trebui sprijinite de stat si mediul privat. Aplicatii mobil, modele epidemiologice statistice si de inteligenta artificiala, precum si kituri de testare si vaccine de prevenire pentru a stavili acest virus si pentru a ne proteja mai rapid si eficient de pandemii viitoare.

  8. Pertinent si documentat articol.
    Retoric demersul meu pentru ca „mediatorul” contributors.ro NU agreaza opinia libera .
    Avand in vedere ca „delete” este tasta utilizata la FOARTE multe din opiniile transmise (decent) va sugerez sa publicati articolele, foarte multe de valoare, simultan langa comentariile de „serviciu” .
    „Felicitari” pentru politica adoptata si sincere regrete fata de „profesionalismul” si „deontologia” dvs. , defuncte in prezent. (RIP)
    PS
    Evident prezentul comentariu este o opinie pentru cenzura practicata si evident orice ati comenta sunteti in culpa (morala daca va spune ceva notiunea)….

  9. Solutia este elementara si depinde de intelegere si de vointa. Ea este autoizolarea impusa si fara exceptii care sa se manifeste prin distanta sociala cu evitarea oricarei aglomeratii si cu dezinfectia obiectelor pe care suntem obligati sa le atingem si spalarea mainilor si a fetei in modul ce mai corect. Daca asta se face nu ai cum sa contactezi virusul si acesta se va opri in grupul uman al celor carantinati si izolati deja care poate inca creste in viitoarea luna de cca 2-4 ori adica poate ajunge spre 100000 oameni dar care apoi isi vor epuiza potentialul virusolologic contaminant. Unde gresesc?

  10. Recunosc ca sunt multumit. Asadar sunt foare bucuros ca modul in care a comunicat aseara cu media dl secretar de stat Tataru, ma face sa cred ca a citit el sau consilieri de ai sai sau de ai celor angajati la Guvern in acest efort enorm, cele scrise si rostogolite de mine in ultimele zile pe diverse situri, faceuri si platforme media(cum este contributors.ro) .Asta este ce am putut eu sa fac efectiv si evident nu sa laud persoane pentru generalitati cam banale spuse.
    Repet:izolare, izolare, izolare adica de fapt corecta distanta sociala asta trebuie sa spuna si dl acela de la OMS(ONU) desigur insotita de dezinfectie si protectie cu masca unde este cazul. Testele sunt ulterior suspectarii ca nu avem atatea cate sa facem intregii populatii si cibne stie ce boli am imprastia daca ar apare si aceasta isterie a testarii generalizate evident nenecesare cel putin deocamdata si spr ca si mai tarziu. Anticipez ca la doua saptamani dupa ce vor fi venit cine mai este de venit din EU inapoi acasa se va atinge si varful si intram pe un paler si apoi pe panta coboratoare.

  11. Mie mi se pare ca doctorii de la noi sunt inca in secolul trecut.

    1. Fiecare cetatean din tara trebuie sa aiba dosar medical electronic. Orice doctor dar si cetateanul trebuie sa aiba acces imediat la el si de pe luna. Cand se consulta pacientul pe viu sau pe telefon sau pe ce o fi, se completeaza dosarul in moment ce se consulta.

    2. Doctorul cand face o indreptare sau solicita teste, o face in sistem electronic, fara hartie, omul se duce i se face testul care e interpretat si apare imediat la doctor tot in format electronic. Ar trebui interpretarea suplimentar sa se faca si automat.

    3. La nivel national pe aceste dosare automat si permanent se fac analize statistice, machine learning, pentru a detecta o epidemie, pentru a imbunatati tratamentele.

    4. Aceste registre trebuie sa fie conectate cu registre similare din alte tari, cel putin din UE.

    5. Trebuie conectate si farmaciile, e foarte important.

    6. Functie de statistici, necesitati producatorii sa-si adapteze productia

    7. Universitatile sa devina centre de cercetare si sa lucreze mult pe preventie, de exemplu sa vada ca in satul cutare sunt multi bolnavi cu anumite simptome, poate au problema cu apa sau poluarea. De exemplu, am putea sti cati sunt cu risc ridicat, (obezi, hipertensiune, etc.) si ii putem notifica special sau lua masuri speciale cu ei preventiv. Am putea chiar sa-i stimulam sa mai slabeasca din timp.

    8. Asigurarile medicale, statul dar si noi oamenii ar trebui sa cerem si impunem un astfel de sistem. Suntem in sec 21

    • Sunt foarte bune propunerile dvs. dar am amri indoieli ca vor fi implementate atat de curand in Romania.
      S-a incercat in Canada, tara in care informatizarea „guvernarii” la nivel federal si provincial este mult deasupra nivelului din Romania si totusi lucrurile s-au impotmolit, acum cativa ani, din cauza sistemelor de securizare a datelor (civililor).

  12. „În România lipsesc kiturile de testare (3), așa că pentru cazurile cu simptome ușoare recomandarea oficială este: sunați doctorul de familie, izolați-va la domiciliu. Această strategie nu pare eficientă (4), dar acesta e alt subiect.”

    Statistica oficiala da o aparenta de inventar precis, dar realitatea se poate oricand razbuna exploziv;
    autoizolarea la domiciliu a nenumaratelor persoane intoare din strainatate si raspandita prin toate satele e ca un zid din carti de joc; nu ei sunt cei carora trebuie sa le pretindem responsabilitate (avem de-a face cu persoane educate in spiritul relatiilor tribale si cu capacitate de intelegere infantila), ci celor in sarcina carora revine asigurarea resurselor si efectuarea testarilor sistematice;
    faptul ca politicienii si decidentii pun la cale majorarea pedepselor nu poate decat de cel mai rau augur… nu vor fi pedepsiti adevaratii vinovati in caz de catastrofa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Maxim Blum
Maxim Blum
Maxim Blum este absolvent al Facultății de Matematică din Universitatea București, al unui masterat în “Statistică și procese stocastice” la aceeași facultate, și alte două masterate la Universitatea “Claude Bernard” din Lyon, unul dintre ele în “Biostatistică și epidemiologie“. A lucrat aproape 8 ani în departamentul de epidemiologie al GlaxoSmithKline Vaccines, Belgia, unde s-a ocupat cu proiectarea și analiza studiilor epidemiologice, cu accent pe bolile infecțioase. A proiectat primele doua ediții ale Atlasului de Cardiologie al Societății Europene de Cardiologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro